Meseriile noastre...
27 Iunie 2019, 01:58:12

Autor Subiect: Meseriile noastre...  (Citit de 793 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

06 Decembrie 2009, 02:46:52

zofei.2006

  • Vizitator
                                                                                              Meseriile noastre...


Feroviarii sunt, de felul lor, oameni foarte mandri de institutia in care lucreaza, de rolul lor in societate. De fiecare data cand stau de vorba cu un membru al acestei "caste", mai ales daca se apropie de varsta pensionarii sau este "ceferist din tata-n fiu", acesta nu pierde prilejul de a mentiona ca acela care lucreaza la Calea Ferata are o misiune foarte importanta, ca rolul CFR in dezvoltarea societatii romanesti a fost, de-a lungul timpului, unul determinant.
Si totusi, restructurarea sistemului feroviar, demarata de cativa ani, alaturi de greutatile financiare tot mai mari i-au indepartat pe multi de acest sector de activitate, oamenii pensionandu-se mai devreme decat se asteptau sau pornind spre alte "cai", mai profitabile. Din pacate insa, reducerea numarului personalului, urmata de intinerirea acestuia, a mai adus cu sine si o alta pierdere - a condus treptat la disparitia aproape a spiritului de casta ce-i anima inainte pe ceferisti. A disparut mandria de a apartine marii familii feroviare. A disparut si implicarea aceea afectiva ce-i caracteriza odinioara pe feroviari. Si care, dupa cum spun manualele de management, ramane, chiar si intr-o lume atat de pragmatica precum cea de azi, un element extrem de important in dezvoltarea si profitabilitatea unei societati comerciale.
Oamenii au cam uitat ca, fie ca lucreaza la CFR SA, fie la CFR Marfa sau la CFR Calatori, ei fac parte din aceeasi categorie: sunt cu totii ceferisti. Au uitat ca sistemul feroviar este unul singur si ca fara spirit de echipa, fara colaborare SISTEMUL nu are cum sa functioneze bine.
De asemenea, au uitat ca au in spatele lor o istorie bogata si frumoasa, au uitat ca feroviarii erau numiti odata, ca semn de pretuire, "a doua armata a tarii". Au uitat ca institutia numita Calea Ferata Romana  a fost, de-a lungul timpului, un model si un important factor de progres pentru societatea romaneasca.
Si pentru ca toate acestea s-au cam uitat, sa rememoram impreuna cateva asemenea repere:
o in anul 1887, o data cu deschiderea (in incinta Atelierului Bucuresti Nord) a uzinei de gaz de iluminat, pe langa Gara de Nord au beneficiat de acest mod de iluminare si cladirile din imprejurimi; o Gara Veche din Timisoara (actuala Timisoara Nord) a fost prima gara iluminata electric din Europa, inaintea unora mai "cu pretentii" precum cea din Viena sau din Paris sau...; o Calea Ferata Romana si-a infiintat inca de la inceputuri o directie medicala, si-a edificat, de-a lungul timpului, o retea de spitale si sanatorii bine pusa la punct, semn al preocuparii pentru sanatatea ceferistilor (dar si a familiilor lor), care aveau acces gratuit in aceste asezaminte; o de asemenea, prin construirea a numeroase hoteluri in diferite zone ale tarii, administratia Cailor Ferate Romane a contribuit si la dezvoltarea turismului, cel mai edificator exemplu fiind luxosul hotel Rex din Mamaia, care a apartinut CFR; o prin originalitatea lor, cladirile construite de CFR - cu deosebire garile, dintre care se remarca cele realizate din caramida de Ciurea - au contribuit la dezvoltarea unui stil arhitectural romanesc aparte.
Ma opresc aici, dar exista numeroase alte dovezi ale rolului jucat de CFR in viata oamenilor acestei tari. Poate veti spune ca toate acestea sunt simple date vorbind despre un "ev" apus, despre o... alta lume. O lume in care oamenii nu se confruntau cu schimbari atat de dramatice precum cele din ziua de azi.
Fals! Lumea aceea era la fel de zbuciumata, de nesigura, de tensionanta. Oamenii insa erau altfel, mai dispusi sa se implice, sa daruiasca. Sa se daruiasca. Un "ce" anume ii motiva in plus pe ceferisti: mandria apartenentei la breasla.
Astazi, ceferistii nu mai sunt o familie. Nu mai au preocupari comune, interese comune. In loc de cooperare - competitie. In loc de front comun - dezbinare. Unii se straduiesc sa atraga cat mai multa marfa in vagoanele lor; altii, cat mai multi calatori, fiecare construindu-si propria strategie, vizand doar propriul profit.
Mai exista o alta categorie de feroviari - aceia care repara, reabiliteaza, intretin si modernizeaza infrastructura feroviara si materialul rulant. Si fara de care, e limpede, intregul sistem feroviar n-ar putea functiona.
Care dintre acestia este mai important? A cui meserie este cea mai trebuincioasa? Exista vreunul de care ne putem lipsi? Pot ei fiinta total separati unii de altii?
Cine ar putea sa raspunda la aceste intrebari?
Cine ar vrea sa raspunda?!...
memorat
Advertisement
Partenerii Asociatiei Ro-Trans

Parteneri "Asociatia Ro-Trans":