22 Noiembrie 2017, 01:19:09

Autor Subiect: Ceasul UN SIMBOL AL CFR  (Citit de 1391 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

05 Decembrie 2009, 04:04:26

zofei.2006

  • Vizitator
                                                                                             Ceasul  UN SIMBOL AL CFR


Tic, tac! Tic, tac!
Se apropie Revelionul. Cu totii vom fi cu ochii pe secundarele miliardelor de orologii din lumea intreaga si vom numara in cor ultimele momente ale anului ce pleaca...



Se spune ca era o vreme cand in Romania oamenii isi fixau propriile ceasuri dupa cel din gara si chiar isi cumparau ceasuri fabricate de producatorii care le livrau administratiei feroviare. De ce? Pentru ca aveau incredere in "marca" CFR!
Un orologiu celebru pentru bucuresteni, si nu numai pentru ei, este ceasul din turnul Garii de Nord. Cele trei cadrane ale sale sunt cunoscute de toti cei care trec prin apropiere, mai mult sau mai putin grabiti; cu totii isi arunca privirea spre el. "Legenda" spune ca arata ora exacta de peste 50 de ani. Putini ii stiu insa povestea, putini stiu ca el este un ceas... pui!
Istoria ne arata ca, in 1933, in Gara de Nord
s-a pus in functiune o mare centrala de ceasoficare Siemens-Halske. Avea doua pendule principale (ceasul-mama, gazduit intr-unul dintre birourile garii) si nu mai putin de 180 de ceasuri secundare (ceasuri-pui), dintre care 32 erau exterioare, fiind instalate pe peroanele tuturor statiilor din Capitala: Bucuresti Nord, Chitila, Bucuresti Triaj, Baneasa, Obor si Filaret. Intre ele se numara si cel din turnul Garii de Nord.



In 1991, batranul ceas-mama Siemens Halske a fost inlocuit cu doua centrale electronice realizate de societatea brasoveana SPIACT. Iesit la pensie, el se odihneste in prezent la Muzeul CFR din Calea Grivitei.
Sarcina de a asigura buna functionare a celor doua centrale electronice si a ceasurilor-pui revine salariatilor Sectiei CT3 a Regionalei CF Bucuresti. De intretinerea si efectuarea reviziilor lor s-au ocupat si se ocupa si astazi electromecanici priceputi - printre care, domnii Nicolae Cristea, Gigi Doftoreanu si Radu Eugen -, dar numai unul dintre ei este ceasornicar de meserie - domnul Vasile Gogescu. vechea centrala-mama Siemens-HalskeA invatat tainele meseriei de cea-sornicar la Scoala Profesionala Econom Cezarescu, din Bucuresti, si s-a angajat la CFR, in data de 17 octombrie 1977, iar acum se pregateste deja de pensionare.



Am aflat de la dumnealui ca orologiul din turn are un mecanism de memorare a impulsurilor primite de la centrala, mecanism ce porneste un motor care, printr-un sistem de axe si roti dintate, arata ora exacta pe cele trei fete ale turnului. Iar acest mecanism functioneaza perfect. Si nu a avut niciodata nevoie sa i se schimbe vreo piesa!
La inceput, cele doua pendule ale ceasului-mama erau decalate intre ele cu 20 de secunde: in cazul in care prima nu transmitea impulsul in linie, cea de-a doua prelua automat comanda. In fiecare dimineata se urmarea decalajul, care de obicei nu era mai mare de 15-20 de secunde, si se reglau ceasurile.



Intr-o vreme, a mai existat o centrala cehoslovaca ce alimenta ceasurile de interior - VUS 80, dar aceasta nu mai functioneaza; o parte dintre ceasuri au ramas plasate in diverse locatii si sunt alimentate de centrala SPIACT.
De asemenea, tot de la domnul Gogescu am aflat ca a mai existat o centrala - prima construita la SPIACT -, o instalatie hibrid formata dintr-un pendul si tranzistori, denumita printre mesterii de la CFR Centrala Cuc.
Actuala centrala este formata si ea din doua ceasuri-mama, cel de-al doilea fiind unul de urmarire - creat pentru a prelua automat sarcinile primului, in cazul in care acesta se defecteaza. Ea alimenteaza ceasul din turn si pe cele din cladirea regionalei, din Policlinica CFR, din Spitalul Witing, din Agentia CFR de pe Calea Grivitei si din alte cateva locatii. Ceasurile de pe peroanele Garii de Nord sunt insa coordonate de o alta centrala, construita tot de SPIACT Brasov.
Mecanismul actual este electromecanic si functioneaza pe baza de impulsuri electrice. In cazul in care se opreste curentul, mecanismul din turn are capacitatea de a memora in continuare impulsurile, timp de aproape 24 de ore, iar cand se restabileste tensiunea el incepe sa functioneze si recupereaza timpii pierduti.
"Din pacate, uneori, fluctuatiile curentului electric duc la imposibilitatea miscarii limbilor, dar ceasul inregistreaza trecerea timpului si, desi limbile nu s-au miscat si noi spunem ca el a ramas in urma, nu e deloc asa. Nu mecanismul e de vina. El functioneaza... ceas! Pe mine ma deranjeaza cand oamenii spun: <<A, ceasul de la gara nu merge bine!>>. Si ma bucur ca scrieti despre el, ca astfel, daca o mie de oameni citesc informatiile pe care le dati, spun si ei mai departe si asa afla lumea ca acest ceas functioneaza foarte bine! Si nu e om care, ajuns in preajma garii, sa nu se uite la ceasul din turn! Iar eu, in fiecare dimineata, cand vin la serviciu, primul lucru pe care il fac este sa reglez ceasul telefonand la 958. Dupa ce 'oi pleca eu, nu stiu cine o va mai face; poate baietii acestia tineri...". Asta ne-a povestit domnul Gogescu.
Dupa cum am aflat, de la centrala-mama impulsurile se transmit prin trei translatii. Fiecare dintre acestea are patru linii, care trimit impulsuri la cate 15 ceasuri. Asa prevede instructia, dar, in realitate, pe fiecare sunt montate mai multe ceasuri, deoarece au fost necesare.
Ceasul din turn insa are un sistem de sine statator, si ca parte electrica, si ca parte mecanica: un circuit se duce pana la ceasul din turn, dupa care se intoarce la ceasul-martor (de verificare), aflat in "sala ceasurilor".
Din pacate, documentatia originala a ceasului din turn si a motorului sau nu mai exista, astfel incat, in caz de nevoie, oamenii ar trebui sa se bazeze doar pe propria pricepere. De altfel, n0ici piese de schimb nu prea mai sunt, doar niste minutare, uitate undeva, intr-o magazie.
Tot de la domnul Gogescu am aflat ca pe vremuri, la angajare, ceferistii primeau "un ceas de masa, din acela cu clopotele mari, si un ceas de buzunar, cu lantisor, si scria pe ele CFR. Aceasta, chipurile, ca sa nu intarzii la serviciu. Din ce stiu eu, s-au dat mai mult la impiegati si la cantonieri."



O alta curiozitate legata de ceasul din turn, fapt verificat de domnul Vasile Gogescu in cei peste 25 de ani de munca la CFR: "Nu exista sa ramana in urma nici cinci minute! Daca aceasta se intampla, imediat cineva din Palat sau din regionala pune mana pe telefon si ne suna sa ne atentioneze. E un "sistem" care functioneaza foarte bine: cum incepe sa sune telefonul la mine, aici, ma si uit la ceasul-martor sa vad cat arata... Oricum, se stie, ceferistii sunt foarte vigilenti si grijulii cu ceasul lor!".
In 2003 ceasul din turnul Garii de Nord va implini 70 de ani de cand masoara cuminte si rabdator timpul. Viata unui ceas, cat viata unui om!

... trei, doi, unu, zero: "La multi ani, 2003!"
memorat
Advertisement