Singura unitate din tara care executa sudarea caii ferate SUDAREC
26 Iunie 2019, 19:57:05

Autor Subiect: Singura unitate din tara care executa sudarea caii ferate SUDAREC  (Citit de 2277 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

06 Decembrie 2009, 22:33:46

zofei.2006

  • Vizitator
                                                                                      Singura unitate din tara care executa sudarea caii ferate SUDAREC




nitatea Grup Lucrari Sudura Linii CF SUDAREC BUCURESTI a fost infiintata in 1961, cand s-au realizat primii 100 de km de sudura a caii. Si a ajuns repede la performante. De remarcat, de altfel, ca, in acea perioada, Romania a reusit sa detina intaietatea in ceea ce priveste sudura caii. Sa mentionam in acest sens doua premiere importante: cea dintai – folosirea unei masini de sudat de productie romaneasca, TAURUS, care a dat rezultate foarte bune. A doua premiera a constituit-o modul de lucru, si anume faptul ca noi nu am limitat lungimea caii sudate, asa cum au procedat alte administratii, specialistii nostri trecand direct la realizarea tronsoanelor cu o lungime nelimitata.
    Anul 1970 a insemnat pentru SUDAREC o inaintare spre alte performante. Deja se fabricau instalatii mai fiabile si mai perfectionate, de tipul ISM 400, ISM 544, si demarase actiunea de imbunatatire a utilajelor importate, cum ar fi PRSM 3 si PRSM 4. Daca inainte de 1975 procesul de sudare era manual, din acel an s-a trecut la sudura automatizata, ceea ce a dus la cresterea productivitatii.



Fireste, anii care au trecut au adus cu ei numeroase prefaceri si modernizari, prezentul unitatii fiind la fel de stralucit ca si trecutul. Si, cu siguranta, la fel de important pentru domeniul feroviar.
    Despre activitatea si problemele acestei unitati ne va vorbi, in continuare, domnul Nicolae Ghinea, director general al SUDAREC.
Jurnal Feroviar: Domnule director, acum un an si jumatate, calea ferata a trecut printr-un intreg proces de restructurare. In ce fel a afectat aceasta situatie activitatea SUDAREC?
Nicolae Ghinea: SUDAREC este o unitate aflata in subordinea CFR – SA si este profilata pe sudarea caii ferate. Din punct de vedere organizatoric, exista unitatea centrala, care isi are sediul in cladirea Regionalei CF Bucuresti si careia ii sunt subordonate trei sectii: sudare, reparatii si intretinere si, respectiv, productie industriala.
    Inainte de 1989, pe langa activitatea de baza (sudarea caii), intrau in atributiile SUDAREC si reconditionarea aparatelor de cale si a placilor metalice suport, impregnarea traverselor - care se facea la Ploiesti, Tileagd si Suceava -, montarea de schimbatori, confectionarea de dibluri si reconditionarea sinei. Dar, o data cu reorganizarea din 1998, si activitatea unitatii noastre s-a restrans, partea de impregnari traverse trecand in subordinea regionalelor de cale ferata.



Chiar daca au fost necesare si unele disponibilizari de personal, activitatea de sudare a inregistrat anul trecut o crestere a indicatorilor: daca in 1998 am realizat circa 650 km de linie sudata, in 1999 am reusit sudarea a 703 km.
J.F.: Care este sistemul de lucru la SUDAREC?
N.G.: Activitatea noastra este legata de planul anual de lucru elaborat de Directia de Exploatare din cadrul companiei, care este difuzat atat noua, cat si regionalelor. Noi avem 14 ateliere mobile de sudura, care lucreaza cate unul sau doua pe regionala si fiecare are defalcat planul si volumul anual de lucrari ce trebuie executate.
J.F.: Din cate stim, tehnologia actuala se bazeaza pe sina lunga sudata. Spuneti-mi, domnule director, cand va reusi SUDAREC sa utilizeze aceasta tehnologie moderna?
N.G.: Studiul de fezabilitate pentru construirea unei uzine de sina lunga sudata este deja elaborat la nivelul companiei.
    Este, intr-adevar, o tehnologie moderna, care presupune schimbarea sistemului de lucru. La ora actuala, noi utilizam sistemul clasic, “cu masina la sina” – se executa sudura unor trosoane de 300-400 m, dupa care acestea sunt introduse in cale. Sistemul modern, deja practicat de unele administratii feroviare din strainatate, este sistemul “sina la masina”, ceea ce presupune ca tronsoanele sa fie sudate intr-o uzina de sina lunga sudata, dupa care, cu ajutorul unor vagoane speciale, sa fie duse la locul de introducere in cale. Aceasta operatiune, la randul ei, se realizeaza cu instalatii mobile de sudat. Probabil ca in viitorul apropiat vom reusi sa utilizam si noi acest sistem modern, mai ales ca studiul de fezabilitate pentru construirea uzinei a fost deja elaborat, contractul pentru achizitionarea vagoanelor speciale a fost semnat, iar instalatiile mobile le avem in dotare.



J.F.: Se poate vorbi si in cazul unitatii dumneavoastra de un program de modernizare prin finantare externa?
N.G.: Da, incepand de anul trecut s-au achizitionat, prin fonduri Phare, 8.000 de chituri de sudare aluminotermica, iar din imprumuturi de la Banca Mondiala s-au achizitionat trei trenuri de transportat sina lunga sudata, care urmeaza a fi livrate.
J.F.: Cati kilometri de sina sunt prevazuti in planul pe 2000?
N.G.: Pot spune ca, in acest an, planul inregistreaza o crestere considerabila: 725 km de sina. De asemenea, in plan este inclusa si sudarea aparatelor de cale pe raza a opt statii din cadrul regionalelor Craiova si Timisoara. Sudarea aparatelor de cale este o lucrare deosebita pentru noi; in anii trecuti s-au facut unele incercari, dar care nu au fost finalizate. Din acest an, ne-am propus sa incercam finalizarea acestei importante lucrari, si anume sudarea schimbatoarelor, cu inglobarea lor in calea fara joante.



J.F.: Aveti impresia ca sunteti mult mai solicitati decat in anii anteriori?
N.G.: Nu. Nu ma asteptam, de altfel, la o crestere semnificativa a sarcinilor ce ne revin fata de anii anteriori, deoarece marirea planului presupune si alocarea suplimentara de fonduri. Aici este vorba de corelarea planului cu alocatiile financiare. Cunoscut fiind faptul ca resursele financiare sunt, deocamdata, limitate, dupa cum era si firesc, si planul de lucru a fost intocmit corespunzator acestei situatii.
    Bineinteles ca posibilitatile unitatii sunt mai mari, dar, deocamdata, in functie de personal si de dotare, credem ca vom realiza ceea ce ni s-a cerut.
J.F.: Facand abstractie de problemele financiare, cu ce alte greutati va confruntati?
N.G.: Va dati seama ca de la problemele financiare pornesc si celelalte. Limitarea fondurilor de care dispunem duce si la dificultati in intretinerea utilajelor. Jumatate din ele sunt importate si nu avem piese de schimb. Noi vom cauta piese care sa poata fi adaptate la utilajele folosite, insa adaptarea va impune unele modificari la instalatia electrica, pentru ca piesele respective nu sunt cele originale.
    Chiar daca sectia de reparatii de utilaje are un numar redus de personal, ea este cea mai solicitata, deoarece produce joante izolate lipite (“JIL”) pentru intreaga retea de cale ferata, la care cererea este foarte mare. Dar speram sa ne descurcam si sa avem rezultate bune in fiecare sectie.



J.F.: Cam cati kilometri de linie sudata au fost executati pana la ora actuala?
N.G.: In prezent lucram la intreaga capacitate. In lunile de iarna am finalizat reparatiile la utilaje, iar pana la sfarsitul lunii acesteia vom realiza 85-90 km de linie sudata, dar in urmatoarele luni ritmul o sa creasca. Trebuie sa mentionez aici ca, pentru a ne asigura forta de munca necesara realizarii acestor prevederi, incepand cu 20 martie au fost angajati 120 de muncitori necalificati, pe o perioada determinata.
J.F.: Completand forta de munca, probabil veti reusi sa finalizati cei 725 km de linie prevazuti pentru anul 2000…
N.G.: Categoric. Speram chiar sa depasim acest barem. Practic, anul trecut am avut doar 95 de muncitori angajati pe o perioada determinata si tot am reusit sa ne facem planul. Numarul lor a sporit acum deoarece anul acesta trebuie sa cuprindem si lucrarile de sudare a aparatelor de cale, care sunt suplimentare planului de 725 km, ele fiind enumerate doar ca statii. Dar, oricum, ne-am propus sa ducem la bun sfarsit planul de activitate si chiar sa-l depasim.
memorat
Advertisement
Partenerii Asociatiei Ro-Trans

Parteneri "Asociatia Ro-Trans":