Forumul Asociatiei Ro-Trans

TRANSPORTUL IN COMUN DIN MUNICIPIUL BUCURESTI si JUDETUL ILFOV => Infrastructura rutiera, lucrari de modernizare si extindere a infrastructurii => Subiect creat de: lusica din 12 Decembrie 2011, 19:38:54

Titlu: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 12 Decembrie 2011, 19:38:54

Investițiile Primăriei Capitalei mai primesc 26 de milioane de lei VEZI CE LUCRĂRI VOR PRIMI BANII

Consiliul General al Municipiului București a votat luni amendarea bugetului propriu al Municipiului pe anul 2011. Cel mai mult au pierdut RADET și RATB – 23 milioane lei. Banii au fost repartizați la lucrările de infrastructură, printre care Bulevardul Buzești-Berzei-Uranus și Pasajul Băneasa.
Banii vor fi împărțiți astfel, pentru următoarele lucrări:

Străpungere Berzei: 9,84 milioane lei

Pasaj denivelat Băneasa: 10 milioane lei

Pasaj Mihai Bravu: 5 milioane lei

Străpungerea Grigorescu-Dudescu: 1.000 lei

Pasaj Basarab: 225.000 lei

Străpungerea 1 Mai: 1,16 milioane lei

Reabilitare Cartier Creangă Lot III: 3.000 lei

Apărătorii Patriei: 1.000 lei

Achiziții imobile: 1.000 lei

ALPAB –  hrană marinari: 30.000 lei

Spitalul OMF – paturi: 76.000 lei.

Banii au fost luaÈ›i de la  PoliÈ›ia Locală (1,34 milioane lei), din subvenÈ›iile de la RADET (20 de milioane de lei) È™i din subvenÈ›iile RATB (3 milioane lei).


http://b365.realitatea.net/news/investitiile-primariei-capitalei-mai-primesc-26-de-milioane-de-lei-vezi-ce-lucrari-vor-primi-banii/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 02 Ianuarie 2012, 18:14:29

Proiectele întârziate ale primarului Oprescu

02 Jan, 09:12 / Nicoleta Vieru
 ÃŽn 2011, bucureÈ™tenii ar fi trebuit să circule pe bulevardul Uranus, să se poată plimba pe toate străzile din centrul vechi È™i să își parcheze maÈ™inile în prima parcare park&ride din Capitală. Toate au fost anunÈ›ate de primarul general, Sorin Oprescu, pentru 2011, însă niciunul din proiecte nu s-a finalizat. Acestora li se adaugă pasajele de la Charles de Gaulle sau PiaÈ›a Presei Libere, la care lucrările ar fi trebuit să fie în plină desfășurare, dar al căror termen de începere rămâne necunoscut.
Anul 2011 trebuia să fie un an spectaculos pentru bucureșteni, cu trotuare rulante, un centru vechi finalizat, două pasaje subterane noi începute și parcări de tip park&ride. Locuitorii Capitalei mai au însă de așteptat cel puțin până în 2012 pentru concretizarea lor.

Pasajele subterane de la Charles de Gaulle și Piața Presei Libere, în stand-by

În luna iunie, când prezenta bilanțul celor trei ani de mandat, Sorin Oprescu anunța că în 2011 an vor începe lucrările la pasajele rutiere subterane de la Charles de Gaulle și de la Piața Presei Libere. Licitațiile au fost organizate, firmele constructoare alese, însă pe ultima sută de metri s-a realizat că cele două proiecte nu aveau Planuri Urbanistice Zonale aprobate. Mai mult, după ce contractele au fost atribuite pe baza unor anumite caiete de sarcini, PUZ-urile au modificat ambele proiecte. Astfel, pe 1 august Primăria Capitalei a atribuit contractul pentru proiectarea și execuția pasajul subteran rutier de la Piața Charles de Gaulles asocierii SC Romstrade SRL – SC Metroul SA Valoarea finală a investiției a ajuns la 178 milioane lei (42,2 milioane euro). Conform proiectului inițial, lucrarea consta în două pasaje subterane, câte unul pe fiecare sens, care ar fi fost construite de o parte şi de alta a stației și galeriei de metrou. Mai exact, intrările şi ieşirile în pasaj s-ar fi făcut din aleile aflate de o parte şi de alta a Bd. Aviatorilor. La întocmirea PUZ-ului, proiectul a suferit modificări substanțiale. Astfel, conform noului proiect, intrarea în pasaj nu se va mai face de pe bretelele laterale ale Bulevardului Aviatorilor, ci pe centru, pe câte o bandă pe sens cu o lățime de 5 metri. Contractul a fost însă deja atribuit constructorului pe baza vechiului proiect.

Situația se repetă și la Pasajul de la Piața Presei Libere. Conform caietului de sarcini întocmit pentru atribuirea contractului, pasajul face legătura între Șos. București – Ploiești și bulevardele Kiseleff și Mărăști. Se intră în pasaj de pe mijlocul Șoselei București-Ploiești, din dreptul Fântânii Miorița și se iese spre Bd. Kiseleff și spre Bd. Mărăști. Astfel, aproximativ la jumătatea pasajului, era proiectat un tunel seperat ce asigura ieșirea spre bulevardul Mărăști. Pe baza acestui proiect contractul a fost atribuit Asocierii SC Apolodor Demolari SRL-SC Eurovia Construct International – SC Tehcon Edilitare și Infrastructura SRL – SC Consitrans SRL. Valoarea finală pentru care a fost atribuit contractul este de 74,9 milioane lei (18,2 milioane euro). Proiectul se schimbă însă la întocmirea PUZ-ului. Soluția găsită este un pasaj cu intrare tot de pe Șoseaua București-Ploiești, din dreptul Fântânii Miorița, cu ieșire prin două pasaje subterane spre Bd. Kiseleff și spre Bd. Expoziției (și nu pe Mărăști). Accesul în subteran nu se va mai face prin mijlocul șoselei, ci prin lateral, pe partea dreaptă pe sensul de mers dinspre Ploiești, printr-o rampă de coborâre. Rampa de ieșire va fi plasată pe bulevardul Kiseleff tot pe partea dreaptă, pentru a nu schimba profilul actual al bulevardului. Pe bulevardul Expoziției, rampa de ieșire se va afla pe mijlocul șoselei.

Până la începerea lucrărilor, cele două proiecte mai au de trecut un hop: votul consilierilor generali. Înainte ca lucrările să înceapă, ambele PUZ-uri au nevoie de aprobarea Consiliului General al Municipiului București. Cele două PUZ-uri nu au fost finalizate însă la timp pentru a intra spre aprobare în ultima ședință CGMB din acest an, de pe 20 decembrie.

Bulevardul Uranus: S-au inaugurat doar 1.000 metri din 1.800

În 2011 ar fi trebuit finalizată prima etapă din Bulevardul Buzești – Berzei – Uranus, cuprinsă între Piața Victoriei și Vasile Pîrvan, cu o lungime de 1,8 kilometri. Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane cuprinse în această etapă. Astfel, din 6 decembrie, bucureștenii pot circula între Piața Virgiliu și strada Vasile Pârvan (400 metri), iar din 21 decembrie s-a deschis și tronsonul cuprins între Piața Victoriei și Strada Occidentului (600 metri).

Reprezentanții primăriei susțin că proiectul a fost întârziat de lucrările la rețeaua de canalizare. Astfel, în urma unei expertize a Apanova s-a decis schimbarea rețelei de canalizare, care ajunge și la o vechime de o sută de ani. În condițiile în care primul tronson ar fi trebuit finalizat în vara lui 2011, expertiza Apanova a venit abia în primăvară și a întârziat lucrările.

O altă problemă a fost Hala Matache, aflată chiar pe traseul viitorului bulevard. Primăria a vrut să demonteze și să mute clădirea monument istoric, mai în spate față de actualul amplsament. După intervenția Asociației Salvați Bucureștiul însă, s-a decis ca hala, care are statut de monument istoric, să rămână în același loc. Unul dintre canalele colectoare care trebuie schimbate se află chiar sub Hala Matache. Inspectoratul de Stat în Construcții nu a aprobat încă intervenția Primăriei în zona halei. Cu toate acestea primarul general, Sorin Oprescu, spune că va termina prima etapă în primăvara lui 2012. “Noi sperăm să ieșim la suprafață cu prima etapă, cuprinsă între Piața Victoriei și Vasile Pârvan, în luna martie”, a precizat edilul-șef. Termenul este însă extins de directorul general al Direcției de Infrastructură din Primăria Capitalei. Astfel, Mădălin Dumitru spune că prima etapă va fi terminată la 6 luni de la primirea tuturor autorizațiilor.

După prima etapă, urmează cea cuprinsă între Vasile Pârvan și Piața George Coșbuc, care include și un tunel pe sub Dealul Parlamentului, între Catedrala Neamului și Casa Poporului. Construcția tunelului va trebui însă aprobat în Parlament, În fine, ultima etapă a lucrării cuprinde segmentul cuprins între Piața George Coșbuc și Gara Progresul.

Centrul Vechi trebuia finalizat din vara anului trecut. Noul termen: primăvara lui 2012

În vara lui 2011, primarul general anunța că până la sfârșitul lunii august toate străzile din centrul vechi vor fi terminate. La sfârșitul verii însă, aveam în continuare șantier. Şi cel de-al doilea termen de 11 septembrie, în care primarul dădea asigurări că până şi Piaţa Anton din spatele Hanului lui Manuc va fi finalizată, a fost încălcat. “Lucrările de pe străzile din Centrul Vechi al Bucureştiului vor fi finalizate până la sfârşitul săptămânii”, spunea pe 6 septembrie, într-o zi de marți, primarul general al Capitalei într-o emisiune televizată. Patru zile mai târziu edilul-șef lansa un nou termen. „Lucrările la Centrul Istoric al Capitalei vor fi încheiate până la 15 octombrie, însă zona este pregătită pentru evenimentele din cadrul Zilelor Bucureştiului, programate vineri, sâmbătă şi duminică”, anunța pe 15 septembrie Sorin Oprescu, citat de agenția NewsIn. Ultimul termen a fost lansat la sfârșitul lunii octombrie. Potrivit primarului general, lucrările de reabilitare a străzilor din centrul vechi vor fi încheiate în 2012.

În acest moment avem în continuare un șantier deschis în Centrul vechi după ce au fost descoperite noi vestigii. Potrivit edilului-șef noile descoperiri vor fi păstrate și acoperite cu sticlă, urmând ca bucureștenii să se poate plimba deasupra lor.

Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați de Consiliul General al Municipiului București, pentru reabilitarea Centrului Vechi erau prevăzuți 27 milioane de euro. Din această sumă, 7 milioane de euro au fost cheltuiți de firma Sedesa, înainte ca Primăria Capitalei să rezilieze contractul cu aceasta în 2009. În aproape patru ani, societatea reabilitase doar patru străzi din cele 14 câte erau cuprinse în proiect. După rezilierea contractului cu Sedesa, în primăvara lui 2010 proiectul este preluat de firma Apolodor.

Pasajul Muncii: Costuri majorate cu 70% și termen de finalizare prelungit cu un an

În luna septembrie a anului trecut, reprezentanții primăriei spuneau, în timpul unei vizite pe șantierul de la pasajul Muncii, alături de primarul general, că lucrările de reabilitare a pasajului vor fi terminate în decembrie 2011 , fără liniile de tramvai. La sfârșitul lunii noiembrie însă, Sorin Oprescu a supus aprobării CGMB un proiect de hotărâre care prevedea majorarea indicatorilor tehnico-economici cu 70% de la de la 47,09 milioane lei, cât s-a stabilit în 2006, la 80,19 milioane lei. Proiectul a fost aprobat. În plus, termenul de finalizare a lucrării s-a prelungit cu un an.

“Datorită menținerii acceselor de metrou în actuala confiurație este necesară adaptarea proiectului inițial astfel încât să se asigure funcționalitatea integrată atât a metroului și a tramvaiului cât și a căii rutiere în condițiile actuale de trafic”, se menționa în raportul de specialitate al Direcției de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei.

Prima parcare de tip park&ride din București mai întârzie

Tot în 2011 ar fi trebuit să avem prima parcare de tip park&ride din Capitală, cea de la Băneasa. Construită la capătul liniei de tramvai 5, noua construcție va asigura aproximativ 400 locuri de parcare și va fi destinată navetiștilor. Accesul şoferilor în parcare se va face pe baza abonamentelor sau a biletelor RATB sau Metrorex. Cu o lună înainte de finalul anului, lucrările la noua parcare sunt departe de a fi terminate.

Reprezentanții Primăriei spun că parcări de acest tip vor fi construite la intrările și ieșirile din Capitală cu scopul de a decongestiona traficul din oraș. Astfel, șoferii care vin din afara Capitalei sunt încurajați să își lase mașinile în aceste parcări și să aleagă mijloacele de transport în comun pentru deplasarea prin oraș. Pe lângă cea de la Băneasa, Primăria vrea să construiască alte parcări și la Liviu Rebreanu și Pantelimon.

Probleme sunt și în cazul parcării subterane de la Piața Charles de Gaulle. Lucrările ar fi trebuit să înceapă din vara lui 2011, însă nici acum nu există un nou termen pentru demararea proiectului.

Pasajul Basarab inaugurat cu doi ani întârziere, incomplet și mai scump cu 300 milioane lei

Primarul Sorin Oprescu a finalizat în 2011 Pasajul Basarab. Lucrarea a fost însă inaugurată cu o întârziere de doi ani, fără stația intermodală cu lifturi și trotuar rulant și cu o notă de plată încărcată cu 300 milioane de lei față de bugetul alocat inițial. La contractul inițial, semnat în 2006, s-au adăugat șase acte adiționale care au scumpit proiectul, dintre care patru semnate de actualul edil-șef.

Stația intermodală cu care se lăuda primarul general nu este gata în totalitate nici la șase luni de la finalizarea lucrărilor la Pasajul Basarab, astfel că nici acum tramvaiul nu poate opri pe Pasajul Basarab, iar bucureștenii nu au acces direct la stația de metrou. La sfârșitul lunii octombrie au fost terminate lifturile și scările rulante și s-au realizat toate finisajele. Cu toate acestea, stația modernă rămâne închisă pentru că nu s-a putut monta trotuarul rulant care va face legătura cu Gara de Nord. Potrivit Primăriei Capitalei, acesta nu a putut fi montat până acum, întrucât CFR nu a semnat protocolul cu municipalitatea (n.r. Gara de Nord este în administrarea CFR).

“Montarea trotuarului rulant care facilitează accesul călătorilor din zona Pasajului Basarab către Gara de Nord presupune refacerea infrastructurii și suprastructurii peronului 1, dar și lucrari de amenajare a unei copertine de protecție a calatorilor impotriva intemperiilor”, au precizat pentru B365.ro, reprezentanții Primăriei Capitalei.

Stația intermodală de la Pasajul Basarab va reuni o linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod, linii de autobuz și troleibuz, linii de metrou, 2 gări de cale ferată la care se adaugă spații special amenajate pentru taxiuri și 2 autogări pentru transport intern și internațional. Staţia va avea două căi de acces: una pe Calea Griviţei şi una pe bulevardul Dinicu Golescu. Accesul se va face pe scări fixe şi rulante şi cu lifturi.

Lucrările la autostrada suspendată încep abia peste un an

Proaspăt întors din China, în luna martie 2011, Sorin Oprescu spunea că “primul târnacop” la autostrada suspendată se va da în toamna acestui an, iar primul tronson va fi gata într-un an și jumătate. La sfârșitul anului, Planul Urbanistic Zonal nu a fost încă aprobat de Consiliul General al Municipiului București. PUZ-ul și studiul de fezabilitate au fost aprobate doar în Comisia de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Capitalei.

“Autostrada suspendată” a primarului Oprescu va avea rolul de a închide inelul median de circulație al Capitalei și va fi construită mai mult la nivelul solului și subteran decât “suspendată”. Artera va avea 13,15 kilometri lungime și va face legătura între Colentina și Crângași. (VEZI IMAGINI 3D CU AUTOSTRADA).

În 2011, au început lucrările la Pasajul Mihai Bravu – Splaiul Unirii și Străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu. De asemenea, sunt aproape gata, dar cu întârzieri, Pasajul Pipera și lucrările din Centrul vechi. În plus, se mai lucrează la reabilitarea Bulevardului Aerogării și a pasajului suprateran Băneasa (de lângă Elvila).

Ce spun reprezentanții Primăriei

B365.ro a solicitat Primăriei Capitalei un răspuns privind cauzele exacte ale acestor întârzieri, dar și noile termene de finalizare a lucrărilor. Vă prezentăm integral răspunsul primăriei:

Pasajul rutier si parcarea subterana de la Piața Charles de Gaulle – PMB este în procedura de modificare PUZ inițial, modificare impusă de acceptul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național în ceea ce privește Pasajul Rutier Charles de Gaulle.

Pasajul de la Piața Presei Libere – A fost emis ordinul de începere pentru servicii de proiectare. A fost întocmit proiectul și PUZ-ul care se află în dezbatere publică.

Parcarea park&ride la Băneasa – lucrarile sunt in curs de executie.

Inelul median (autostrada suspendata) – Studiul de fezabilitate va fi supus spre aprobare maine (20 decembrie) Comitetului tehnic economic. PUZ-urile au aviz CTU și sunt în procedura de aprobare (n.r. în ultima ședință CGMB din acest an PUZ-ul nu s-a aflat pe ordinea de zi pentru a fi aprobat).

Statia intermodală de la Pasajul Basarab – Stația este finalizată. Enel nu a instalat încă blocul de măsură și protecție la racordul electric. De asemnea, SNCFR nu a semnat înca protocolul de colaborare în vederea realizării în comun a trotuarului rulant.

Centrul istoric- Lucrarile sunt finalizate în proporție de 96.5 la sută. Motivele pentru care nu sunt finalizate în proportie de 100 la suta sunt legate de descărcările arheologice din acea zonă.


http://b365.realitatea.net/news/promisiunile-ratate-ale-primarului-oprescu-in-2011-autostrada-suspendata-centrul-vechi-si-parcarile/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 01 Februarie 2012, 12:37:48

Ce pasaje și bulevarde se deschid în 2012, în Bucureşti FOTO

Anul 2012 este un an electoral, în care edilii se vor grăbi să termine toate proiectele începute în ultimii ani de mandat. Primarul general, Sorin Oprescu, nu face excepție de la regulă. Nu mai puțin de opt pasaje, bulevarde și parcări au ca termen de finalizare anul 2012. Alte pasaje și parcări subterane sunt programate să fie construite începând din acest an.
Prima lună din acest an s-a încheiat, iar Capitala nu are încă un buget finalizat, prin urmare nu se știe încă ce proiecte vor primi finanțare în acest an. Cel puțin în cazul proiectelor noi. “Vor avea prioritate lucrările începute deja, iar apoi în funcție de banii rămași în buget vor fi demarate și lucrări noi”, spun reprezentanții Direcției de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei.

Pasajul Pipera ar trebui finalizat în februarie

Primul pe lista inaugurărilor din acest an este Pasajul Pipera. Lucrarea ar fi trebuit finalizată încă de la sfârșitul anului trecut, însă termenul a fost amânat inițial pentru luna ianuarie, iar apoi pentru februarie. “M-am consultat cu cei de la Infrastructură și am decis să mai așteptăm o lună, o lună și ceva până să deschidem pasajul. Mai sunt de terminat localele (n.r. bretelele laterale de lângă pasaj). Și nu putem inaugura pasajul până nu vor fi gata”, spunea primarul general, Sorin Oprescu, pe 13 ianuarie.
Proiectul vizează lărgirea la șase benzi a șoselei Pipera între Calea Floreasca și calea ferată București – Constanța prin construirea unui pasaj care supratraversează bulevardul Barbu Văcărescu și Calea Floreasca. Șoferii vor avea la dispoziție câte două benzi pe sens pe pasaj și câte o bandă la sol lângă pasaj.

Proiectul Pasajului Pipera datează încă din 2006 când a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București cu un cost de 32 milioane de lei. Indicatorii tehnico-economici au fost majorați de atunci de două ori, ajungând în 2007 la 228 milioane lei. Contractul de execuție a fost atribuit în 2009 asocierii PA&CO INTERNATIONAL și F. KIRCHHOFF STRBENBAU GmbH Co KG. Valoarea contractului era de 105 milioane lei. În 2011 însă, costul lucrării a crescut printr-un act adițional cu încă 37,78 de milioane lei.

Încă 800 de metri din bd. Uranus, gata în martie

Bulevardul Buzești-Berzei-Uranus sau Diametrala Nord-Sud este o altă lucrare cu termenul de finalizare expirat. Astfel, prima etapă din lucrare, cuprinsă între Piața Victoriei și strada Vasile Pârvan, ar fi trebuit încheiată în vara lui 2011. Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane cuprinse în această etapă. Astfel, din 6 decembrie 2011, bucureștenii pot circula între Piața Virgiliu și strada Vasile Pârvan (400 metri), iar din 21 decembrie s-a deschis și tronsonul cuprins între Piața Victoriei și Strada Occidentului (600 metri).
Primarul general, Sorin Oprescu, spune că prima etapă, între Piața Victoriei și Vasile Pârvan va fi terminată în totalitate în luna martie a acestui an. Proiectul de realizare a Bulevardului Buzești-Berzei-Uranus cuprinde în total trei etape. Cea de-a doua, cuprinsă între Vasile Pârvan și Piața george Coșbuc, are prevăzut și un tunel cu o adâncime de 20 metri ce ar urma să treacă pe sub Palatul Parlamentului. Ultima etapă a lucrării este cuprinsă între Piața George Coșbuc și Gara Progresul.
Deocamdată nu se știe când vor începe lucrările nici la cea de-a doua etapă a lucrării în condițiile în care Consiliul General al Municipiului București (CGMB) nu a aprobat încă Planul Urbanistic Zonal.

La finalizarea întregii lucrări, Bulevadul Uranus va fi o arteră câte două benzi pe sens, piste pentru bicicliști și două linii de tramvai. Și acest proiect datează tot din 2006. CGMB a alocat atunci pentru proiect 62 milioane lei. Au urmat alte două hotărâri de majorare a indicatorilor tehnico-economici până la suma de 365 milioane lei. Până acum municipalitatea a cheltuit pentru prima etapă a lucrării 67 de milioane de euro, dintre care 38 milioane lucrările propriu-zise, iar 29 de milioane de euro exproprierile.

Termenul de finalizare pentru centrul vechi: primăvara lui 2012

După spusele primarului general, Sorin Oprescu, primăvara va veni în acest an cu o nouă inaugurare. Cea a centrului vechi al Capitalei. Edilul-șef spunea la începutul anului trecut că lucrările vor fi terminate în vara lui 2011. La sfârșitul anului au fost descoperite noi vestigii la intersecția străzii Franceză cu strada Șelari. După descărcarea arheologică a reieșit că vechile construcții fac parte din intrarea în vechea Curte Domnească. Astfel, noile descoperiri vor fi păstrate și acoperite cu sticlă.
Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați de Consiliul General al Municipiului București, pentru reabilitarea Centrului Vechi erau prevăzuți 27 milioane de euro. Din această sumă, 9 milioane de euro (fără TVA) au fost cheltuiți de firma Sedesa, înainte ca Primăria Capitalei să rezilieze contractul cu aceasta în 2009. În aproape patru ani, societatea reabilitase doar patru străzi din cele 16 câte erau cuprinse în proiect. După rezilierea contractului cu Sedesa, în primăvara lui 2010 proiectul a fost preluat de firma Apolodor.

Pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii ar trebui inaugurat în aprilie 2012

Pasajul suprateran Mihai Bravu-Splai Unirii va fi terminat în aprilie 2012, potrivit primarului general, Sorin Oprescu. Pasajul va face legătura între Calea Vacărești și Șoseaua Mihai Bravu, peste Splaiul Unirii și va avea câte două benzi pe fiecare sens. Lucrarea va consta de fapt din două pasaje supraterane paralele pe direcția Calea Văcărești – Mihai Bravu, câte unul pentru fiecare sens de circulație. Lungimea totală a lucrării este de 644 metri, iar primăria va plăti 28 milioane de euro pentru proiect.
Străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu ar trebui finalizată în toamna acestui an

Lucrările la Străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu au început în martie 2010, durata de execuție find de 30 luni. Noua investiție va face legătura între Vitan și Berceni. Lucrarea constă în lărgirea Bd. N. Grigorescu la trei benzi pe sens, realizarea unui scuar median de 7-12 metri și lărgirea trotuarelor la 5 metri. La intersecția bulevardului Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu va fi construit un pasaj suprateran peste râul Dâmbovița. Pasajul va avea câte două benzi pe sens și un scuar median de 12 metri. În lateralele acestui pasaj vor fi construite la nivelul solului două poduri cu câte trei benzi pe sens.

Primăria Capitalei va plăti pentru întreaga lucrare 128 milioane lei, dintre care 35,6 milioane doar pentru exproprieri.

La sfârșitul lui mai va fi gata parcarea subterană de la Universitate

La sfârșitul lui noiembrie anul trecut, primarul Sorin Oprescu anunța că lucrările la parcarea subterană vor fi finalizate până la sfârșitul lunii mai 2012. Parcarea, structurată pe trei niveluri, va avea 420 de locuri pentru autoturisme și 21 pentru motociclete, iar tariful va fi de 0,36 euro pe oră.

Lucrarea pentru parcare este realizată în parteneriat public-privat. Perioada de concesiune este de 34 de ani, perioadă în care Primăria va încasa o redevență anuală între 4% și 50% din venitul anual al firmei Interparking Spania, cea care finanțează, proiectează, construiește și va opera parcarea pe perioada contractului. Municipalitatea va primi 4% pentru încasări anuale mai mici de 470.000 de euro și 50% pentru încasări mai mari sau egale cu 1.700.000 de euro.

În primăvară, deasupra parcării vor începe și lucrările de amenajare a piațetei. “Zona pietonală va avea pavaj tratat cu o piatră nobilă, iar zona semicarosabilă va fi cu piatră cubică. În jur de 20-30% din suprafață va fi amenajată ca spațiu verde. Vor fi multe corpuri de iluminat de dimensiuni medii, așezate la mică distanță unele de altele, în zona pietonală”, susține arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Lucrările de amenajare ar urma să se încheie în luna iulie a acestui an.
Reabilitarea Bulevardului Aerogării, finalizată în 2012

Reabilitarea sistemului rutier și a liniei de tramvai de pe Bulevardul Aerogării are ca termen de finalizare anul 2012. Lucrările au fost terminate pe cea mai mare parte a bulevardului încă de anul trecut, iar momentan se lucrează la consolidarea pasajului suprateran Băneasa (de la Elvila). După finalizarea lucrărilor pe Bd. Aerogării mijloacele de transport în comun vor beneficia de o linie specială, spun reprezentanții Primăriei Capitalei. Astfel, pe linia de tramvai vor circula și autobuzele, iar circulația pentru autovehicule va fi limitată la două benzi pe sens, nemaiexistând posibilitatea de a folosi și liniile de tramvai. la capătul liniei de tramvai 5 din Băneasa va fi construită și o parcare de tip park&ride pentru navetiști cu 400 de locuri. Accesul şoferilor în parcare se va face pe baza abonamentelor sau a biletelor RATB sau Metrorex.


http://b365.realitatea.net/news/ce-pasaje-si-strazi-se-deschid-in-2012/


Vise,vise !

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 08 Februarie 2012, 13:26:19

Oprescu și Udrea semnează astăzi contractul pentru restaurarea Arcului de Triumf. Urmează o serie de pasaje subterane

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, vor semna miercuri contractul de finanţare din fonduri europene pentru consolidarea, restaurarea şi conservarea Arcului de Triumf. În plus, Primăria Capitalei vrea să construiască sub monument și un sistem de pasaje subterane pietonale.
Lucrările de consolidare, restaurare şi conservare a Arcului de Triumf din Bucureşti sunt estimate la 30 milioane lei (circa 7 milioane euro. Pentru consolidarea, restaurarea şi conservarea Arcului de Triumf, cererea pentru finanțarea europeană a fost depusă în decembrie 2009, iar evaluarea a durat mai bine de un an şi şase luni. Valoarea totală a proiectului este de 30 milioane lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă este de 22 milioane lei.

Odată cu restaurarea monumentului, municipalitatea vrea să construiască și mai multe pasaje subterane pietonale. Mai exact, noua lucrare va consta din cinci pasaje pietonale de acces și un pasaj central în formă inelară. Accesul în pasaj va fi asigurat cu ajutorul a cinci lifturi și șase scări rulante.

“La Arcul de Triumf se realizează un sistem de pasaje pietonale care vor evita traversarea la nivel a bulevardelor principale Kiseleff, Prezan și Averescu. Se va traversa prin subteran, cu posibilitatea traversării prin subteran și în zona pastilei de la Arcul de Triumf. Sunt niște pasaje pietonale care vor reduce timpii de așteptare la semafor și va crește capacitatea intersecției respective”, preciza vara trecută pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcției Transporturi și Sistematizarea Circulației din cadrul Primăriei Capitalei.

Pasajul central va avea o suprafață pietonală de 3.500 metri pătrați, la care se adaugă o zonă comercială pe o suprafață de 5.700 metri pătrați.


http://b365.realitatea.net/news/oprescu-si-udrea-semneaza-astazi-constractul-de-finantare-pentru-restaurarea-arcului-de-triumf/

Asa ca sa ne "tinem bine" ca din primavara se anunta proiecte mari de incepere in capitala !

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 22 Februarie 2012, 20:37:58

Cum va arăta Capitala în 2035? Primăria are planuri mari

Planul Urbanistic General (PUG) va fi discutat în CGMB în maximum două luni, după care urmează să fie aplicată Strategia Bucureşti 2035, care presupune unirea celor şapte gări din Bucureşti prin linie de metrou, dublarea spaţiilor verzi şi recuperarea identităţii urbane pentru centrul Capitalei.

Sorin Oprescu a prezentat "Conceptul Strategic Bucureşti 2035", la întâlnirea oamenilor de afaceri. Acesta a declarat că proiectul este greu de conceput cu o "legislaţie şchioapă".

Instrumentul strategic cel mai important pentru "Bucureşti 2035" este PUG, conform arhitectului şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. Primăria a finalizat lucrările importante care vor fundamenta acest plan urbanistic general. "Într-o lună sau două vom discuta în Consiliu Planul Urbanistic General", a precizat Pătraşcu.

Unul din obiectivele principale ale Planului Integral de Dezvoltare Urbană (PIDU) este recuperarea centrului istoric. De asemenea, PiaÅ£a Romană va fi legată de PiaÅ£a Rahova, se vor construi 2 poduri pietonale, circulaÅ£ia autovehiculelor va fi restrânsă, va fi reamenajat cheiul DâmboviÅ£ei ÅŸi va fi făcut un sistem integrat de parcări în centru", potrivit lui PătraÅŸcu. 

Inelul Median de circulaţie de 13,5 km urmăreşte traversarea subterană a parcului Herăstrău prin două tunele fiecare de câte doi kilometri, costurile întregului proiect ridicându-se la 1,3 miliarde de euro.

Pentru a duce la îndeplinire proiectul Bucureşti 2035, trebuie creată o formă adminstrativă la nivelul Bucureştiului şi a teritoriului acestuia de influenţă, trebuie întărit şi revitalizat sistemul de poli teritoriali, trebuie eficientizat şi dezvoltat sistemul de infrastructură şi valorificate durabil resursele de patrimoniu natural şi construit.

Premierul Răzvan Ungureanu l-a asigurat pe Sorin Oprescu de tot suportul său.

Primarul general a promis bucureştenilor că Bucureştiul anului 2035 va arăta ca un oraş civilizat, european, va avea un echilibru în ceea ce priveşte dezvoltarea şi i se va pune un accent deosebit pe partea de sud unde vor fi construite complexe comerciale, locuinţe şi locuri de agrement.

Conceptul cuprinde deasemenea finalizarea autostrăzii suspendate, închiderea celui de-al patrulea inel de circulaţie în sudul Capitalei, refacerea şi păstrarea caselor monument, programe privind spaţiul verde - acoperişuri verzi şi amenajarea Dâmboviţei.

Oprescu a vorbit chiar şi despre o zonă metropolitană, care va cuprinde judeţul Ilfov până la Ploieşti, o parte din judeţul Călăraşi şi o zonă din judeţul Giurgiu.


http://www.antena3.ro/romania/cum-va-arata-capitala-in-2035-primaria-are-planuri-mari-156495.html


Sa visam frumos...

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 29 Februarie 2012, 11:45:08

Șoferi, vi se mai pregătește o taxă! “Taxa de congestie”, menită să ne facă să renunțăm la mașini

 Strategia NaÈ›ională pentru Siguranță Rutieră 2011-2020 include, între altele, planurile guvernului de a creÈ™te ponderea utilizării transportului în comun de către cetățeni È™i de a reduce utilizarea maÈ™inilor individuale. Taxele sunt una dintre metodele avute în vedere pentru motivarea cetățenilor, iar taxa pe aglomeraÈ›ie pare a fi agreată atât de autoritățile centrale, cât È™i de cele locale din BucureÈ™ti.
Strategia este elaborată de Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră și prevede, între altele, “stimularea transportului public de suprafaţă şi subteran, şi descurajarea transportului motorizat individual.” Aceasta este o direcție firească, înspre care s-au îndreptat mai toate guvernele din țările occidentale.

Pe de o parte, Strategia are în vedere creșterea atractivității transportului în comun, dar pe cealaltă are în vedere și descurajarea folosirii vehiculelor la nivel individual. În acest sens, Consiliul prevede, pe lângă extinderea sistemelor de tarifare şi de colectare a taxelor pentru parcări și încurajarea sistemului car-sharing, introducerea taxelor de congestie.

Această idee se vehiculează de ceva vreme și la nivelul municipalității București. Strategia Energetică a Capitalei prevede și ea introducerea unei taxe de aglomerație. “Risipa de energie datorată ambuteiajelor în trafic va fi redusă prin introducerea unei taxe de aglomerație, restricțiilor privind parcarea și măsurilor de control al traficului” – arăta documentul elaborat de Primăria Capitalei.

În vara anului trecut, Primăria Capitalei invoca din nou o taxă pe modelul londonez, de intrare în centrul orașului.“Dacă traficul din centru va crește peste capacitatea sistemului carosabil vom lua în considerare introducerea unei taxe de acces. Mai întâi va fi introdus însă un sistem electronic de verificare a autovehiculelor prin care vom putea face o analiză a numărului de mașini care circulă prin zona centrală. Dacă numărul mașinilor va scădea sau va rămâne același nu va fi necesară introducerea unei taxe. Scopul este acela de a prioritiza transportul public”, preciza pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcției de Transporturi și Sistematizarea Circulației, din cadrul Primăriei Capitalei.


http://b365.realitatea.net/news/guvernul-vrea-sa-ne-convinga-sa-renuntam-la-masini-prin-taxe-de-congestie/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 02 Martie 2012, 11:30:02

“Autostrada” pietonală și reconfigurarea Bd-ului Unirii se fac anul acesta, spune Oprescu

Realizarea unui traseu pietonal din Piața Romană până în Rahova, dar și reconfigurarea Bulevardului Unirii prin transformarea zonei Fântânilor în zonă strict pietonală sunt printre prioritățile Primăriei Capitalei pentru acest an. Cele două proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltarea Urbană (PIDU), alături de alte peste 40 de proiecte. Valoarea proiectelor din PIDU este de aproximativ 200 milioane euro, bani pe care municipalitatea nu îi are. În aceste condiții, cele mai multe proiecte vor fi propuse pentru finanțare europeană.
“Planul Integrat de Dezvoltare Urbană cuprinde în jur de 40 de proiecte dintre care 12 sunt prioritare, iar unul este de primă importanță, și anume realizarea unui traseu pentru pietoni și bicicliști din Piața Romană până în Rahova”, a spus arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Primăria are acum pe hârtie un plan cu proiecte de 200 de milioane de euro, dar nu are bani ca să le execute. “Vom apela la fonduri europene. Vrem să începem anul acesta traseul pietonal de la Piața Romană în așteptarea fondurilor europene”, a spus edilul-șef, Sorin Oprescu. De altfel, acesta este cel mai puțin costisitor proiect din PIDU, pentru că presupune doar redimensionarea trotuarelor, lărgirea spațiilor destinate pietonilor. (VEZI TOATE PROIECTELE)

Primăria a stabilit deja care va fi traseul pietonal. Astfel, la finalizarea proiectului, bucureștenii și turiștii vor putea admira orașul la pas pe traseul Piața Romană – strada Mendeleev – Piața Revoluției – strada Academiei – Centrul vechi – Unirii – Biserica Antim – strada George Georgescu – Calea Rahovei – Piața de Flori și înapoi pe Uranus – Palatul Parlamentului – strada Ion Brezoianu – Calea Victoriei – strada Biserica Amzei – Piața Romană.

Tot pentru pietoni și bicicliștii în PIDU au fost propuse trei poduri. Primul dintre acestea va supratraversa Bulevardul Națiunilor Unite pentru a crea o legătură directă între Parcul Izvor și Dealul Palatului Parlamentului, în scopul facilitării accesului la Muzeul Național de Artă Contemporană. Iar pentru reconectarea zonei din partea de sud a Dâmboviței cu Centrul Istoric vor fi reconstruite două poduri care au fost dărâmate în perioada comunistă: Podul Mihai Vodă și Podul Calicilor. Primul pod pietonal va traversa Dâmbovița și Splaiul Independenței în dreptul străzii Lipscani. Podul va fi prevăzut și cu două parcări subterane, câte una pe fiecare mal al Dâmboviței, fiecare cu aproximativ 200 de locuri. Podul Calicilor va fi construit din dreptul străzii Șelari și va traversa Dâmbovița până la Palatul de Justiție.

Cele trei poduri nu se regăsesc însă în planurile municipalității pentru acest an, fiind mai costisitoare decât lărgirea trotuarelor pentru traseul pietonal.

Bulevardul Unirii va fi reconfigurat

Tot în planurile pentru 2012 a fost inclusă și modificarea Bulevardului Unirii. “Vrem să începem în august și lucrările pe Bulevardul Unirii între bd. Libertății și Piața Unirii”, a spus Sorin Oprescu. Mai exact, Primăria Capitalei vrea să “mute” Bd. Unirii de pe centru pe margine. Astfel, zona centrală, cu fântânile, unde acum circulă mașinile va deveni pietonală, iar mașinile vor circula pe laterale, unde sunt acum trotuarele.

Primarul general, Sorin Oprescu, a prezentat miercuri oamenilor de afaceri și reprezentanților Guvernului trei mari proiecte ale municipalității: Inelul median (autostrada suspendată), Planul Integrat de Dezvoltare Urbană și Conceptul Strategic București 2035. La eveniment au participat oameni de afaceri precum George Copos, Vasile Turcu sau Maria Grapini, dar și ministrul Dezvoltării Cristian Petrescu. Pentru scurt timp, la prezentare și-a făcut apariția și primul ministru Mihai Răzvan Ungureanu. “Orașul vechi este podoaba și nucleul orașului de astăzi și trebuie să fie referința orașului modern”, a spus primul ministru.


http://b365.realitatea.net/news/autostrada-pietonala-si-reconfigurarea-bulevardului-unirii-printre-prioritatile-primariei-pentru-acest-an/

Vin alegerile si trebuie promisiuni multe...De ce nu s-a facut pana acum?

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 08 Martie 2012, 22:06:32

EXCLUSIV !

Capitala are în 2012 un buget de un miliard de euro. VEZI PE CE VA FI CHELTUIT

Primăria Capitalei și instituțiile subordonate vor avea în 2012 un buget de un miliard de euro, potrivit proiectului de buget pentru acest an. Subvențiile pentru RADET și RATB se mențin aproximativ la același nivel ca anul trecut. La transporturi însă bugetul este extrem de redus pentru proiectele noi. Astfel, doar Pasajul subteran de la Charles de Gaulle și Pasajul de la Piața Sudului beneficiază de un buget suficient de mare pentru a începe efectiv și lucrările.
Municipiul București va avea în 2012 venituri de 4,64 miliarde de lei și cheltuieli de 4, 91 miliarde lei, potrivit proiectului de buget. Subvențiile la transport și căldură vor fi menținute și în acest an. Astfel, pentru RADET sunt alocați 1,83 milioane lei din care 590 milioane reprezintă subvenții. Și RATB va beneficia de un buget de 1,08 milioane lei, din care 499 milioane lei pentru subvenții. (VEZI PROIECTUL)

Criză de investiții noi în 2012

În acest an, pentru investiții au fost alocați 1,2 miliarde lei (293 milioane euro). Din acest buget, 1,02 miliarde vor fi cheltuite pentru continuarea investițiilor deja începute în anii trecuți, și doar 67,9 milioane lei vor fi orientați către demararea unor noi proiecte de investiții.

Cel mai mare buget pentru investiții a fost alocat la capitolul transporturi, respectiv 520 milioane lei, dintre care 491 milioane pentru continuarea proiectelor aflate deja în derulare. Cea mai mare sumă a primit-o un proiect aproape terminat. Astfel, pentru Pasajul Pipera au fost alocați 130 milioane lei, în condițiile în care întreaga lucrare costă 143 milioane lei. Mai mult, lucrarea trebuia înaugurată deja de la sfârșitul anului trecut. De altfel, pasajul în sine este finalizat, iar momentan se lucrează la amenajările de la sol. Primăria mai are însă de făcut plăți pentru lucrările efectuate anul trecut.
Pe locul doi se situează Bulevardul Uranus pentru care s-a alocat în acest an 116 milioane lei (26 milioane euro). Prima etapă din această lucrare, cuprinsă între Piața Victoriei și strada Vasile Pârvan, ar fi trebuit încheiată în vara lui 2011. Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului 2011 au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane, respectiv 1.000 de metri dintr-un total de 1.800 metri. Proiectul de realizare a Bulevardului Buzești-Berzei-Uranus cuprinde în total trei etape. Cea de-a doua, cuprinsă între Vasile Pârvan și Piața george Coșbuc, are prevăzut și un tunel cu o adâncime de 20 metri ce ar urma să treacă pe sub Palatul Parlamentului. Ultima etapă a lucrării este cuprinsă între Piața George Coșbuc și Gara Progresul.

Și pentru pasajul Doamna Ghica -Chișinău au fost alocați 30 milioane lei. Acest proiect ar trebui finalizat în acest an, cu o întârziere de patru ani față de termenul inițial. Lucrarea a fost abandonată când era finalizată în proporție de 60%. A urmat și un proces între Primăria Capitalei și firma constructoare, iar anul trecut a fost organizată o licitație pentru alegerea unei noi firme care să termine lucrările. Lucrările vor costa 11 milioane euro.

Au mai fost bugetate pentru acest an și Pasajul Mihai Bravu (25 milioane lei), Reabilitarea Pasajului Muncii (25 milioane lei), Reabilitarea Bulevardului Aerogării (25 milioane lei), Pasajul suprateran Băneasa (10,5 milioane lei)Străpungerea Splaiul Independenței – Ciurel – A1 (6 milioanel lei), dar și Străpungerea Nicolae Grigorescu -Splai Dudescu (3,86 milioane lei).

Proiecte noi în 2012: Pasajele subterane de la Charles de Gaulle și Piața Muncii

În proiectul de buget pentru 2012 au fost incluse mai multe proiecte noi de investiții la capitolul transporturi însă cele mai multe au alocate sume infime, insuficiente pentru demararea lor efectivă. De exemplu, pentru Pasajul de la Piața Presei Libere, care are o valoare totală de 92 milioane lei, s-au alocat în 2012 doar 100.000 lei. Aceeași situație și în cazul pasajul pietonal subteran de la Piața Romană. Proiectul, cu o valoare totală de 76 milioane lei are prevăzuți în acest an doar 100.000 lei.
Singurele proiecte pentru care s-au alocat sume mai mari sunt pasajele de la Piața Charles de Gaulle și de la Piața Sudului. Astfel, pentru Pasajul subteran Charles de Gaulle au fost prevăzuți 20 milioane lei. Pasajul va fi construit pe Bulevardului Aviatorilor. Se va intra în pasaj imediat după statuia Aviatorilor, se va trece pe sub Piata Charles de Gaulle și se va ieși la suprafață înainte de ambasada Chinei. În pasaj șoferii vor avea la dispoziție câte două benzi pe sens. La suprafață, în dreptul rampelor vor fi câte două benzi pe sens, pentru ca apoi pe deasupra pasajului să rămână trei benzi pe sens.

Pasajul de la Piața Sudului ar putea beneficia în 2012 de un buget de 4 milioane lei. Pasajul subteran se va realiza pe direcția Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile și va avea o lungime de 356 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălțimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcția strada Nițu Vasile-Calea Văcărești de o parte și de alta a pasajului rutier vor fi realizate și pasaje pietonale. În plus, va fi construit și un pasaj subteran pietonal care va face legătura între stația de metrou Piața Sudului și peroanele stației de tramvai de pe Șos. Olteniței.

Parcare cu terenuri de sport la Arena Națională

Primăria Capitalei va plăti și în acest an pentru lucrările la Arena Națională, deși lucrările s-au încheiat din vara anului trecut. Astfel, pentru Reabilitarea Stadionului Lia Manoliu au fost alocați în acest an 150 milioane lei (34 milioane euro). Tot la Arena Națională, municipalitatea a alocat 34, 8 milioane lei pentru parcarea supraetajată, cu terenuri de sport pe acoperis. Parcarea va asigura 1.300 de locuri. Parterul și etajele 1,2,3 vor fi destinate parcării și vor cuprinde locuri de parcare, rampe carosabile și 4 nuclee de circulație verticală cu scări și lifturi.

Terasa, cu o suprafață de 5.600 mp, va fi destinată terenurilor de sport. Astfel, va fi amenajat un teren de fotbal cu dimensiunile 45x90m cu suprafata de joc din gazon din iarba sintetică din polipropilenă fibrilizată, care va putea fi împărțit în 4 terenuri multifuncționale: minifotbal, handbal, basket, tenis. La acestea se adaugă alte două terenuri de baschet independente din cauciuc special poliizoprenic.

Circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei
Primăria Capitalei a alocat bani în 2012 și pentru organizarea unor concursuri de soluții pentru amenajarea Piețelor Matache și Unirii. De asmenea, pentru consolidarea și restaurarea Arcului de Triumf au fost alocați 5 milioane de lei, în timp ce pentru amenjarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei au fost prevăzuți un milion lei.

Proiectul de buget pe 2012 se află deocamdată în dezbatere publică și va trebui aprobat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Anul trecut, neînțelegerile dintre Sorin Oprescu și grupul PDL din CGMB au lăsat Capitală fără buget până în luna aprilie.


http://b365.realitatea.net/news/capitala-are-in-2012-un-buget-de-un-miliard-de-euro-vezi-pe-ce-vor-fi-cheltuiti/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 24 Martie 2012, 10:05:51

Bugetul Capitalei a fost votat la limită, în absența USL și a primarului Oprescu. VEZI PE CE VA FI CHELTUIT

Capitala are buget pe 2012 după o ședință de nouă ore a Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Sorin Oprescu a fost învins de PDL, în final fiind votat proiectul de buget propus de democrat-liberali care dețin majoritatea în CGMB, alături de PRM și PNG. După prezentarea amendamentelor PDL, primarul Sorin Oprescu și membrii USL au părăsit sala, în final bugetul fiind aprobat de doar 28 de membri din 55.
Ședință CGMB maraton, vineri seară. Consilierii generali au discutat și s-au certat timp de nouă ore, dintre care șapte ore doar pe proiectul de buget. La proiectul de buget propus de primarul Sorin Oprescu, PDL a depus 7 amendamente, toate votate de cei 28 de membri rămași în sală după plecarea primarului Oprescu și a grupului USL.

Proiectul propus de PDL și aprobat ca buget pe 2012 a luat bani de la proiecte de infrastructură, ALPAB și Poliția locală în favoarea RATB și RADET. Bugetul total a rămas același cu cel propus de primarul Oprescu, respectiv venituri de 4,64 miliarde de lei și cheltuieli de 4,91 miliarde lei, numai că banii au fost mutați între instituții și direcții.

Cine a pierdut și cine a primit în plus la buget prin amendamentele PDL:

Pasajul Basarab – a pierdut 16 milioane lei
Penetrația Splaiul Independenței – Ciurel – A1 – a primit în plus 16 milioane lei
Pasajul Pipera – a pierdut 17 milioane lei
Iluminatul public – a pierdut 41 milioane lei
Proiectul Acoperișuri verzi – a pierdut 3 milioane lei
Poliția Locală – a pierdut 11 milioane lei
Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB) – a pierdut 55 milioane lei
Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor – a primit în plus un milion lei
Administrația Spitalelor – a primit în plus 2 milioane lei
RADET – proiecte de investiții – a primit 21 milioane
RATB – investiții – a primit în plus 15 milioane lei
Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – au primit în plus 13 milioane lei
Administrația Monumentelor – a primit în plus 4 milioane lei.

Câți bani au primit proiectele de infrastructură

Pentru Bulevardul Uranus pentru s-a alocat în acest an 116 milioane lei (26 milioane euro). Și pentru pasajul Doamna Ghica -Chișinău au fost alocați 30 milioane lei. Acest proiect ar trebui finalizat în acest an, cu o întârziere de patru ani față de termenul inițial. Lucrarea a fost abandonată când era finalizată în proporție de 60%. A urmat și un proces între Primăria Capitalei și firma constructoare, iar anul trecut a fost organizată o licitație pentru alegerea unei noi firme care să termine lucrările. Lucrările vor costa 11 milioane euro.

Au mai fost bugetate pentru acest an și Pasajul Mihai Bravu (25 milioane lei), Reabilitarea Pasajului Muncii (25 milioane lei), Reabilitarea Bulevardului Aerogării (25 milioane lei), Pasajul suprateran Băneasa (10,5 milioane lei)Străpungerea Splaiul Independenței – Ciurel – A1 (6 milioanel lei), dar și Străpungerea Nicolae Grigorescu -Splai Dudescu (3,86 milioane lei).

Proiecte noi în 2012: Pasajele subterane de la Charles de Gaulle și Piața Sudului

Singurele proiecte noi pentru care s-au alocat sume mai mari în acest an sunt pasajele de la Piața Charles de Gaulle și de la Piața Sudului. Astfel, pentru Pasajul subteran Charles de Gaulle au fost prevăzuți 20 milioane lei. Pasajul va fi construit pe Bulevardului Aviatorilor. Se va intra în pasaj imediat după statuia Aviatorilor, se va trece pe sub Piata Charles de Gaulle și se va ieși la suprafață înainte de ambasada Chinei. În pasaj șoferii vor avea la dispoziție câte două benzi pe sens. La suprafață, în dreptul rampelor vor fi câte două benzi pe sens, pentru ca apoi pe deasupra pasajului să rămână trei benzi pe sens.

Pasajul de la Piața Sudului ar putea beneficia în 2012 de un buget de 4 milioane lei. Pasajul subteran se va realiza pe direcția Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile și va avea o lungime de 356 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălțimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcția strada Nițu Vasile-Calea Văcărești de o parte și de alta a pasajului rutier vor fi realizate și pasaje pietonale. În plus, va fi construit și un pasaj subteran pietonal care va face legătura între stația de metrou Piața Sudului și peroanele stației de tramvai de pe Șos. Olteniței.

Parcare cu terenuri de sport la Arena Națională

Primăria Capitalei va plăti și în acest an pentru lucrările la Arena Națională, deși lucrările s-au încheiat din vara anului trecut. Astfel, pentru Reabilitarea Stadionului Lia Manoliu au fost alocați în acest an 150 milioane lei (34 milioane euro). Tot la Arena Națională, municipalitatea a alocat 34, 8 milioane lei pentru parcarea supraetajată, cu terenuri de sport pe acoperis. Parcarea va asigura 1.300 de locuri. Parterul și etajele 1,2,3 vor fi destinate parcării și vor cuprinde locuri de parcare, rampe carosabile și 4 nuclee de circulație verticală cu scări și lifturi.

Terasa, cu o suprafață de 5.600 mp, va fi destinată terenurilor de sport. Astfel, va fi amenajat un teren de fotbal cu dimensiunile 45x90m cu suprafata de joc din gazon din iarba sintetică din polipropilenă fibrilizată, care va putea fi împărțit în 4 terenuri multifuncționale: minifotbal, handbal, basket, tenis. La acestea se adaugă alte două terenuri de baschet independente din cauciuc special poliizoprenic.

Circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei
Bugetul pe 2012 prevede bani în 2012 și pentru organizarea unor concursuri de soluții pentru amenajarea Piețelor Matache și Unirii. De asmenea, pentru consolidarea și restaurarea Arcului de Triumf au fost alocați 5 milioane de lei, în timp ce pentru amenjarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei au fost prevăzuți un milion lei.


http://b365.realitatea.net/news/bugetul-capitalei-a-fost-votat-la-limita-dupa-plecarea-usl-si-a-primarului-oprescu/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 24 Martie 2012, 10:26:16

Sorin Oprescu: ”Bugetul Capitalei este aberant”

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat vineri seara, după votarea bugetului Bucureştiului, că deşi proiectul a fost discutat o lună în prezenţa liderilor de grup din CGMB, modificările aduse în ziua votului fac ca acesta să devină aberant şi-l transforma într-unul politic.

"Au fost luaţi bani fără nicio justificare şi create o serie întreagă de secţiuni financiare fără justificare. Nu există raportul Comisiei economice a CGMB, nu îmi însuşesc acest buget şi deşi nu am posibilitatea juridică să îl atac, nu voi semna forma finală", a spus Oprescu.


Primarul Oprescu a explicat că, prin amendamentele aduse, "bugetul RATB a fost suplimentat, deşi subvenţia era acoperită, bugetul RADET a fost suplimentat, deşi subvenţia era acoperiă, fiind luaţi bani de la departamentul de mediu, de la cel pentru locuinţe sociale şi din capitolul de investiţii, prin care urma să fie continuate proiectele deja începute".


"Din punct de vedere juridic, mă voi îndrepta împotriva celor care au votat acest buget atunci când împotriva mea se vor întoarce, cum ar fi, de exemplu, cei de la iluminatul public, în baza unui contract care nici măcar nu a fost semnat de Oprescu şi pe care Oprescu l-a preluat de la primarul Băsescu.”


Consilieri generali au aprobat, vineri, după nouă ore de discuţii, bugetul Bucureştiului pe anul 2012, care va fi de 4,6 miliarde de lei. Proiectului pus în discuţie înainte de vot i s-au adus zeci de amendamente, fiind luaţi bani de la anumite instituţii şi daţi altora. Forma votată a fost cea propusă de reprezentanţi ai PRM, PDL şi PNG, cei ai USL au părăsit sala după modificările aduse proiectului de buget iniţial, informează Mediafax.


http://www.adevarul.ro/financiar/Sorin_Oprescu-_-Bugetul_Capitalei_este_aberant_0_669533055.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 26 Martie 2012, 12:18:46

Ambuteiajele și accidentele, anunțate pe indicatoare dinamice, în Capitală

Administrația Străzilor, instituție subordonată municipalității, vrea să cheltuiască în acest an 10 milioane lei (2,3 milioane euro) pentru achiziționarea unor indicatoare dinamice care să îi informeze pe șoferi în timp real asupra problemelor ce se înregistrează în traficul bucureștean.
Semaforizarea verticală dinamică oferă șoferilor informaţii despre evenimente speciale sau neprevăzute care au loc în trafic. Astfel, indicatoarele dinamice, reprezentate prin panouri electronice, afişează şoferilor date despre zonele aglomerate din trafic, blocaje, accidente rutiere, zone carosabile aflate în lucru, limitele de viteză cu care participanţii la trafic sunt obligaţi să circule în pasajele subtereane sau rutele ocolitoare astfel încât şoferii să ştie din timp la ce să se aştepte în drumul lor spre destinaţia dorită.

Astfel, printre achizițiile Administrației Străzilor pentru acest proiect se vor număra și sisteme de detecție incidente, compus din controlor și cameră de videodetecție, dar și sistem de detecție polei.

Proiectul de semaforizare verticală dinamică a fost aprobat în Consiliul General al Municipiului București (CGMB) încă din 2010. Conform hotărârii CGMB, proiectul are o valoare de 27,7 milioane lei (6,3 milioane euro) și ar urma să fie implementat în decursul a 24 de luni.

În 2012, pentru semaforizarea verticală dinamică s-au alocat 10 milioane lei. “Deocamdată există doar un studiu de fezabilitate, urmând ca în acest an, să fie efectuat si un proiect care să stabilească zonele din Capitala în care vor fi amplasate aceste panouri şi numărul acestora”, a precizat pentru B365.ro, directorul general al Administrației Străzilor, Alina Roman.


http://b365.realitatea.net/news/soferii-bucuresteni-vor-fi-informati-in-timp-real-asupra-problemelor-din-trafic-prin-indicatoare-electronice/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 17 Aprilie 2012, 13:47:40

Topul investițiilor în infrastructură din Capitală, în 2012. VEZI PROIECTELE

Aproape jumătate din bugetul de investiții al Primăriei Capitalei va fi cheltuit în acest an pentru proiectele de infrastructură. Cele mai mari sume au fost alocate pentru proiectele aflate deja în lucru precum Pasajul Pipera sau Bulevardul Uranus. Dintre lucrările noi, pasajul subteran Charles de Gaulle a primit cei mai mulți bani în 2012.
Primăria Capitalei are în 2012 un buget de investiții de 1,27 miliarde lei, din care 505 milioane vor fi cheltuite doar pentru proiectele de infrastructură. Prioritare la finanțare sunt lucrările aflate deja în desfășurare, acestea primind un buget total de 474 milioane lei.

Pasajul Pipera – 113 milioane lei

Cea mai mare sumă a primit-o un proiect aproape terminat. Astfel, pentru Pasajul Pipera au fost alocați 113 milioane lei, în condițiile în care întreaga lucrare costă 143 milioane lei. Inițial, Sorin Oprescu ceruse pentru acest proiect 130 milioane lei, însă la aprobarea bugetului, Consiliul General al Municpiului București a redus finanțarea cu 17 milioane lei.
Lucrarea trebuia înaugurată deja de la sfârșitul anului trecut. Primarul general, Sorin Oprescu, a anunțat până acum cinci termene de finalizare a lucrării, ultimul fiind sărbatorile de Paște din acest an. Termenul nu a fost însă respectat nici de această dată. De altfel, pasajul în sine este finalizat, iar momentan se lucrează la amenajările de la sol. Reprezentanții municipalității spun că întărzierile au fost cauzate și de cei de la Enel care nu au finalizat lucrările cu rețelele electrice. Primăria mai are de făcut în 2012 plăți pentru lucrările efectuate anul trecut.

Străpungerea Buzești-Berzei-Uranus

Pentru Bulevardul Uranus s-au alocat în acest an 114 milioane lei (26 milioane euro). Prima etapă din această lucrare, cuprinsă între Piața Victoriei și strada Vasile Pârvan, ar fi trebuit încheiată în vara lui 2011. Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului 2011 au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane, respectiv 1.000 de metri dintr-un total de 1.800 metri. Proiectul de realizare a Bulevardului Buzești-Berzei-Uranus cuprinde în total trei etape. Cea de-a doua, cuprinsă între Vasile Pârvan și Piața George Coșbuc, are prevăzut și un tunel cu o adâncime de 20 metri ce ar urma să treacă pe sub Palatul Parlamentului. Ultima etapă a lucrării este cuprinsă între Piața George Coșbuc și Gara Progresul.

Pasajul Basarab mai înghite 67 milioane lei

Pasajul Basarab a fost inaugurat în iunie 2011. Primăria mai plătește însă și în 2012 pentru această lucrare. Mai exact, pentru acest proiect s-au alocat în acest an 67 milioane lei. Primăria trebuie să mai deschidă în acest an stația intermodală construită pe pasaj în dreptul stației de metrou Basarab. Stația intermodală va avea patru scări rulante, patru lifturi și un trotuar rulant bidirecțional care va face legătura cu Gara de Nord. Stația a fost deja finalizată, dar fără trotuarul rulant care va lega Pasajul de Gara de Nord. Abia acum se lucrează la montarea trotuarului rulant. Potrivit Primăriei Capitalei, acesta nu a putut fi montat până acum, întrucât CFR nu a semnat încă protocolul cu municipalitatea (n.r. Gara de Nord este în administrarea CFR).
Stația intermodală de la Pasajul Basarab va reuni o linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod, linii de autobuz și troleibuz, linii de metrou, 2 gări de cale ferată la care se adaugă spații special amenajate pentru taxiuri și 2 autogări pentru transport intern și internațional. Staţia va avea două căi de acces: una pe Calea Griviţei şi una pe bulevardul Dinicu Golescu.

Pasajul Doamna Ghica-Chișinău a primit 30 milioane lei

Pasajul Doamna Ghica-Chișinău ar trebui finalizat în acest an, cu o întârziere de patru ani față de termenul inițial. Lucrarea a fost abandonată când era finalizată în proporție de 60%. A urmat și un proces între Primăria Capitalei și firma constructoare, iar anul trecut a fost organizată o licitație pentru alegerea unei noi firme care să termine lucrările. Expertiza tehnică efectuată înainte de reînceperea proiectului reiese că pe traseul lucrărilor executate şi abandonate în 2008 s-au furat bordurile şi dalele sau au fost deterioarate, carosabilul s-a umplut de gropi periculoase pentru şoferi, iar pe teren au fost depozitate resturi menajere. Echipele care au reînceput lucrul, însă, spun că grinzile s-au degradat și nu mai pot fi folosite,

Amenajarea șoselei Doamna Ghica şi legarea acesteia de Bulevardul Chişinău, printr-un pasaj peste calea ferată, ar face legătura mai uşor între cartierele Colentina şi Pantelimon. În plus, ar dirija o parte din traficul care va intra în Capitala prin Autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti şi ar fluidiza traficul între zona de Nord şi cea de Est a municipiului. Proiectul străpungerea Doamna Ghica – Chişinău începe din capătul străzii Doamna Ghica, continuă pe terenul viran de pe malul lacului Colentina şi traversează calea ferată cu un pasaj suprateran până în spatele Pieţii Delfinului, din cartierul Pantelimon. Noua arteră de circulaţie este prevăzută cu câte două benzi pe fiecare sens de circulaţie şi are o lungime de circa doi kilometri.

Au mai fost bugetate pentru acest an și Pasajul Mihai Bravu (25 milioane lei), Reabilitarea Pasajului Muncii (25 milioane lei), Reabilitarea Bulevardului Aerogării (25 milioane lei), Străpungerea Splaiul Independenței – Ciurel – A1 (22 milioane lei), Pasajul suprateran Băneasa (10,5 milioane lei), dar și Străpungerea Nicolae Grigorescu -Splai Dudescu (3,8 milioane lei).

Proiect nou: Pasajul subteran de la Piața Charles de Gaulle a primit 22 milioane lei

Dintre proiectele noi, pasajul subteran rutier de la Piața Charles de Gaulle a primit cei mai mulți bani, respectiv 22 milioane lei. Pasajul va fi construit pe Bulevardului Aviatorilor. Se va intra în pasaj imediat după statuia Aviatorilor, se va trece pe sub Piata Charles de Gaulle și se va ieși la suprafață înainte de ambasada Chinei. În pasaj șoferii vor avea la dispoziție câte două benzi pe sens. La suprafață, în dreptul rampelor vor fi câte două benzi pe sens, pentru ca apoi pe deasupra pasajului să rămână trei benzi pe sens.
Pasajul a primit și avizul Ministerului Culturii și Cultelor. În luna iunie anul trecut, când prezenta bilanțul celor trei ani de mandat, Sorin Oprescu anunța că în 2011 an vor începe lucrările la acest pasaj. Licitația a fost organizată, firma constructoare aleasă, însă pe ultima sută de metri s-a realizat că proiectul nu avea și Plan Urbanistic Zonal. La înceoutl acestui an, PUZ-ul a fost finalizat și urmează să intre spre aprobare în Consiliul General al Municpiului București.

Pasaj subteran și la Piața Sudului

Pasajul de la Piața Sudului beneficiază în 2012 de un buget de 4 milioane lei. Pasajul subteran se va realiza pe direcția Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile și va avea o lungime de 356 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălțimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcția strada Nițu Vasile-Calea Văcărești de o parte și de alta a pasajului rutier vor fi realizate și pasaje pietonale. În plus, va fi construit și un pasaj subteran 'pietonal care va face legătura între stația de metrou Piața Sudului și peroanele stației de tramvai de pe Șos. Olteniței.

Primăria Capitalei a demarat procedurile pentru achiziția serviciilor de proiectare și asistență tehnică pentru lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere la Piața Sudului. Contractul va avea o durată de 19,5 luni, iar municipalitatea este dispusă să plătească pentru aceste servicii 5,08 milioane lei (aprox. 1,16 milioane euro). La această sumă s-ar putea adăuga alte 4,96 milioane lei pentru servicii similare celor conținute în contract.

Proiectul va avea mai multe surse de finanțare, respectiv fonduri UE nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, buget de stat și bugetul local. Reprezentanții UE au avizat deja studiul de fezabilitate al proiectului.


http://b365.realitatea.net/news/topul-investitiilor-in-infrastructura-din-2012-vezi-proiectele/



"Stația intermodală de la Pasajul Basarab va reuni o linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod..."
Intrebarea ar fi care si anume care este a treia linie de tramvai pe sub pod,ca eu personal cunosc liniile 11 si 35 care circula pe sub pod,sau gresesc?

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 18 Aprilie 2012, 13:57:19

Şase şantiere, 125 de luni întârziere
Iată care e topul celor mai longevive proiecte din Capitală

Şase idei geniale, şase proiecte măreţe pentru bucureşteni. Dacă toate s-ar fi construit ca prin minune, acum viaţa noastră ar fi mai uşoară. Însă, cele mai mari şantiere aflate în execuţie în Capitală au, împreună, o întârziere de mai bine de zece ani. Aflaţi mai jos despre ce proiecte e vorba.

Centrul Istoric. Povestea lui începe în 2003, când s-a luat în discuţie modernizarea a 14 străzi, ciuruite de trecerea anilor. Reabilitarea zonei centrale a început în septembrie 2006, cu un an mai târziu decât fusese stabilit, şi trebuia finalizată în iulie 2008.

Centrul Istoric- ÃŽncepere lucrări: septembrie  2006, cu un an întârziere Termen: iulie 2008 ÃŽntârziere: 77 de luni
Nici acum, în aprilie 2012, proiectul-pilot nu e gata, deşi aici s-au cheltuit peste 30 de milioane de euro şi mai multe firme au fost schimbate pentru execuţie. Şantierul ocupă locul 1 în top cu 77 de luni de întârziere.

Străpungerea Doamna Ghica. Este, de fapt, o nouă arteră de circulaţie care leagă cartierul Colentina de cartierul Pantelimon şi zona Chişinău-Nicolae Grigorescu. Lucrările au început în octombrie 2006 şi aveau termen octombrie 2009.

Străpungerea Doamna Ghica- Începere lucrări: octombrie 2006 Termen: octombrie 2009 Întârziere: 28 de luni
S-au efectuat 50% din lucrări, iar şantierul a fost abandonat de firma constructoare. Primăria Capitalei a refăcut licitaţia la sfârşitul anului trecut şi a alocat 46 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor. Proiectul are deja 28 de luni întârziere.

Bulevardul Uranus. Diametrala nord-sud sau bulevardul Uranus este un proiect vital. Contestat asiduu de câteva organizaţii, proiectul are scopul de a asigura o alternativă de trafic la bulevardul Magheru şi la Calea Victoriei. Scandalurile şi procesele intentate l-au întârziat deja cu nouă luni.

Bulevardul Uranus- Începere lucrări: decembrie 2009 Termen: iunie 2012 Întârziere: 9 luni
Pasajul Pipera-Văcărescu. Putea fi primul proiect care se termină la timp în mandatul Oprescu, însă pasajul, care supratraversează Calea Floreasca şi Şoseaua Pipera, s-a încăpăţânat să rămână închis.

Deşi e sută la sută finalizat încă din luna decembrie a anului trecut, podul nu poate fi dat în folosinţă decât atunci când vor fi realizate şi bretelele laterale.

Parcarea Universitate- Începere lucrări: septembrie 2010, cu cinci luni întârziere Termen: aprilie 2012 Întârziere: 7 luni
Parcarea Universitate. În această primăvară trebuia să putem parca sub Piaţa Universităţii, însă edilii nu s-au ţinut de cuvânt. Lucrarea a început în septembrie 2010, cu cinci luni mai târziu decât fusese prognozat. Inaugurarea a fost fixată în aprilie 2012, însă, aceasta a fost amânată până în iunie 2012.

Pasajul Mihai Bravu- Începere lucrări: ianuarie 2011 Termen: ianuarie 2012 Întârziere: 4 luni
Pasajul Mihai Bravu. Este o investiţie propusă de primarul Sorin Oprescu. Şantierul a fost deschis în ianuarie 2011, iar lucrarea trebuia finalizată în termen de un an. În acest moment, pasajul suprateran are patru luni de întârziere, însă nu e făcut nici pe jumătate. Click! estimează că acesta va fi gata abia peste 12 luni.


http://www.click.ro/news/bucuresti/sase-santiere-luni-intarziere_0_1378662236.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 19 Aprilie 2012, 14:50:13

Schimbarea la faţă a Capitalei: cum arată reamenajarea a trei mari bulevarde care ar transforma complet oraşul

Municipalitatea a pus în dezbatere publică unul din cele mai mari proiecte de modernizare care prevede transformarea radicală a centrului oraşului.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) se află de peste patru ani pe masa discuţiilor şi este în dezbatere publică pe siteul Primăriei Capitalei (www.pmb.ro), cu termenul limită 24 Aprilie. PIDU este o iniţiativă veche, iar proiectele propuse prin acest plan vor fi realizate din fonduri europene. Mai întâi, însă, PIDU are nevoie de aprobarea Consiliului General al municipiului Bucureşti.

Printre altele se urmăreşte reamenajarea Căii Victoriei, a bulevardelor Unirii şi Regina Elisabeta, pietonalizarea străduţelor conectate cu aceste bulevarde şi amenajarea de piste pentru biciclete. De asemenea, Primăria vrea reconfigurarea marilor pieţe publice din Bucureşti şi construirea, sub ele, a unor parcări, dar şi un sistem de management inteligent al traficului care să încurajeze circulaţia pietonală în acest areal.

Iată lista completă a proiectelor propuse prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană:

* Reabilitarea marilor bulevarde din BucureÅŸti:

- Calea Victoriei;
- Regina Elisabeta;
- Unirii, de la Piaţa Constituţiei la Piaţa Unirii;
- Calea Griviţei, între Gara de Nord şi Calea Victoriei;
- Calea Moşilor, între Strada Baraţiei şi Bulevardul Carol I;
- Str. Ion Câmpineanu, Str. Baraţiei (între Bd. Bălcescu şi str. Jean Louis Calderon), str. Jean Louis Calderon;
Reabilitarea acestor bulevarde presupune redefinirea spaţiilor pietonale, refacerea trotuarelor, a spaţiului carosabil şi înlocuirea/rearanjarea mobilierului urban.

CLICK pe poză pe unde a vedea harta proiectelor mărite!
Proiecte PIDU propuse pentru dezbatere/ sursă centralbucuresti.ro



* Construirea unei reţele de parcaje în zonele cheie din centrul oraşului:

- parcare subterană Piaţa Rahova;
- parcare subterană Sala Palatului;
- parcare subterană Piaţa Constituţiei;
- parcare supraterană în Centrul Istoric, pe str Toniza, nr. 7-9;
- parcare subterană la Palatul Justiţiei;
 -parcare subterană Grădina Icoanei;

* Reconfigurarea marilor pieţe din Bucureşti prin concurs de arhitectură:

- Piaţa Matache;
- Piaţa Universităţii;
- Piaţa Unirii;
- Piaţa Romană;
- Piaţa Revoluţiei;
- Piaţa Naţiunile Unite;
- Piaţa Gării de Nord;
- Piaţa Victoriei;
- Piaţa Constituţiei;

* Reamenajarea altor spaţii publice importante din centrul oraşului:

- modernizare Pasaj Vilacrosse;
- amenajarea Podului Calicilor (podul peste Dâmboviţa de la Piaţa Naţiunilor Unite);
- modernizare spaţiu de la Sala Palatului;
- modernizare spaţiu public zona Mânăstirii Antim;
- amenajare ÅŸi modernizare Parc Izvor;
- reconfigurarea spaţiului public Autogara Filaret;
- configurare spaţiu public de la Biblioteca Naţională;
- modernizare Piaţa de flori "George Coşbuc";

* Amenajarea unor spaţii urbane noi:

- Construirea unui pod pietonal nou peste Dâmboviţa, în zona Mihai Vodă;
- Construirea unui pod pietonal ÅŸi ciclist parcul Izvor - curtea IVlNAC;

* Punerea în valoare a patrimoniului construit:

- Restaurarea şi punerea în valoare a Palatului Voievodal "Curtea Veche";
- Restaurare catacombe Hanul Stravropoleus cu amenajare spaţiu public adiacent;
- Reabilitarea Halei Matache, iar interiorul să capete functiunea de piaţă tradiţională;

* Proiecte de infrastructura ÅŸi managementul traficului:

- nod intermodal de transport Piaţa Romană;
- reconfigurare nod intermodal de transport în comun Piaţa Rosetti;
- reconfigurare nod intermodal de transport în comun Piaţa Sf. Gheorghe;
- introducere linie tramvai pe ruta Eroii Revoluţiei - Viilor - Calea Rahovei - Str. Uranus - Str. Izvor - Vasile Pârvan - Calea Plevnei - Bd. Dinicu Golescu - Gara de Nord (Masterplan adaptat)
- Introducere linie tramvai Gara de Nord-Calea Griviţei-Str. General Budişteanu-Str. Brezoianu - Izvor - Palatul Parlamentului;
- extinderea sistemului de management al traficului pentru încă 50 de intersecţii. În acest moment funcţionează acest sistem pentru străzile de pe inelul median (Şos Mihai Bravu, Ştefan cel Mare, Iancului, Olteniţei, Pasaj Basarab, etc) şi pe principalele bulevarde din Centrul Istoric;
- implementarea unui sistem VMS prin instalarea de panouri cu mesaje variabile, în punctele cheie, conectate la infrastructura de comunicaţii dezvoltată în cadrul Sistemului de Management al Traficului şi care vor putea afişa în timp real informaţii legate de trafic, rute alternative, locuri de parcare;
- sisteme de restricţionare şi control al accesului auto în zonele prioritar pietonale;
- sisteme de management al parcărilor supraterane deschise (parcometre);
- sisteme de management al parcărilor supraterane închise.

100 de milioane de euro, founduri UE

După 24 Aprilie, PIDU va fi discutat în Consiliul General al Primăriei Capitalei, iar dacă aleşii locali vor adopta proiectul, Primăria va putea trece la întocmirea documentaţiilor pentu accesarea fondurilor europene. Proiectul a stat în dezbatere publică şi pe site-ul www.centralbucuresti.ro.

Pentru realizarea a celui mai mare plan de dezvoltare urbană din istoria modernă a Bucureştiului Muncipalitatea a organizat concurs de soluţii. Câştigătorul şi cei care au gândit proiectele enumerate mai sus este consorţiul ASUB, format din 14 companii: 9 birouri de arhitectură şi urbanism - Re-Act Now Studio, DSBA, Space Syntax, Soare&Yokina arhitecţi asociaţi, IGLOO Architecture, Studio Basar, Astil, Macarie O'looney Architects, Republic of Architects şi 5 companii de specialitate: Synergetics Corporation (finantari), DC Communication (comunicare/consultare), Polarh Design (studii istorice/restaurări), KVB Economic (mediu) şi KXL (trafic).

Proiectanţii susţin că pentru finanţarea acestui proiect se vor accesa fonduri europene de peste 100 de milioane de euro, iar valoarea de proiectare este de 6 milioane de euro, bani care vor fi plătiţi pe măsură ce se accesează finanţare pentru proiecte.


http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-stiri_din_bucuresti-primaria_capitalei-arhitecti-plan-infrastructura-investitii-euro-bani-fonduri_0_685131649.html#


Unu,doi,trei: HAHAHA...Cine crede ca asa ceva se va realiza vreodata? Vise...vise...vise...

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 26 Aprilie 2012, 18:04:25

EXCLUSIV Primaria Capitalei a investit peste zece miliarde de lei in dezvoltarea infrastructurii de transport in perioada 2000-2009. Vezi o analiza a investitiilor municipale din ultimii 20 de ani

In ultimii 20 de ani, cele mai mari investitii facute de Primaria Capitalei au fost pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Doar in perioada 2000-2009, institutia a cheltuit pentru acest segment circa 10 miliarde de lei, potrivit auditului dezvoltarii urbane in Bucuresti, un studiu comandat de municipalitate. Elaboratorii auditului sustin ca investitiile “nu nu au fost corelate printr-o politica urbana coerenta si comprehensiva”, ele raspunzand in majoritatea cazurilor unei nevoi de moment.

 â€œMajoritatea investitiilor Primariei Capitalei a fost dedicata, in ultimii 20 de ani, infrastructurii de transport, atat prin reabilitarea fondului stradal, cat si prin innoirea parcului de vehicule pentru transportul in comun. Dupa 1995, s-a inceput reabilitarea si modernizarea unui numar mare de artere din Capitala, la finalul lucrarilor municipalitatea incheind contracte de gestiune si intretinere pentru aceste strazi”, se arata in audit.
Daca la inceputul anilor 90, primariile investeau mai multi bani in dezvoltarea retelelor edilitare, dupa anul 2000, desi orasul a crescut foarte mult, aparand cartiere noi, investitiile in acest segment au scazut. “Incepind cu anul 2006, investitiile in dezvoltarea infrastructurii de transport incep sa le devanseze cu mult pe cele din domeniul serviciilor si dezvoltarii publice, in 2006 fiind de trei ori mai mici, iar in 2008 de 9,6 ori mai mici”, spune studiul.
 In 1990, in Bucuresti, erau 1.698 de km de conducte de canalizare, iar in 2007 – 1.874. In 1990, lungimea conductelor de gaz era de 1.720 km, iar in 2007 - 1.926 km.

 Si investitiile iin sectorul de locuinte sociale au scazut semnificativ din 1990 pana in prezent, inregistrandu-se o usoara crestere in 2000, 2005 si 2007. “Cu toate acestea, nivelul din 2007 era de 5 ori mai scazut decat cel din 1995 si de 12 ori decat cel din 1990. Aceasta scadere a investitiilor publice in locuinte sociale a coincis cu cresterea nevoii pentru acestea, datorate pauperizarii unui numar crescand de locuitori. Municipiul Bucuresti este capitala europeana cu cea mai mica proportie de locuinte sociale”, se arata in audit.
Analiza investitiilor publice
Elaboratorii studiului sustin ca investitiile din ultimii ani au fost facute la intamplare fara sa urmareasca o strategie: “Practicile operationale ale administratiei publice locale nu s-au bazat pe politici urbane si programe coerente. Investitiile publice reprezinta rezolvari punctuale ale anumitor probleme (ex: canalizare, asfaltare etc.), cu siguranta necesare, dar necorelate. Din perspectiva dezvoltarii urbane, lipsa politicilor este substituita, mai ales la nivel de sectoare, de interventii strict formale, concretizate prin fenomenul „infrumusetarii” prin plantari de panselute si mobilier urban costisitor”, se arata in studiu.

 Un obstacol in stabilirea unor politici urbane coerente o constituie delegarea competentelor de urbanism catre sectoare, sustin elaboratorii auditului. Mai mult, acestia sustin ca administratiile locale incalca chiar propriile planuri anuale de coordonare a lucrarilor de infrastructura.

 â€œUn raport al Directiei Generale de Infrastructura si Servicii Publice a Primariei Capitalei releva ca nu se coordoneaza llucrarile de infrastructura cu cele utilitare fapt care duce la irosirea fondurilor si la blocaje in dezvoltarea orasului. De exemplu, in zona Colentina, in 2008, se demara o lucrare de inlocuire a retelei de gaze naturale, pe o lungime de 10 km, in conditiile in care infrastructura stradala fusese finalizata cu 3 luni in urma. In acelasi an, imediat dupa receptia lucrarii de refacere a Bd. Ferdinand, RADET a solicitat interventia pentru reabilitarea sistemului de distributie a agentului termic pe o lungime de 3,8 kilometri", se exemplifica in audit.
Eloboratorii “Auditului dezvoltarii urbanii” au analizat si amenajarile facute de primarii pe spatiul public, cunoscute de cititori drept afacere panseluta sau bancuta.

 â€œInterventiile in domeniul public s-au axat in ultimele decenii pe lucrari punctuale, nu pe strategii integrate, relevand o preferinta pentru interventiile „vizibile”, realizate in parcuri si locuri de joaca pentru copii. In ceea ce priveste spatiul public, investitiile au vizat reabilitarea multor strazi si bulevarde, insa fara preocupari in ceea ce priveste spatiul rezervat pietonilor sau designul urban”, se arata in audit.

 Daca la inceputul anilor 90, administratia locala a acordat mai multa atentie centrului, dupa 2000 cartierele de locuinte au primit intaietate. “La nivel spatial, se observa o diferentiere a tratarii domeniului public din cartiere si centru. Astfel, in anii 1990, accentul cade pe zona centrala, cand au loc lucrari in domeniul public din zona Centrului Civic, precum si refacerea infrastructurii stradale de promenada pe Bulevardul Elisabeta. Incepand cu anul 2000 in schimb, o data cu investirea primariilor de sector cu un nou rol in domeniul urbanistic, zona centrala este neglijata”, afirma elaboratorii.

 Auditul critica si calitatea indoielnica a amenajorilor facute pe domeniul public: “Mobilier urban neadecvat caracterului urban si amplasat fara o preocupare clara asupra modului de utilizare de catre cetateni, locuri de joaca identice la fiecare scara de bloc, solutii tehnice defectoase (scurgerea apelor nu este asigurata, accesul persoanelor cu dizabilitati sau a mamelor cu copii in carut este aproape imposibil). Chiar si in cadrul marilor ansamburi se remarca o predilectie a amenajarilor aflate “la vedere” astfel incat majoritatea locurilor de joaca se afla in imediata vecinatate a strazilor cu trafic foarte intens, fapt care prezinta atat pericol de accidentare a copiilor, cat si lipsa oricarei consideratii privind sanatatea acestora. In consecinta, majoritatea acestor spatii sunt neutilizate”, se arata in audit. 

 O alta problema ridicata de studiu este ca aceste spatii sunt proiectate si amenajate de catre nespecialisti si nu nu au avizele legale (Ministerul Mediului, Ministerul Culturii). “In acest sens un exemplu negativ il constituie mutilarea Gradinii Kiseleff, prima gradina publica bucuresteana proiectata in stil romantic, caracterul acesteia fiind total distrus in urma ultimelor interventii (neavizate), desi gradina este clasata in Lista monumentelor istorice. Exemple similare sunt Parcul Ioanid, scuarul Pache Protopopescu si toate Interventiile de-a lungul bulevardelor capitalei sau din centrul istoric”, arata elaboratorii auditului.

 Studiul "Audit al dezvoltarii urbane in Bucuresti, 1990-2010 - Definirea unor directii de dezvoltare din perspectiva medierii interesului public cu cel privat", fost realizat de asocierea ATU – Asociatia pentru Tranzitia Urbana si Quattro Design SRL. Pentru desemnarea elaboratorilor, Primaria Capitalei a facut licitatie. Contractul a fost atribuit pentru suma de aproximativ 65.000 de euro. Marti, HotNews.ro a prezentat analiza investitiilor private realizate in ultimii 20 de ani in Capitala.


http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-12098556-exclusiv-primaria-capitalei-investit-peste-zece-miliarde-lei-dezvoltarea-infrastructurii-transport-perioada-2000-2009-vezi-analiza-investitiilor-municipale-din-ultimii-20-ani.htm

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 23 Mai 2012, 19:20:54

Cele mai nocive trei proiecte pentru București: penetrația Splai – A1, pasajul de la Piața Presei și autostrada suspendată – interviu cu Nicușor Dan

Este matematician, ONG-ist și dusman de temut al actualei conduceri de la Primăria Capitalei după numeroase procese intentate municipalității pentru activități ilegale. Nicușor Dan vrea acum să schimbe modul de administrare al orașului din interior, în calitate de primar general. Prioritățile sale sunt reorganizarea Primăriei Capitalei, oprirea proiectelor nocive pentru oraș și crearea unui mediu pozitiv pentru investiții. Nicușor Dan candidează atât la funcția de primar general, cât și la cea de consilier general.
B365.ro: Care sunt, în opinia dvs, cele mai mari trei probleme ale Capitalei și ce solutii propuneți pentru rezolvarea lor?
Nicușor Dan: În primul rând nu există o viziune de dezvoltare, nu există o direcție economică pentru oraș și chestia asta este legată strict de lipsa locurilor de muncă pentru tineri și de plecarea tinerilor din oraș. Soluția este pe de o parte curățarea mediului economic, adică licitații adevărate, oprirea scurgerilor de bani publici, transparență totală în tot ce ține de activitatea primăriei și de contracte. Pe de altă parte, o politică previzibilă de achiziții a primăriei ar duce la crearea unor segmente de piață. Adică nu e posibil să imporți de la semafoare până la băncuțe și panseluțe. Acestea se pot produce aici și pot genera dezvoltare economică. Proiectul mare pentru rezolvarea acestei probleme este Dâmbovița – axa creativă a orașului care să grupeze industria IT și industriile creative împreună cu universitățile de-a lungul Dâmboviței. De la zona de lângă Lacul Morii, zona Semănătoarea, Grozăvești, Dâmbovița Center, Zona Esplanada și zona Lacului Văcărești. Prin regulament de urbanism se va prevedea că numai funcțiunile acestea pot să existe pe aceste terenuri, iar prin parteneriat public-privat se va încuraja construirea de spații private pentru business. Prin bani europeni și bani publici ai primăriei trebuie să se mai construiască funcțiuni universitare și campusuri.

O a doua problemă în București este viața de zi cu zi a cetățeanului. Nu întâmplător am spus atuncă când mi-am lansat candidatura că trebuie să investim în oameni nu în betoane, pentru că sunt lucruri de bun simț care au fost complet ignorate. Faptul că nu s-a asigurat încă numărul necesar de locuri în creșe și grădinițe, faptul că nu ai ce să faci cu copilul atunci când iese de la școală, faptul că nu mai găsești țărani în piețe își lasă amprenta asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Trebuie ca primăria să investească în lucrurile astea și nu doar în mari lucrări de innfrastructură. Dacă vorbim de piețe trebuie să reobținem piețele așa cum erau ele în 1990. Acum mare parte dintre ele au fost fie vândute, fie concensionate, iar atunci a crescut foarte mult prețul de tarabă. Primăria trebuie să ajungă din nou în posesia lor, prețul de tarabă să fie mic, iar cu ajutorul poliției locale să înlăturăm intermediarii.

A treia problemă este funcționarea instituției. Adică nu știi niciodată când ceri o autorizație, când o vei obține, este o lipsă de transparență, iar legea nu se respectă. Pentru că este inadmisibil să ai taximetriști care te escrochează la aeroport sau parcagi care îți zgârie mașina dacă nu le dai bani. Toate acestea se pot rezolva printr-un management de calitate al funcționarilor, cu sarcini și responsabilități precise și cu o reorganizare a aparatului, iar chestiunea cu respectarea legii se poate rezolva cu funcționarea poliției locale. Pentru că este o instituție care de departe nu funcționează.

Proiectele care distrug Bucureștiul

B365.ro: Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat in ultimii ani indicatorii tehnico-economici pentru numeroase proiecte de infrastructura. Unele au fost incepute, altele asteapta finanțare. Daca veti fi ales primar la care dintre acestea proiecte veti renunta pentru ca sunt nefezabile sau creeaza noi probleme?

Nicușor Dan: Aici este în primul rând o problemă tehnică. Nu poți să aprobi indicatorii de cost înainte să ai proiectul, cum este practica Consiliului General. Trebuie să vii mai întâi cu soluția de urbanism și abia apoi, după ce aceasta a fost consolidată și discutată de urbaniști, să aprobi indicatorii de cost. Pentru că altfel, dacă i-ai aprobat investitorului indicatorii tehnico-economici el nu mai ascultă de nicio autoritate. I-ai dat practic mână liberă.

În opinia mea, proiectele cele mai nocive pentru București sunt trei. Primul este așa-numita penetrație Splaiul Independenței – Ciurel – A1, care ar transforma Dâmbovița de la Semănătoarea până la Piața Unirii într-o șosea de mare viteză și va bloca practic Piața Unirii. Și proiectele pasajelor subterane de la Charles de Gaulle și de la Piața Presei Libere care ar transforma bulevardele Kiseleff și Aviatorilor în șosele de mare viteză și ar duce traficul către Piața Victoriei, unde chiar că nu mai este nicio soluție.

Un alt proiect cu probleme este cel al inelului median (n.r. autostrada suspendată), un proiect care în teorie este unul util, însă costul de 1,5 miliarde de euro este total aberant. Nu poți să dai 1,5 miliarde pe 12 kilometri de șosea. Cu acești bani faci patru linii de metrou și rezolvi traficul din București. Un alt proiect este pasajul de la Mihai Bravu, care nu face nici rău, nici bine, este o cheltuială inutilă, la care aș renunța. Și podul Basarab este bun pentru că închide inelul principal de circulație însă soluția găsită este halucinantă. E halucinant să pui structură cu hobane ca să traversezi zece linii de cale ferată. E îndeajuns să ne uităm la podul Grant care traversează calea ferată și nu are nevoie de nicio hobană. Mai e și Pasajul Pipera care încalcă un principiu de trafic conform căruia nu trebuie să încurajezi mașinile să meargă transversal către centrul orașului, ci trebuie să le încurajezi să meargă pe inele.

B365.ro În calitate de reprezentant al Asociatiei Salvati Bucurestiul ati luptat pentru renunțarea la realizarea Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus. Ati obținut păstrarea Halei Matache pe amplasamentul actual. Ce veti face cu acest proiect daca veti fi ales primar? Ce se intampla cu segmentul in care este cuprinsa Hala Matache, la care inca nu se lucreaza? Dar cu celelalte doua tronsoane ale bulevardului?

Nicușor Dan: În momentul în care noi am început procesele cu Primăria nu se demolase nicio clădire. Numai un primar megaloman și inconștient a putut să înceapă procesele știind că va pierde procesele. Pentru că era clar că le va pierde întrucât nu avea avizele de la Ministerul Culturii, de la Ministerul Dezvoltării. Dacă ei ar fi mers la toate comisiile astea, s-ar fi găsit o soluție pentru aceleași două benzi pe sens dar fără demolări. Pe direcția Piața Victoriei – Calea Plevnei s-ar fi mers pe traseul actual, iar pe direcția opusă s-ar fi mers pe străduțele din spatele Halei Matache. Numai încăpățânarea lor a făcut să se facă dezastrul care s-a făcut. Noi am oprit lucrările în instanță pe 2 iunie 2011. Au fost niște negocieri în care noi am fost extrem de cooperanți și care s-au terminat pe 15 iulie 2011. Iar de pe 15 iulie 2011, Primăria a avut liber să construiască pe direcția Nord-Sud cu singura constrângere de a ocoli Hala Matache. Deci numai incapacitatea lor de a avea bani pentru lucrări a făcut ca oamenii de acolo să stea în șantier ca vai de ei din vara lui 2011 până astăzi. S-au apucat să demoleze fără să aibă bani să construiască. Asta e inconștiență.

Tunelul pe sub Casa Poporului, o aberație

B365.ro: Și cei veți face cu lucrările?
Nicușor Dan: În primul rând trebuie terminată construcția șoselei și a liniei de tramvai pe axa Nord-Sud, iar pe terenurile libere din stânga Halei Matache trebuie instalat un podium, o structură ușoară de lemn în care să organizeze diverse evenimente culturale și să restabilești încrederea oamenilor în cartierul respectiv. Și, atât pe axul Nord-Sud cât și pe prelungirea către Gara de Nord trebuie făcut un concurs de urbanism care să prevadă ce se va construi pe marginea acestei șosele. Sunt partizanul, pe segmentul dintre Gara de Nord și Hala Matche al unei străduțe pietonale cu comerț care să aducă din nou bani la buget așa cum este peste tot în Europa.

Cât privește celelalte tronsoane, sunt o aberație. Un tunel pe sub Casa Poporului e o aberație. Să presupunem că ar fi așa simplu să faci un tunel, de ce nu ai făcut un tunel pe sub casele oamenilor? De ce ai scos din case o mie de oameni care stăteau acolo de o viață și i-ai demolat pe ei și nu poți să faci o șosea la suprafață prin curtea Palatului Parlamentului ca să nu deranjezi 500 de oameni care lucrează acolo? În principiu este o cheltuială inutilă.

B365.ro: Majoritatea proiectelor care au fost realizate in Bucuresti in ultimii ani s-au facut cu bani de la bugetul local? Cum va ganditi sa atrageti mai multe fonduri europene? Si pentru ce proiecte?
Nicușor Dan: Sunt două proiecte mari pentru care aș dori să atragem finanțare europeană. Unul este partea de spații universitare și campusuri și celălalt este construirea de CET-uri moderne, pentru ca Bucureștiul să aibă independența energiei termice. Acum încă nu s-au încheiat discuțiile pe cum vor fi fondurile europene, deci nu știm încă care va fi politica fondurilor europene în anii următori.

B365.ro: Traficul este una dintre cele mai mari probleme reclamate de bucureșteni. Ce propuneri aveți pentru soluționarea ei?
Nicușor Dan: În primul rând, șoseaua de centură pentru că 30% din trafic este unul de tranzit. Și apoi, în interiorul orașului trebuie sa avem un transport public pe care să te poți baza. El trebuie să aibă un orar pe care să îl și respecte și fie că ești angajat sau om de afaceri să poți să știi, dacă ai o întâlnire, în cat timp ajungi dintr-o parte în alta a orașului. Și măsura care este foarte dureroasă, dar unica posibilă, este linia unică pentru autobuze sau troleibuze. Nu se poate altfel.

Arhitectul-șef al Capitalei va fi schimbat fără discuție

B365.ro V-ati gandit ce veti face cu personalul din primarie, mai exact cu directorii? Veti schimba arhitectul-șef? Pe cine propuneți în locul actualului arhitect-șef?

Nicușor Dan: Mulți din directori trebuie să plece. Pentru înlocuirea lor voi organiza concursuri. Sunt oameni potriviți pe care îi știu pentru tot felul de posturi importante. Dar chiar va fi un concurs pentru care voi transmite mesaje atât către mediul de business cât și către grupul tineri specializați în administrație publică în străinătate, unii cu Bursa Guvernului României. Cu mediul de business, mulți spun că astfel de oameni nu vor veni de la un salariu mare la unul mic. Eu spun însă că îi putem stimula. Putem să le oferim o locuință pe perioadă exercitării funcției. Pe de altă parte cred că o funcție de director în Primăria Municipiului București pe care ți-ai scris-o într-un Cv înseamnă foarte mult. Nu trebuie să desconsiderăm funcția publică.

B365.ro: Ce se va întâmpla cu arhitectul-șef?
Nicușor Dan: Îl înlocuiesc fără discuție. M-am gândit la un arhitect-șef străin care să îl înlocuiască. Am profilul lui. Un om care are 40-45 și care a performat într-o mare companie de arhitectură din lume, pentru el, să devină arhitectul -șef al Bucureștiului este un mare pas în carieră.

B365.ro: Să înțelegem că la noi în țară nu se găsesc specialiști?
Nicușor Dan: Urbaniști buni în România sunt câțiva pentru că de fapt nouă urbaniști ne trebuie nu arhitecți. Arhitecți buni avem mulți. Dar să aduci un arhitect-șef străin este și un mare semnal pozitiv pentru investitori.

B365.ro Candidati si la Consiliul General al Municipiului Bucuresti? Ce planuiti sa faceti pentru Bucuresti din aceasta postura?
Nicușor Dan: Din această postură poți să faci două lucruri. În primul rând poți să te exprimi, ceea ce ar fi o noutate pentru mine. Mi s-au aprobat 3 minute în 6 sau 7 ședințe. Și ce e mai important ai acces la documentele Primăriei. Momentan noi le obținem prin instanță și la două ani după, când subiectul nu mai e de actualitate.

B365.ro: Ce părere aveti de faptul că Sorin Oprescu evită confruntările directe cu dvs. și Silviu Prigoană?
Nicușor Dan: E jalnic. Ce este mai grav este că Sorin Oprescu nu are un program electoral. Mi se pare halucinant ca un candidat să nu aibă program, să nu vrea să apară în dezbateri și totuși să stea atât de bine în sondaje. Dar aici sunt două cauze grave. Unul este faptul că în presă nu a avut nicio opoziție, nicio critică timp de patru ani și nici de la așa-zișii rivali politici. Și a doua chestiune gravă este modificarea legii electorale conform căreia primarii sunt aleși din primul tur. În felul acesta 90-95% din actualii primari vor fi realeși, dar ei sunt și încurajați să nu vină la dezbateri pentru că ei pornesc cu un avantaj în competiția electorală, cu notorietate și proiectele pe care cât de cât le-au făcut. Și atunci nu este în avantajul lor să se prezinte la niște dezbateri în urma cărora contracandidații lor ar putea ieși mai bine.

B365.ro: Ce veti face dacă nu câștigați aceste alegeri?
Nicușor Dan: Ce am făcut și până acum. Voi continua cu Asociația Salvați Bucureștiul. În vara asta avem deja trei termene în procesele intentate primăriilor de sector și Primăriei Capitalei pentru autorizații de demolare sau desființare ilegale.


http://b365.realitatea.net/news/interviu-nicusor-dan/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 24 Mai 2012, 16:05:06

Platforma Sorin Oprescu



http://sorinoprescu.ro/wp-content/uploads/2012/05/PlatformaSorinOprescu.pdf



Personal zic ca sunt proiecte destul de interesante cele propuse de actualul primar general.

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 24 Mai 2012, 16:08:12

Oprescu vrea să facă sat olimpic la Mogoșoaia și Polivalentă ca Opera din Sidney, la Esplanada, în locul căprioarelor

Primarul general al Capitalei și-a prezentat astăzi platforma sub care va candida la alegerile locale din 10 iunie.
Între viitoarele investiții pe care ar vrea să le demareze pentru Capitală, Sorin Oprescu a menționat la conferința de presă de joi și construirea unui sat olimpic, în zona Mogoșoaia. Primarul general susține că a discutat deja cu primarul din Mogoșoaia, dar pentru a demara investiția din partea Primăriei Municipiului București trebuie întâi adoptată legea referitoare la Zona Metropolitană București.

De asemeni, primarul spune că va construi o Sală Polivalentă în zona Esplanada, acolo unde în urmă cu patru ani promitea că va înființa un parc cu căprioare. La patru ani de la anunț, pe terenul de 10 hectare de lângă Biblioteca Națională, rămas viran, bucureștenii pot admira doar câini vagabonzi.

Polivalenta ar urma să semene, la formă, cu Opera din Sidney, Australia, spune Oprescu. Guvernul Boc anunța, anul trecut, că Esplanada, complexul de clădiri de birouri, centre comerciale, hoteluri și blocuri de locuințe, va fi construit în parteneriat public privat. Anterior, proiectul fusese estimat la aproape un miliard de euro, dar premierul Boc l-a prezentat anul trecut ca ridicându-se la 800-900 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Primăria Capitalei are deja aprobat un proiect de sală polivalentă în Parcul Tineretului.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat încă din 2006 proiectul Arena Bucureștilor. Sorin Oprescu l-a preluat după alegerea sa în funcția de primar general, iar în urmă cu câțiva ani anunța chiar că îl va termina în 2012. Până acum însă, proiectul a rămas doar pe hârtie. În propunerea de buget pentru acest an însă, Primăria Capitalei a alocat un milion de lei pentru “Consultanță și studii Arena Bucureștilor”. Proiectul ar urma să valoreze 50 milioane euro.

“Anul acesta vom face studiile pentru acest proiect. De asemenea, vom căuta și un partener privat împreună cu care să putem construi Arena”, a precizat pentru B365.ro, Bogdan Hreapcă, directorul general al Direcției de Investiții din cadrul Primăriei Capitalei.

Platforma program a lui Sorin Oprescu poate fi consultată aici.


http://b365.realitatea.net/news/oprescu-vrea-sa-faca-sat-olimpic-la-mogosoaia-si-polivalenta-ca-opera-din-sidney-la-esplanada-in-locul-caprioarelor/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 27 Mai 2012, 21:04:25

Bucureştenii acuză corupţia administraţiei. Vezi cum a evoluat Capitala în ultimii 12 ani!

Institutul pentru Politici Publice a lansat ieri un studiu care analizează evoluţia oraşul în ultimii 12 ani şi punctează nemulţumirile locuitorilor metropolei. Studiul „Pledoarie pentru Bucureşti” arată cum s-a dezvoltat Capitala în mandatele primarilor generali Traian Băsescu, Adrian Videanu şi Sorin Oprescu.

Studiul „Pledoarie pentru Bucureşti” făcut public ieri de Institutul de Politici Publice (IPP) arată cum s-a dezvoltat Capitala în ultimii 12 ani în mandatele primarilor generali Traian Băsescu, Adriean Videanu şi Sorin Oprescu.

Astfel, cercetarea arată că proiectele majore ale Capitalei au fost gândite punctual, strategia unitară la nivelul oraşului lipsind cu desăvârşire. Realizarea proiectelor mari, de anvergură, de tipul Pasajul Basarab sau Arena Naţională necesită cel puţin nouă ani, timp care depăşeşte perioada unui mandat.

Bucureştenii pun degetul pe rană

Potrivit aceleiaşi surse, bucureştenii participanţi la studiu consideră că principalele probleme pe care le are Bucureştiul sunt corupţia de la nivelul administraţiei, faptul că se face prea multă politică şi prea puţină gospodărie. De aesemenea, lipseşte viziunea de ansamblu asupra Capitalei ca şi suportul Consiliului General pentru punerea în practică a unor proiecte majore.

PreÅŸedintele executiv al AsociaÅ£iei de Asistenţă ÅŸi Programe pentru Dezvoltare Durabilă Agenda 21, Nina Cugler, confirmă ierarhia problemelor din studiu, cu menÅ£iunea că „cetăţenii sunt mai interesaÅ£i de problema  lor punctuală ÅŸi de rezolvarea ei”. ÃŽn privinÅ£a corupÅ£iei, ea a adăugat că: „Există ÅŸi oameni extraordinari, care vor să facă schimbări, dar influenÅ£a politicului face să apară, frecvent, cazuri de corupÅ£ie”.

Pe de altă parte, principalele realizări pentru oraş şi imaginea sa, după cum au fost percepute de populaţie sunt Pasajul Basarab, Centrul Vechi şi Stadionul Naţional. Aceste proiecte nu sunt incluse în strategiile din mandatele studiate.

Însă aceste strategii sunt axate pe transportul urban, infrasctructura de locuinţe, reabilitarea drumurilor, protecţia mediului şi turism, întrucât aceste lipsuri au fost identificate ca atare de bucureşteni.

De unde vin ÅŸi unde se duc banii?

Cercetarea mai arată că fondurile europene sunt folosite mult mai puţin pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare decât creditele bancare. În condiţiile în care bugetul Capitalei în 2011 a fost de 995 milioane euro, aproape jumătate din cel avut cu doi ani înainte, doar 7,7 milioane euro au provenit din fonduri europene, faţă de peste 18 milioane euro obţinute în sectorul 2. Se putea şi mai rău însă, cum este cazul sectorului 5, unde nu s-au accesat deloc fonduri europene, în aceeaşi perioadă de raportare.

Lipsa strategiei ne costă

„Bucureştiul nu are nevoie de bani, ci de o strategie din care să facă bani”, a declarat Adrian Moraru, director adjunct al IPP. „Dezvoltare fără bani nu există, iar bani să începem dezvoltarea ar fi, este nevoie să se găsească o sursă foarte clară şi explicită de creat bani”, a explicat el.

Pe de altă parte, bucureşteanul nu ştie prea bine unde se duc banii, mecanismul de finaţare este alambicat. Primăria Generală este abia pe locul 3 la venituri pe cap de locuitor, aproape la jumătate faţă de sectorul 1, şi comparabil cu sectorul 2. De aceea, interesul pentru proiectele municipalităţii este scăzut.

Condiţii pentru dezvoltare, într-o strategie pe termen lung

O strategie transparentă de comunicare este prima recomandare a studiului în urma analizei, pentru toate etapele proiectelor iniţiate, precum şi alegerea Consilierilor Generali prin vot uninominal.

Crearea unui brand al Bucureştiului, printr-un concept unic, generator de venituri este, de asemenea o necesitate rezultată din analiză.

„Viitoarea administraţie a Bucureştiului ar trebui să găsească acel „ceva” care să definească Bucureştiul”, a declarat şi Elena Iorga, director de programe la IPP. O organizare administrativă cu putere de decizie mai mare pentru Primăria Municipiului Bucureşti, un buget unic şi rol executiv pe sectoare este o altă posibilă formă de organizare identificată.

„Bucureştiul nu are nevoie de ambiţii şi de orgolii politice, are nevoie de disciplină şi continuitate”, a conchis Elena Iorga.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 1.060 de persoane, în perioada 2-12 aprilie 2012 şi este reprezentativ la nivelul Capitalei.

Topul proiectelor apreciate de bucureÅŸteni:

Pasajul Basarab
Centrul Vechi
Stadionul Arena Naţională
Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei
Refacerea Grădinii Zoologice Băneasa
Refacerea Spitalului Colţea
Staţia de epurare Glina
Linia de metrou uÅŸor 41
Refacerea Teatrului Naţional
Biblioteca Metropolitană
Net City – Oraşul fără cabluri
Parcarea subterană Universitate 


http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-stiri_din_bucuresti-studiu-primari_bucuresti-basescu-videanu-oprescu-locuitori-pledoarie_pentru_bucuresti_0_704929564.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 30 Mai 2012, 18:37:46

Bulevardul Unirii devine pietonal din acest an

Bulevardul Unirii va deveni zonă de promenadă pentru bucureșteni. Este vorba despre segmentul cuprins între Piața Unirii și Piața Constituției. Proiectul va fi implementat din acest an, a declarat marți primarul general, Sorin Oprescu. Tot printre prioritățile edilului-șef au fost incluse și lărgirea podului Hasdeu și reabilitarea râului Dâmbovița.
“După alegerile din 10 iunie, vom face o rectificare bugetară și ne vom apuca de transformarea Bulevardului Unirii în zonă pietonală. Vor fi și magazine și unități economice pe margine”, a declarat marți, primarul general, Sorin Oprescu.

Mai exact, Primăria Capitalei vrea să “mute” Bd. Unirii de pe centru pe margine. Astfel, zona centrală, cu fântânile, unde acum circulă mașinile va deveni pietonală, iar mașinile vor circula pe laterale, unde sunt acum trotuarele. Transformarea va cuprinde zona de bulevard cuprinsă între Piața Unirii și Piața Constituției.

Ulterior, primăria va transforma și Piața Constituției în spațiu pentru evenimente și spectacole. Sub piață va fi construită și o parcare subterană.

“Tot pe lista priorităților este și reabilitarea râului Dâmbovița, lărgirea podului Hasdeu, Podul Izvor”, a mai spus edilul-șef. Astfel, malurile Dâmboviței vor fi transformate în zonă de promenadă. Râul va fi curățat, vor fi amenajate zone verzi, dar și alei pe margine pentru promenadă.

Toate aceste proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. Realizarea PIDU a revenit, în urma unui concurs de soluții, Asociației ASUB, un consorțiu format din 14 companii. Cele peste 30 de proiecte incluse în PIDU vor fi realizate cu fonduri europene și cu bani de la bugetul local.


http://b365.realitatea.net/news/bulevardul-unirii-devine-pietonal-din-acest-an/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 25 Iunie 2012, 14:28:29

Proiect de 131 milioane de euro, abandonat în centrul Capitalei de peste un an

În toamna anului 2010, Primăria Capitalei a demarat lucrările la Penetrația Splaiul Independenței – Ciurel – A1. Câteva luni mai târziu, lucrările au fost însă oprite și așa au rămas până acum. Cauzele care au dus la blocarea lucrării au fost multe. Prima care a gresit a fost chiar Primăria Capitalei care a demarat lucrările fără a avea un Plan Urbanistic Zonal aprobat. Apoi, municipalitatea a fost acționată în instanță de proprietarii din zonă, iar în final și consilierii generali au lăsat proiectul fără buget pe anul 2011. Primăria nu știe nici acum când vor fi reluate întrebările. Totul depinde de Consiliul General al Municipiului București care trebuie să aprobe PUZ-ul pentru lucrare. Până acum însă, l-a respins de mai multe ori.
Pe 3 decembrie 2010, primarul general, Sorin Oprescu, participa la turnarea fundației pilonului central al podului hobanat peste râul Dâmbovița, un element fundamental al proiectului Penetrație Splaiul Independenței – Ciurel -A1. Mai mult, cu mare fast, edilul-șef lăsa la baza pilonului și un mesaj pentru “extratereștri”. Mesajul a fost pus într-un tub de metal și aruncat de primarul general în groapa de 36 de metri adâncime săpată de constructori pentru turnarea pilonului central al podului.

“Lăsăm tubul la bază pentru ca generațiile extraterestre să îl găsească peste 5.000 de ani și să își aducă aminte”, spunea atunci Sorin Oprescu.

Proiectul a fost contestat în instanță

Trei luni mai târziu, în martie 2011, proiectul s-a blocat, iar de atunci nimic nu s-a mai mișcat pe șantierul din Splaiul Independenței. Proiectul a fost sistat, în primă instanță, ca urmare a contestării autorizației de construire de către proprietarii din zonele adiacente. Mai exact, dezvoltatorul imobiliar Sema Parc SA a solicitat anularea autorizaţiei de construire nr. 209/21.06.2010, care prevedea autorizarea, în regim de urgenţă, a lucrărilor de construire, pentru ,,penetrare în Municipiul Bucureşti a autostrăzii Bucureşti Piteşti – Splaiul Independenţei – Lucrări pregătitoare pod hobanat peste Dâmboviţa între Str. Piatra Craiului şi Şos. Virtuţii’’.

Începând cu anul 2006, societatea contestatoare dezvoltă un proiect imobiliar în zona Splaiul Independenţei-Semănătoarea, iar contestaţia depusă de aceasta în anul 2010 susţine faptul că soluţia de trafic prevăzută pentru supratraversarea râul Dâmboviţa (n.r. cu un pod hobanat), în cadrul proiectului de infrastructură dezvoltat de municipalitate, afectează gradul de funcţionalitate şi profitabilitate a proiectului imobiliar.

Primăria nu are un PUZ aprobat pentru lucrarea deja începută

Procesul a fost câștigat de Primăria Capitalei. Succesul obținut de municipalitate nu a deblocat însă și proiectul. Și asta pentru că Primăria Capitalei nu avea încă un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat pentru această lucrare. În cele din urmă PUZ-ul a fost realizat și supus în mai multe rânduri votului Consiliului General al Municipiului București (CGMB), însă nici până la această dată nu a fost aprobat. Iar lucrările vor rămâne blocate atâta timp cât PUZ-ul nu primește voturile consilierilor generali.

Penetrația Splaiul Independenței – A1 rămâne fără buget

Tot CGMB a lăsat anul trecut proiectul fără buget. Mai exact, pentru continuarea lucrărilor au fost alocați doar 3 milioane lei (690.000 euro), deși în proiectul de buget se ceruseră 28 milioane lei. Chiar dacă CGMB ar fi aprobat bugetul cerut de Sorin Oprescu, banii nu ar putut fi folosiți atât timp cât lucrarea era contestată în instanță și nu avea un PUZ aprobat.

Proiectul nu a primit un buget prea generos nici în acest an. Astfel, în condițiile în care valoarea totală a lucrării (construcție și montaj) este de 580 milioane lei (131 milioane euro), CGMB a aprobat pentru 2012 doar 6 milioane lei (1,3 milioane euro).

“Proiectul se află în stadiu incipient. Prevederile bugetare pe anul în curs au rolul de a asigura continuarea lucrărilor daca PUZ-ul va fi aprobat”, au precizat pentru B365.ro reprezentanții Primăriei Capitalei.

Proiectul este atacat și de ONG-uri

Odată ce primăria a terminat PUZ-ul și l-a supus dezbaterii publice și ulterior votului CGMB un nou scandal a apărut. Proiectul era atacat de această dată de organizațiile non-guvernamentale.

“Proiectul are câteva dezavantaje serioase: aduce un flux uriaș de mașini din autostrada Pitești – București în centrul orașului prin Splaiul Independenței, mașinile care vin din autostrada Pitești – București și merg în autostrada București – Constanța sunt practic invitate să tranziteze centrul Bucureștiului pe Splaiul Independenței, are un cost uriaș, întrucât este nevoie de expropieri consistente și nu rezolvă problema de trafic a locuitorilor din zona Drumul Taberei – Militari. Soluții mult mai ieftine permit conectarea acestor cartiere cu șoseaua de centură”, spunea vara trecută Nicușor Dan, de la Asociația Salvați Bucureștiul.

În campanie electorală, Sorin Oprescu promite imposibilul

Conform termenului inițial oferit de Primăria Capitalei, proiectul Penetrație Splaiul Independenței – Ciurel -A1 ar fi trebuit finalizat în martie 2013. Cum proiectul este blocat de peste un an, acest termen nu va putea fi respectat. Primăria Capitalei se abține de la anunțarea unui nou termen de finalizare. “Finalizarea lucrărilor poate fi estimată dupa începerea lucrărilor”, au precizat pentru B365.ro, reprezentanții Primăriei Capitalei.

Primarul general, Sorin Oprescu nu este însă de aceeași părere. În programul său de campanie electorală, actualul edil-șef spunea că lucrarea va fi terminată în primul semetru din 2014. Termenul este imposibil însă de respectat. Astfel, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobați pentru acest proiect de CGMB în 2006, durata lucrărilor este de 36 de luni. În condițiile în care proiectul este abia în faza incipientă, chiar dacă lucrările ar începe luna viitoare, cel mai devreme investiția ar fi terminată în vara lui 2015, și nu în 2014 așa cum actualul edil-șef promite în campania electorală.

8,3 kilometri lungime și trei pasaje supraterane

Penetrația Splaiul Independenței – Autostrada București-Pitești va avea o lungime de 8,3 kilometri, va începe la intersecția Splaiul Independenței cu Şos. Virtuţii și se va termina pe A1, la Podul Ciorogârla. Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens, şi va fi mărginită în anumite zone de de străzi colectoare a traficului zonal. Pe parcursul lucrării vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecția sos. Virtuții cu Splaiul Independenței, la intersecția Penetrația A1 – Bd. Uverturii și la intersecția cu Șoseaua de Centură și în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla.

Contractul pentru realizarea lucrării a fost câștigat de asocierea de firme JV Bogl – Astaldi – Eurocontruct -Tehnologica și Proiect București.


http://b365.realitatea.net/news/proiect-de-131-milioane-de-euro-abandonat-in-centrul-capitalei-de-peste-un-an/

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 26 Iulie 2012, 16:32:51

REVOLTA arhitecţilor: "Primăria distruge MARILE BULEVARDE pentru fluidizarea traficului"

Filiala București a Ordinului Arhitecților din România se luptă pentru a proteja cele trei bulevarde istorice unde Primăria Capitalei intenționează să construiască pasaje auto pentru care spun că se va excava masiv în zonă, eludând trotoare, pistele pentru biciclete, vegetație, intrarea în parcul Herăstrău de la Charles de Gaulle. Arhitecţii spun că lucrările nu iau în calcul istoria și arhitectura bulevardelor, dar mai ales încurajează traficul auto rapid din Nord spre centrul Capitalei, aducând orașul cu zeci de ani în urmă comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat șosele de centură pentru a fluidiza traficul și a proteja centrele istorice.
Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) Bucureşti, alături de alţi specialişti în arhitectură şi urbanism şi reprezentanţi ai societăţii civile susţin că Primăria Capitalei va distruge marile bulevarde din nord - Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor - prin construcţia de pasaje pentru fluidizarea traficului auto, în acest scop existând soluţii alternative, precum folosirea unor inele ocolitoare ale oraşului.

"Nu vrea să facă nimeni pasaje pe Champs-Élysées"

Arhitectul Dan Marin a prezentat cazurile altor capitale, ca Parisul şi Washingtonul, cu marile lor bulevarde istorice, arătând că "nu vrea să facă nimeni pasaje pe Champs-Élysées ca s-o ia mai repede", celebrul bulevard fiind perceput drept "un ax simbolic al Parisului" şi nu unul "de circulaţie". Cu toate acestea, se circulă pe Champs-Élysées şi există şi mici parcări discrete, mascate de vegetaţie, accentul punându-se pe urbanism, natură şi om, a continuat Dan Marin.

Pasaje auto pe marile bulevarde din Capitală

În schimb, pe cele trei mari bulevarde din nordul Capitalei, Primăria vrea să instaleze pasaje auto, afectând spaţiul verde, promenadele şi pistele pentru biciclişti, aspectul acestei zone de asemenea istorice, "pentru că nu pot pătrunde rapid în Bucureşti cei care vin din Voluntari sau Corbeanca unde şi-au făcut case", a mai spus arhitectul.
El a subliniat, de altfel, că circulaţia de tranzit nu se face prin centrul oraşului, pe străzi suspendate, ci pe centură şi inele la periferie, iar Bucureştiul nu este străin de această soluţie, propusă ca prioritară în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Zona Centrală Bucureşti - "Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrală prin construirea inelelor şi a centurii".

Proiect de infrastructură, nu de urbanism: "Noi construim, n-avem timp de istoria voastră"

În schimb, proiectul construirii acestor pasaje a fost lansat ca unul "de infrastructură", nu "de urbanism", licitaţiile pentru desemnarea constructorilor s-au făcut şi abia după aceea s-a luat în discuţie şi aspectul urbanistic şi s-a apelat la arhitecţi să vină cu argumente în sprijinul proiectului, a mai spus Dan Marin, citând Legea nr. 255/ 2009 privind lucrările de infrastructură în care se prevede că acestea pot fi autorizate fără alcătuirea unor documente de urbanism. "Este o stare de spirit: «noi construim, n-avem timp de istoria voastră». (...) Lucrurile sunt foarte grave", a mai spus arhitectul. "Este furat bucureştenilor acest ansamblu de promenadă", a declarat şi Mircea Ochinciuc, preşedintele OAR Bucureşti, apreciind că "s-a creat o anumită presiune" pentru realizarea pasajelor de cei care s-au mutat în Voluntari sau Corbeanca, în nordul Bucureştiului.

OAR: Cele trei bulevarde în lista monumentelor istorice

Pe de altă parte, OAR Bucureşti a propus clasarea ansamblului celor trei bulevarde în Lista monumentelor istorice, ceea ce nu ar mai permite construirea pasajelor. Ministerul Culturii a respins propunerea de clasare şi a dat aviz favorabil proiectului Primăriei. OAR Bucureşti intenţionează să retrimită la Ministerul Culturii propunerea clasării bulevardelor cu documentaţia aferentă. În noiembrie anul trecut, propunerea a întrunit cu un vot mai mult "pentru" decât "împotrivă", când a fost discutată în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI), în prezenţa primarului Sorin Oprescu, a precizat arhitectul Nicolae Lascu, fost membru în comisia de specialitate a Ministerului Culturii. Avizul CNMI este unul consultativ, putând fi acceptat sau respins de ministrul Culturii, care nu a fost de acord cu clasarea.

Ministerul Dezvoltării nu a avizat construcţia

În schimb, Ministerul Dezvoltării nu a avizat construcţia pasajelor, etapă necesară în vederea eliberării autorizaţiei de construcţie de Primăria Capitalei şi demarării lucrărilor, însă procedura poate fi reluată. "Te-ai fi aşteptat să fie invers", a mai spus Lascu despre deciziile celor două ministere. "Ministerul Culturii şi Patrimoniului a menţionat într-o justificare minimală faptul că această clasare ar îngreuna accesul companiilor care administrează reţele de apă şi electrică. Un fapt inexact, întrucât legea stipulează clar că acest tip de intervenţii au un regim special şi că se pot desfăşura în condiţii normale chiar şi pe un bulevard clasat ca monument istoric", se arată într-un comunicat al OAR Bucureşti.

Lucrările diminuează valoarea imobiliară a proprietăţilor

"Au fost spuse minciuni: că nu pot fi clasate bulevardele că, dacă apoi se sparge o ţeavă de apă, nu se poate repara până nu se întruneşte Comisia Monumentelor să aprobe. (...) Doar nu vă închipuţi că dacă se sparge o ţeavă în Parcul Herăstrău sau în Cişmigiu, clasate ca monumente istorice, o să se întrunească Comisia Naţională a Monumentelor Istorice ca să se poată face reparaţia", a mai intervenit Dan Marin, citând, de asemenea, prevederile legale care permit intervenţia inclusiv asupra monumentelor istorice în cazul unor calamităţi. "Nu este decât o dezinformare, o înşiruire de afirmaţii care dovedesc incompetenţă şi necunoaşterea legilor, un text nedemn pentru o instituţie care are misiunea de a apăra patrimoniul cultural al României", afirmă Ochinciuc, citat în comunicatul OAR Bucureşti. "Nemaivorbind de faptul că aceste lucrări vor tranforma zona de nord într-un uriaş şantier timp de mai mulţi ani, iar la finalul lucrărilor valoarea imobiliară a proprietăţilor din această zonă va fi profund afectată", adaugă Mircea Ochinciuc.

"Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România se luptă pentru a proteja cele trei bulevarde istorice unde Primăria Capitalei intenţionează să construiască pasaje auto pentru care se va excava masiv în zonă, eludând trotuoare, pistele pentru biciclete, vegetaţie, intrarea în parcul Herăstrău de la Charles de Gaulle. Lucrările nu iau în calcul istoria şi arhitectura bulevardelor, dar mai ales încurajează traficul auto rapid din Nord spre centrul Capitalei, aducând oraşul cu zeci de ani în urmă comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat şosele de centură pentru a fluidiza traficul şi a proteja centrele istorice", se arată în comunicatul OAR Bucureşti, prezentat şi la conferinţa de joi, care a avut loc la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române.

Lucrările presupun construirea unor rampe de intrare a maşinilor în pasaje, cu lungimea de 400 de metri fiecare. Pe toate cele trei bulevarde se vor construi rampe de intrare şi ieşire (două pe ambele sensuri), cumulând un total de un aproape 5 kilometri. Proiectul este legat de construcţia parcării subterane de la Charles de Gaulle, căreia i se va alătura un mall subteran de 8.000 de metri pătraţi. Acesta necesită, conform proiectului, o arie de câteva mii de metri pătraţi de trepte de acces în subteran, chiar la intrarea în Herăstrău pe la Charles de Gaulle, se mai precizează în comunicat.


"Problema arhitecţilor şi a istoricilor nu este nici parcarea şi nici mall-ul subteran, acestea neavând încă avizul comisiei de la MDRT, ci faptul că se construiesc aceste pasaje care, pe lângă efectul profund distructiv, nici măcar nu sunt necesare. Cu toate acestea, menţionăm că nu există lucrare subterană fără efecte la suprafaţă. Există spaţii la Charles de Gaulle unde înălţimea elementelor vizibile din suprateran vor ajunge şi la 4 metri", a declarat Mircea Ochinciuc. OAR Bucureşti a realizat un amplu studiu istoric pentru a demonstra că bulevardele Aviatorilor, Kiseleff şi Prezan se constituie într-un ansamblu istoric clasa A, de importanţă naţională. Aceste bulevarde au fost declarate în trecut zonă protejată, însă prevederile legale în legătură cu ceea ce presupune o zonă protejată sunt extreme de vagi.

"Şoseaua Kiseleff şi Bulevardul Aviatorilor nu sunt simple căi de circulaţie, ci artere cu o semnificaţie specială pentru capitala României. După modelul bulevardelor din marile capitale europene, ele au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce făceau legătura între oraş şi zona verde din nord, urmând o concepţie artistică în care aliniamentul de arbori şi masivul vegetal joacă un rol esenţial", mai spune OAR Bucureşti.

Proiectul pasajului subteran pe Bd. Aviatorilor se află la a doua tentativă de aprobare. El a mai apărut în anul 2007 în aceeaşi asociere cu parcarea subterană din Piaţa Charles de Gaulle, însă a fost eliminat, avizându-se favorabil şi aprobându-se doar proiectul parcajului subteran (PUZ Parcaj subteran Piaţa Charles de Gaulle, H.C.G.M.B. nr.319/2009). În vara anului trecut, au apărut în presă informaţii despre mall-ul şi parcarea subterană, conform cărora licitaţia de execuţie a fost câştigată de Romstrade. La vremea respectivă, însă, proiectul nu era definitivat, ceea ce ar fi făcut imposibilă ofertarea execuţiei. Primăria şi-a exprimat intenţia de a realiza aceste proiecte în regim de PPP (parteneriat public privat), prin care aproximativ 60 de milioane de euro sunt alocaţi din bugetul primăriei şi alte 40 milioane de euro sunt finanţaţi de un investitor privat. Tot presa a scris că cei 40 de milioane de euro vor fi oferiţi de investitorul Nelu Iordache, care va executa însă şi lucrarea, primind şi drept de cesiune pe 49 de ani asupra parcării şi mall-ului subteran, se mai arată în comunicatul citat.


http://www.realitatea.net/revolta-arhitectilor-primaria-vrea-sa-distruga-nordul-capitalei-de-dragul-fluidizarii-traficului_975577.html


O fi adevarat si ce spun arhitectii dar si capitala asta trebuie sa se adapteze la numarul din ce in ce mai mare de masini si anume create si pasaje,poduri,etc

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 21 August 2012, 13:24:58

Pasaje subterane, bulevarde mai mari şi un nou canal colector în sudul Capitalei. FOTO

Sudul Capitalei se pregăteşte de modernizare. Primăria Capitalei va construi un nou canal colector în zona Berceni - Olteniţei - Vitan-Bîrzeşti. Proiectul va fi prelungit şi la nivelul infrastructurii rutiere. Astfel, mai multe bulevarde vor fi lărgite, iar în două intersecţii importante vor fi construite pasaje subterane.
În Sectorul 4, Primăria Capitalei va construi un canal colector care va deservi zona de sud. Construcţia Canalului Cheile Turzii va fi realizată pe traseul Bulevardul Metalurgiei, şos. Berceni, str. Cheile Turzii, şoseaua Olteniţei şi str. Vitan Bârzeşti.

Proiectul include şi ample lucrări la infrastructură rutieră. Pentru fluentizarea traficului, se propune reconfigurarea nodului de intersectare a inelului median de circulaţie cu Şoseaua Olteniţei şi şoseaua Vitan Bârzeşti.

"La intersecţia Şoseua Olteniţei cu Vitan Bârzeşti, pe direcţia Căii Vitan Bârzeşti vor fi realizate două pasaje subterane, unul sub altul. Astfel, pasajul rutier va fi realizat la o adâncime mai mare, astfel încât deasupra lui, dar tot subteran să fie relizat şi un pasaj pietonal", a precizat pentru B365.ro arhitectul Sorin Gabrea, proprietarul firmei Western Outdoor, cea care a realizat Planul Urbanistic Zonal pentru această lucrare.

De asemenea, municipalitatea va lărgi Bd. Metalurgiei, Şos. Berceni, Şos. Olteniţei, dar şi Calea Vitan Bârzeşti. "Vor fi realizate mai multe tipuri de lucruri. În anumite zone vor fi realizate artere locale, în alte zone vor fi modificate trotuarele, în altele va fi lărgită strada", a mai explicat arhitectul Sorin Gabrea.

Schimbări vor fi şi la nivelul transportului în comun. Astfel, va fi introdus tramvai şi pe Calea Vitan Bârzeşti, dar şi strada Ion Iriceanu.

"Circulatia pietonilor, în zona studiată, se va realiza pe trotuarele existente, care vor fi menţinute şi, după caz, amplificate. În intersecţii, se vor proiecta spaţii şi amenajări destinate pietonilor şi bicicliştilor", se precizează în memoriul tehnic al proiectului.

Prioritatea proiectului este însă realizarea canalului colector. Lucrările ar putea începe chiar de anul viitor.

"În primul rând, va fi realizat canalul colector. Avem studiul de fezabilitate, aşa încât lucrările pot începe. Noi estimăm ca termen de începere anul viitor. Cât priveşte celelalte lucrări cuprinse în proiect, acestea nu au fost încă programate", a declarat Sorin Gabrea.

Peste 27.000 metri pătraţi de teren va fi expropriat pentru a se putea construi aceste canal colector şi dotările aferente.


http://b365.realitatea.net/pasaje-subterane-bulevarde-mai-mari-si-un-nou-canal-colector-in-sudul-capitalei_181892.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 30 Septembrie 2012, 15:22:25

FOTOGALERIE Cum va arăta Capitala în 2035: unirea celor şapte gări, autostrada suspendată, tunele sub Herăstrău

Până în anul 2035, Bucureştiul va fi împânzit de construcţii urbanistice de amploare, iar faţa oraşului va fi schimbată complet, devenind mai degrabă o capitală SF.

Primarul general Sorin Oprescu a declarat, la începutul lui 2012, la întâlnirea cu oamenii de afaceri privind "Conceptul Strategic Bucureşti 2035", că acesta este greu de realizat cu o "legislaţie şchioapă", care s-a schimbat de foarte multe ori în funcţie de interesele unor grupuri în detrimentul bucureştenilor.

Arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a spus că instrumentul strategic cel mai important pentru "Bucureşti 2035" este PUG, iar Primăria a finalizat lucrările importante care vor fundamenta acest plan urbanistic general. "Într-o lună sau două vom discuta în Consiliu Planul Urbanistic General", a preciza Pătraşcu la începutul anului.

"Recuperarea centrului istoric este unul dintre obiectivele principale ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană(PIDU). Piaţa Romană va fi legată de Piaţa Rahova, vor fi contruite două poduri pietonale, circulaţia autovehiculelor va fi restrânsă, va fi reamenajat cheiul Dâmboviţei, va fi făcut un sistem integrat de parcări în centru", potrivit lui Pătraşcu.
Totodată, Inelul Median de circulaţie de 13,5 kilometri urmăreşte traversarea subterană a parcului Herăstrău prin două tunele fiecare de câte doi kilometri, costurile întregului proiect ridicându-se la 1,3 miliarde de euro.

În viziunea celor care au lucrat la Strategia Bucureşti 2035, Capitala este, în peste 23 de ani, "o metropolă influentă şi integrată european prin durabilitate şi caracter, reinventată inteligent şi sensibil, o comunitate deschisă şi evoluată, o capitală dinamică şi creativă".

Pentru a atinge viziunea Bucureşti 2035 trebuie avute în vedere patru direcţii strategice majore, respectiv crearea unei forme administrative la nivelul Bucureştiului şi a teritoriului acestuia de influenţă, întărirea şi revitalizarea sistemului de poli teritoriali, eficientizarea şi dezvoltarea sistemului de infrastructură şi valorificarea durabilă a resurselor de patrimoniu natural şi construit.

Oprescu a spus că este nevoie de sprijinul Guvernului pentru a implementa această strategie.

Primarul Sorin Oprescu declara în decembrie 2011 că în 2035 Bucureştiul va arăta ca un oraş civilizat, european, va fi un echilibru în ceea ce priveşte dezvoltarea, punându-se accent pe partea de sud, unde se vor construi complexe comerciale, locuinţe şi locuri de agrement.

Conceptul strategic Bucureşti 2035 este parte a Planului Urbanistic General, fiind vorba despre un concept strategic despre cum şi unde se va dezvolta Bucureştiul şi cum va arăta capitala României pe termen lung, spunea primarul Sorin Oprescu.

Acest concept cuprinde finalizarea autostrăzii suspendate, care va fi realizată în parteneriat public-privat, închiderea celui de-al patrulea inel de circulaţie în sudul Capitalei, refacerea şi păstrarea caselor monument, programe privind spaţiul verde - acoperişuri verzi, amenajarea Dâmboviţei.
Potrivit primarului general, unele proiecte din acest concept au început deja să fie implementate, cum ar fi de exemplu Mihai Bravu - Văcăreşti, subtrecerea de la Văcăreşti-Olteniţa, Podul Doamna Ghica, Dudescu.

Edilul şef al Capitalei vorbea şi depre zona metropolitană, care va cuprinde judeţul Ilfov până la Ploieşti, o parte din judeţul Călăraşi şi o zonă din judeţul Giurgiu.

"Zona metropolitană se poate face şi fără bani de la buget, pentru că nu avem, în parteneriat public-privat, pentru că este timpul oraşelor, a discuţiilor între oraşe. Vrem să prindem puţin din judeţul Călăraşi, o zonă din Giurgiu, Ilfovul până la Ploieşti pentru că, vrem, nu vrem, în 20 ani Bucureştiul şi Ploieştul se vor uni", spunea Sorin Oprescu.

Gheorghe Pătraşcu sublinia că în zona de sud ar putea fi construit chiar şi un aeroport, pentru că aici s-a făcut o dezvoltare necontrolată, adevărata dezvoltare fiind orientată spre nord.

Voinţa politică este principalul factor pentru implementarea acestei strategii, în opinia arhitectului şef.

"Conceptul Strategic Bucureşti 2035" este un proiect care îşi propune conturarea unui model de dezvoltare pentru Capitală, care să ia în considerare şi aria sa de influenţă. Astfel, proiectul are în vedere formularea unei viziuni a oraşului, o armonizare a principalilor factori care îi conduc dezvoltarea. Scopul este stabilirea unor principii comune de dezvoltare care să conducă la conturarea unei zone armonioase şi competitive cu şanse mari de a antrena atât dezvoltarea de ansamblu cât şi comunităţile locale.


http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/FOTOGALERIE-Capitala-autostrada-suspendata-Herastrau_0_782921823.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 19 Octombrie 2012, 12:53:18

Pasajul subteran de la Podul Grant intră în reparaţii capitale
   

După ani de zile în care s-a inundat la fiecare ploaie şi s-a transformat în gheţuş iarna, pasajul pietonal care subtraversează Calea Griviţei, pe la baza Podului Grant, va fi modernizat complet. Investiţia este estimată la aproximativ 300.000 euro.
Pasajul pietonal subteran Calea Griviţei arată jalnic în prezent, fiind într-o stare avansată de degradare, ultimele lucrări executate datând de aproape 17 ani.

Zona este intens circulată de pietoni având în vedere cartierele de locuinţe care flanchează Calea Griviţei, la care se adaugă traficul elevilor către şi dinspre şcoala amplasată pe Calea Griviţei, pe partea opusă faţă de cartierul de blocuri.

"ÃŽn contextul acestei aglomerări de trafic auto, traversarea supraterană a pietonilor ÅŸi scolarilor peste Calea GriviÅ£ei este aproape imposibilă", notează proiectantul în documentul care a stat la baza întocmirii studiului de fezabilitate privind modernizarea pasajului pietonal subteran de la baza Podului Grant. 

Prin urmare, Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 1 a anunţat că intenţionează să reabiliteze în totalitate pasajul pietonal. Astfel, vor fi instalate copertine de protecţie a scărilor de la căile de acces în vederea evitării căderii apei de ploaie şi a zăpezii pe trepte, evitând în acest mod producerea suprafeţelor de acces alunecoase ce pot cauza accidentarea pietonilor. "Sistemul de protecţie contra intemperiilor se va realiza pe structură metalică cu închiderri laterale din sticlă termopan şi acoperişul din policarbonat pe o structură semicirculară", se menţionează în document.

Totodată, în lucrările de reabilitare a pasajului intră şi finisarea pereţilor cu plăci din piatră naturală (marmură), acestea având şi calităţi antivandalism şi proprietatea de a putea fi uşor curăţaţi de grafiti, specifică proiectantul.

Pentru pardoseli şi trepte, proiectantul a propus placarea cu piatră naturală (granit) finisată antigliss. În plus, iluminatul interior şi marcajul iesirilor se va realiza cu lămpi cu leduri în carcase antivandalism.

Pentru toate aceste lucrări de modernizare a pasajului pietonal Calea GriviÅ£ei, ADP Sector 1 este dispusă să plătească  1.350.000 de lei cu TVA (aprox. 300.000 euro). InstituÅ£ia estimează că lucrările vor fi realizate în termen de 45 de zile de la data atribuirii contractului de execuÅ£ie. 

Etichete: AdministraÅ£ia Domeniului Public Sector 1, investiÅ£ie, lucrări, modernizare, pasaj pietonal subteran Calea GriviÅ£ei, pasaj subteran pietonal Podul Grant, realitatea, renovare, reparaÅ£ii capitale, Sectorul 1   .


http://b365.realitatea.net/pasaj-subteran_183847.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: IASMIN SANDU din 21 Octombrie 2012, 15:00:18

Citat din: lusica din 19 Octombrie 2012, 12:53:18

Pasajul subteran de la Podul Grant intră în reparaţii capitale
   

După ani de zile în care s-a inundat la fiecare ploaie şi s-a transformat în gheţuş iarna, pasajul pietonal care subtraversează Calea Griviţei, pe la baza Podului Grant, va fi modernizat complet. Investiţia este estimată la aproximativ 300.000 euro.
Pasajul pietonal subteran Calea Griviţei arată jalnic în prezent, fiind într-o stare avansată de degradare, ultimele lucrări executate datând de aproape 17 ani.

Zona este intens circulată de pietoni având în vedere cartierele de locuinţe care flanchează Calea Griviţei, la care se adaugă traficul elevilor către şi dinspre şcoala amplasată pe Calea Griviţei, pe partea opusă faţă de cartierul de blocuri.

"ÃŽn contextul acestei aglomerări de trafic auto, traversarea supraterană a pietonilor ÅŸi scolarilor peste Calea GriviÅ£ei este aproape imposibilă", notează proiectantul în documentul care a stat la baza întocmirii studiului de fezabilitate privind modernizarea pasajului pietonal subteran de la baza Podului Grant. 

Prin urmare, Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 1 a anunţat că intenţionează să reabiliteze în totalitate pasajul pietonal. Astfel, vor fi instalate copertine de protecţie a scărilor de la căile de acces în vederea evitării căderii apei de ploaie şi a zăpezii pe trepte, evitând în acest mod producerea suprafeţelor de acces alunecoase ce pot cauza accidentarea pietonilor. "Sistemul de protecţie contra intemperiilor se va realiza pe structură metalică cu închiderri laterale din sticlă termopan şi acoperişul din policarbonat pe o structură semicirculară", se menţionează în document.

Totodată, în lucrările de reabilitare a pasajului intră şi finisarea pereţilor cu plăci din piatră naturală (marmură), acestea având şi calităţi antivandalism şi proprietatea de a putea fi uşor curăţaţi de grafiti, specifică proiectantul.

Pentru pardoseli şi trepte, proiectantul a propus placarea cu piatră naturală (granit) finisată antigliss. În plus, iluminatul interior şi marcajul iesirilor se va realiza cu lămpi cu leduri în carcase antivandalism.

Pentru toate aceste lucrări de modernizare a pasajului pietonal Calea GriviÅ£ei, ADP Sector 1 este dispusă să plătească  1.350.000 de lei cu TVA (aprox. 300.000 euro). InstituÅ£ia estimează că lucrările vor fi realizate în termen de 45 de zile de la data atribuirii contractului de execuÅ£ie. 

Etichete: AdministraÅ£ia Domeniului Public Sector 1, investiÅ£ie, lucrări, modernizare, pasaj pietonal subteran Calea GriviÅ£ei, pasaj subteran pietonal Podul Grant, realitatea, renovare, reparaÅ£ii capitale, Sectorul 1   .


http://b365.realitatea.net/pasaj-subteran_183847.html

IAR?!

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 22 Octombrie 2012, 18:46:15

Bulevard circular de mare viteză în Centrul Capitalei, concentric cu autostrada suspendată
   

O "autostradă" de mare viteză, neîntreruptă, fără semafoare şi fără ambuteiaje ce înconjoară Centrul Capitalei, în afară de celebra autostradă suspendată. Acesta este planul pe 10 ani al Primăriei Capitalei pentru a rezolva problema traficului şi a lipsei locurilor de parcare.
Folosind "bulevardul rapid" proiectat de Primărie, şoferii vor putea traversa oraşul mai rapid, fără a mai intra prin centru, astfel eliberând traficul de pe axele Nord-Sud şi Est-Vest. Spre exemplu, cineva care vrea să ajungă din cartierul Dristor în cartierul Militari va circula pe ruta Şoseaua Mihai Bravu - Ştefan cel Mare - Bulevardul Iancu de Hunedoara, Nicolae Titulescu, Pasajul Basarab (Orhideelor), o rută mai lungă dar mai rapidă decât străbaterea centrului oraşului, pe la Piaţa Universităţii sau Piaţa Unirii.

    "Pe inelul principal vor exista minim două benzi pe sens, în regim de prioritate totală (fără semafoare, treceri de pietoni sau pierderi de prioritate). Este un proiect pe termen mediu, cu termen de finalitate în 2025." - Ion Dedu, directorul direcÅ£iei Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului BucureÅŸti, pentru B365.ro.
Inelul principal se desfasoara pe Bulevardul Iancu de Hunedoara, Sos. Stefan cel Mare, Soseaua Mihai Bravu, Calea Văcăreştilor, Strada Niţu Vasile (sau Strada Viilor), Strada Progresului, Soseaua Orhideelor, B-dul Nicolae Titulescu, Piata Victoriei. Aceste artere, ce delimitează centrul Bucureştiului de cartierele rezidenţiale, au în total un diametru de circa 7 km si o lungime de circa 22 km, 8 benzi de circulatie (cu zona de tramvai in axul arterei). "Viteza maximă nu va depasi 50 km/h, însă, prin creşterea fluenţei traficului, va creşte viteza medie de deplasare şi capacitatea oferită", potrivit lui Ion Dedu.

O parte dintre aceste artere sunt deja pregătite să devină parte din inelul central, fiind conforme cu standardele proiectului. Printre acestea se numără Şoseaua Nicolae Titulescu, Şoseaua Ştefan cel Mare, Bulevardul Mihai Bravu, Calea Vacaresti şi Şoseaua Olteniţei, care au deja minim două benzi pe sens.

Totuşi, există şi artere care vor trebui resistematizate pentru a pune în practică proiectul. Zona de sud-vest a inelului este în principal vizată din acest punct de vedere, aici cautându-se încă soluţia de circulaţie optima. În zona Progresului - Şoseaua Viilor se vor realiza lărgiri de stradă, pasaje subterane, iar, în unele zone, reorganizarea circulaţiei se va face utilizand sensurile unice.

VEZI AICI mai multe detalii despre introducerea sensurilor unice pe mai multe artere importante ale Capitalei

"Practic toate intersectiile de pe inelul principal vor trebui realizate pasaje de circulatie supra sau subterane in functie de cerintele din teren" a punctat Ion Dedu pentru B365.ro. Astfel, va fi fluidizată, prin pasaje sau poduri, circulaţia în intersecţii "grele" precum Dristor, Iancului sau Ştefan cel Mare.

De asemenea, proiectul mai aşteaptă finalizarea lucrărilor la Pasajul Mihai Bravu, dar şi începerea altor două lucrări de mare anvergură, Nodul Intermodal Răzoare, unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură din Bucureşti în ultimii 20 de ani şi Pasajul Piaţa Sudului, cel mai mare proiect cu bani europeni din Capitală.
Principalele inele de circulaţie din Bucureşti, conform strategiei Primăriei Capitalei. sursa foto: hotnews.ro

Inelul principal de circulație, alături de inelul median și inelul exterior, fac parte din strategia Primăriei pe termen mediu și lung de fluidificare a traficului prin descurajarea circulaţiei prin centrul oraşului şi încurajarea circulaţiei pe inele. Studiile realizate de Primărie arată că după finalizarea inelului principal şi a celui median nu ar mai exista ambuteiaje în oraș.

Inelul median se va situa între inelul principal şi inelul exterior şi Şoseaua de Centură, la aproximativ 5-7 km de centrul orasului. Porțiunea nordică a inelului median, cunoscută și ca "autostrada suspendată", este cel mai scump proiect de infrastructură al Primăriei Capitalei, aprobat recent de Consiliul General al Municipiului București.

VEZI AICI mai multe detalii despre autostrada suspendată

Prioritate pentru transporportul în comun
Inelul median ar putea scăpa şi autobuzele şi tramvaiele de ambuteiajele din traficul bucureştean. Autorităţile intenţionează să revină la planul anunţat în urmă cu un an, de a transforma liniile de tramvai de pe inelul median în zone dedicate transportului public, pe unde ar circula şi autobuzele şi taxiurile, dar şi vehiculele Salvării, Poliţiei sau Pompierilor.

Împotriva şoferilor nedisciplinaţi care ar putea circula pe benzile unice se vor lua măsuri speciale. "Bordura va fi ridicată cam la 8-10 centimetri, ceea ce va fi descurajant pentru şoferi", spunea Ion Dedu în vara anului trecut.

VEZI AICI mai multe detalii despre intenţia de transformare a liniilor de tramvai în benzi exclusiv RATB


http://b365.realitatea.net/bulevard-circular-de-mare-viteza-in-centrul-capitalei-concentric-cu-autostrada-suspendata-_183345.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 24 Octombrie 2012, 14:10:24

Penetrație Splai Independenței - Ciurel - A1, supervizare a proiectării și execuției de 6,8 milioane
   

Primăria Municipiului București a atribuit contractul de supervizare a proiectarii si executiei lucrarilor pentru obiectivul “Penetratie Splaiul Independentei- Ciurel- Autostrada Bucuresti- Pitesti”. Durata lucrărilor la construcția penetrației ar urma să fie de 36 de luni.
Contractul, în valoare de 6.835.127 lei, a fost atribuit companiei S.C. Consitrans SRL pe criteriul prețului cel mai scăzut. Consitrans face parte și dintre câștigătorii licitației pentru realizarea unor pasaje subterane la Piața Presei.

Durata investitiei , în cazul penetrației, va fi de 84 de luni, din care 24 luni supervizarea proiectarii si executiei si 60 luni servicii de consultanta pe perioada garantiei de buna executie a lucrarii.

Consiliul general al Municipiului București a aprobat în august Planul Urbanistic Zonal pentru proiectul Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1.

Pe 3 decembrie 2010, primarul general, Sorin Oprescu, participa la turnarea fundaţiei pilonului central al podului hobanat peste râul Dâmboviţa, un element fundamental al proiectului Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1. Mai mult, cu mare fast, edilul-şef lăsa la baza pilonului şi un mesaj pentru "extratereştri". Mesajul a fost pus într-un tub de metal şi aruncat de primarul general în groapa de 36 de metri adâncime săpată de constructori pentru turnarea pilonului central al podului.

"Lăsăm tubul la bază pentru ca generaţiile extraterestre să îl găsească peste 5.000 de ani şi să îşi aducă aminte", spunea atunci Sorin Oprescu.

Proiectul a fost contestat în instanţă

Trei luni mai târziu, în martie 2011, proiectul s-a blocat, iar de atunci nimic nu s-a mai mişcat pe şantierul din Splaiul Independenţei. Proiectul a fost sistat, în primă instanţă, ca urmare a contestării autorizaţiei de construire de către proprietarii din zonele adiacente. Mai exact, dezvoltatorul imobiliar Sema Parc SA a solicitat anularea autorizaţiei de construire nr. 209/21.06.2010, care prevedea autorizarea, în regim de urgenţă, a lucrărilor de construire, pentru ,,penetrare în Municipiul Bucureşti a autostrăzii Bucureşti Piteşti – Splaiul Independenţei – Lucrări pregătitoare pod hobanat peste Dâmboviţa între Str. Piatra Craiului şi Şos. Virtuţii''.

Începând cu anul 2006, societatea contestatoare dezvoltă un proiect imobiliar în zona Splaiul Independenţei-Semănătoarea, iar contestaţia depusă de aceasta în anul 2010 susţine faptul că soluţia de trafic prevăzută pentru supratraversarea râul Dâmboviţa (n.r. cu un pod hobanat), în cadrul proiectului de infrastructură dezvoltat de municipalitate, afectează gradul de funcţionalitate şi profitabilitate a proiectului imobiliar.

Primăria nu avea un PUZ aprobat pentru lucrarea deja începută

Procesul a fost câştigat de Primăria Capitalei. Succesul obţinut de municipalitate nu a deblocat însă şi proiectul. Și asta pentru că Primăria Capitalei nu avea încă un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat pentru această lucrare. În cele din urmă PUZ-ul a fost realizat şi supus în mai multe rânduri votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), însă el a fost aprobat de+abia la 30 august 2012. I

Penetraţia Splaiul Independenţei - A1 a rămas fără buget

Tot CGMB a lăsat anul trecut proiectul fără buget. Mai exact, pentru continuarea lucrărilor au fost alocaţi doar 3 milioane lei (690.000 euro), deşi în proiectul de buget se ceruseră 28 milioane lei. Chiar dacă CGMB ar fi aprobat bugetul cerut de Sorin Oprescu, banii nu ar putut fi folosiţi atât timp cât lucrarea era contestată în instanţă şi nu avea un PUZ aprobat.

Proiectul nu a primit un buget prea generos nici în acest an. Astfel, în condiţiile în care valoarea totală a lucrării (construcţie şi montaj) este de 580 milioane lei (131 milioane euro), CGMB a aprobat pentru 2012 doar 6 milioane lei (1,3 milioane euro).

"Proiectul se află în stadiu incipient. Prevederile bugetare pe anul în curs au rolul de a asigura continuarea lucrărilor daca PUZ-ul va fi aprobat", au precizat pentru B365.ro reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Proiectul este atacat ÅŸi de ONG-uri

Odată ce primăria a terminat PUZ-ul şi l-a supus dezbaterii publice şi ulterior votului CGMB un nou scandal a apărut. Proiectul era atacat de această dată de organizaţiile non-guvernamentale.

"Proiectul are câteva dezavantaje serioase: aduce un flux uriaş de maşini din autostrada Piteşti – Bucureşti în centrul oraşului prin Splaiul Independenţei, maşinile care vin din autostrada Piteşti – Bucureşti şi merg în autostrada Bucureşti – Constanţa sunt practic invitate să tranziteze centrul Bucureştiului pe Splaiul Independenţei, are un cost uriaş, întrucât este nevoie de expropieri consistente şi nu rezolvă problema de trafic a locuitorilor din zona Drumul Taberei – Militari. Soluţii mult mai ieftine permit conectarea acestor cartiere cu şoseaua de centură", spunea vara trecută Nicuşor Dan, de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul.

În campanie electorală, Sorin Oprescu promitea terminarea proiectului

Conform termenului iniţial oferit de Primăria Capitalei, proiectul Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1 ar fi trebuit finalizat în martie 2013. Cum proiectul este blocat de peste un an, acest termen nu va putea fi respectat. Primăria Capitalei se abţine de la anunţarea unui nou termen de finalizare. "Finalizarea lucrărilor poate fi estimată dupa începerea lucrărilor", au precizat pentru B365.ro, reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Primarul general, Sorin Oprescu nu este însă de aceeaşi părere. În programul său de campanie electorală, actualul edil-şef spunea că lucrarea va fi terminată în primul semetru din 2014. Termenul este imposibil însă de respectat. Astfel, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi pentru acest proiect de CGMB în 2006, durata lucrărilor este de 36 de luni. În condiţiile în care proiectul este abia în faza incipientă, chiar dacă lucrările ar începe luna viitoare, cel mai devreme investiţia ar fi terminată în vara lui 2015, şi nu în 2014 aşa cum actualul edil-şef promite în campania electorală.

8,3 kilometri lungime ÅŸi trei pasaje supraterane

Penetraţia Splaiul Independenţei – Autostrada Bucureşti-Piteşti va avea o lungime de 8,3 kilometri, va începe la intersecţia Splaiul Independenţei cu Şos. Virtuţii şi se va termina pe A1, la Podul Ciorogârla. Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens, şi va fi mărginită în anumite zone de de străzi colectoare a traficului zonal. Pe parcursul lucrării vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecţia sos. Virtuţii cu Splaiul Independenţei, la intersecţia Penetraţia A1 – Bd. Uverturii şi la intersecţia cu Șoseaua de Centură şi în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla.

Contractul pentru realizarea lucrării a fost câştigat de asocierea de firme JV Bogl – Astaldi – Eurocontruct -Tehnologica şi Proiect Bucureşti.


http://b365.realitatea.net/penetra-ie-splai-independen-ei-ciurel-a1-supervizare-a-proiectarii-i-execu-iei-de-6-8-milioane_184059.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 29 Octombrie 2012, 15:10:37

Cum a rămas "în aer" un proiect de 40 milioane de euro al Primăriei Capitalei


Străpungerea Bulevardului Timişoara - Şoseaau de Centură, un proiect în valoare de peste 40 de milioane de euro început încă de pe vremea mandatului lui Adriean Videanu la Primăria Capitalei a rămas uitat, umbrit de alte proiecte, de mai mare amploare, precum Autostrada Suspendată, Bulevardul Uranus sau Pasajul Mihai Bravu - Splai Unirii.
Stadiul în care se află Străpungerea Bulevardul Timişoara - Şoseaua de Centură în acest moment este incert.

Pentru proiect au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici în 2007, contractarea firmei care a realizat studiul de fezabilitate având loc încă din 2006. În 2010 au început procedurile pentru exproprierile necesare desfăşurării proiectului. În acest moment "proiectul se află în faza de pregătire a procedurii de licitaţie", potrivit unui răspuns al reprezentanţilor Primăriei Municipiului Bucureşti.

Obiectivul de investitie ,,Penetraţie Bd. Timişoara” presupune prelungirea arterei Bd.Timişoara până în Centura Bucurestiului şi un pod peste calea ferată şi centură. Acest proiect promitea, la vremea respectivă, rezolvarea problemei traficului rutier aglomerat din Sectorul 6, fluidizând circulaţia de pe Bulevardul Iuliu Maniu şi Strada Valea Cascadelor, dar şi oferirea unei rute suplimentare de legătură cu Şoseaua de Centură şi Autostrada A1.
De asemenea, marele atu al proiectului ar fi că ar oferi aceste avantaje printr-o soluţie simplă şi nu foarte scumpă. De fapt, proiectul presupune modernizarea şi prelungirea Bulevardului Timişoara şi realizarea racordurilor care ar lega bulevardul de Şoseaua de Centură.

Străpungerea Bulevardul Timişoara - Şoseaua de Centură este doar unul dintr-o suită de proiecte, în valoare totală de sute de milioane de euro, care vizează fluidificarea traficului auto în zona de vest a Capitalei.

Printre acestea se numără şi Pasarela/Pasajul Ghencea - Domneşti (circa 4,5 mil. euro), Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - A1 (131 milioane de euro), Nodul Intermodal de la Răzoare, Străpungerea 1 Mai-Drumul Sării (finalizat, 1,75 milioane de euro), Străpungerea Strada Braşov-Şoseaua Alexandriei sau Bulevardul Liniei. Dintre acestea, singurul la care a început construcţia este Penetraţia Splai-Ciurel-A1, în 2010, însă lucrările au fost oprite între timp din cauza lipsei de finanţare şi a problemelor juridice.

Acest proiect consta într-un drum expres, cu trei benzi pe sens, ce include mai multe pasaje subterane valorează în jur de 131 de milioane de euro (construcţie plus montaj) în comparaţie cu legătura Bulevardul Timişoara - Şoseaua de Centură ce ar costat doar 40 de milioane de euro din bugetul Primăriei Generale.


http://b365.realitatea.net/cum-a-ramas-in-aer-un-proiect-de-40-milioane-de-euro-strapungerea-bd-timisoara_182470.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 08 Noiembrie 2012, 14:25:56

TOP 10 proiecte de infrastructură care ar putea revigora zona de Vest a Capitalei
   

Pentru a scăpa de aglomeraţia din zona de vest a Capitalei, municipalitatea a venit cu numeroase soluţii de construire a unor prelungiri, lărgiri, supra sau sub-traversări de străzi. Multe dintre acestea au rămas, însă, doar pe hârtie, astfel încât aglomeraţia din cartierele Militari, Drumul Taberei sau Grozăveşti pare să nu mai aibă sfârşit.
Faptul că infrastructura zonei de vest a Capitalei este mult subdimensionată faţă de numărul de locuitori nu mai este de mult o noutate. Potrivit unui studiu al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, cartierul Drumul Taberei va fi martorul unei extinderi considerabile în următorii ani. Astfel, numărul de maşini se va dubla, până în 2015, doar în cartierul Drumul Taberei potrivit Raportului de Mediu pentru Magistrala 5 de metrou .

Deşi această extindere este prevăzută şi în Planul Urbanistic General, datat încă din anul 2000, nu se întrevăd încă îmbunătăţiri ale situaţiei din zonă.

Pe "lista scurtă" a investiţiilor demarate de municipalitate în ultima decadă s-au aflat, într-o formă sau alta, peste 10 proiecte majore care vizează artere din cartierele Drumul Taberei, Militari, Grozăveşti, Crângaşi şi Giuleşti. B365.ro vă prezintă un top al lucrărilor de infrastructură care ar fi trebuit să fluidizeze circulaţia din zona de vest a oraşului:
1. Nodul Intermodal de la Răzoare (150 milioane de euro)

descriere: Intervenţia "chirurgicală" propusă de Primăria Generală a Capitalei asupra intersecţiei Răzoare este una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură construite vreodată în Bucureşti. Se doreşte amenajarea unui "punct intermodal de transport public" compus din tunel rutier de la intersecţia străzii Progresul cu Calea 13 Septembrie, până la intersecţia Bd. Geniului cu Șos. Cotroceni, o parcare subterană, o gară subterană, linii de tramvai şi autobuz, în paralel cu construcţia liniei de metrou.

avantaje: Realizarea pasajului între Strada Progresului şi Bulevardul Geniului ar facilita circulaţia neîntreruptă a traficului pe această direcţie, ca o completare a Pasajului Basarab şi o închidere a INELULUI CENTRAL, eliminând, practic, aglomeraţia din această zonă şi optimizând infrastructura depăşită care generează aglomeraţie în alte puncte apropiate.

stadiul proiectului: "Pasajul Răzoare ar avea prioritate, dat fiind că zona s-a aglomerat puternic de la construcţia Pasajului Basarab, dar lucrările vor începe în funcţie de finanţarea de care dispunem" declara Ion Dedu pentru B365.ro în urmă cu o lună. Pentru Nodul Intermodal Răzoare, bugetul Municipalităţii prevedea în 2012 suma derizorie de doar 2.200 de euro, în contextul în care proiectul necesită o investiţie totală de peste 150 de milioane de euro.

Mai multe detalii aici

 
2. Autostrada suspendată (1,5 miliarde de euro)
descriere: Autostrada suspendată este cel mai scump proiect din istoria Capitalei. Proiectul care va închide INELUL MEDIAN în nordul Capitalei, prevede construcţia a numeroase pasaje şi poduri peste intesecţii considerate puncte critice ale ambuteiajelor.

avantaje: Deşi principalele beneficii ale proiectului se vor manifesta în traficul din zona de nord sau nord-vest şi zona de vest va beneficia din plin de materializarea acestui plan prin construcţia de pasaje şi supratraversări peste intersecţii dificile, dar şi prin facilitarea unui acces rapid către nord şi nord-vestul Capitalei.

stadiul proiectului: Proiectul a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe 30 august dar finanţarea autostrăzii suspendate este însă, pentru moment, în suspensie. Primarul General, Sorin Oprescu, a căutat să facă rost de bani de la investitori şi companii de construcţii din China şi Coreea de Sud.

Mai multe detalii aici
3. Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - A1 (131 milioane de euro)
descriere: Penetraţia Splaiul Independenţei – Autostrada Bucureşti-Piteşti reprezintă o nouă arteră ce va începe la intersecţia Splaiul Independenţei cu Şos. Virtuţii şi se va termina pe A1, la Podul Ciorogârla. Pe parcursul lucrării vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecţia Şos. Virtuţii cu Splaiul Independenţei, la intersecţia Penetraţia A1 – Bd. Uverturii şi la intersecţia cu Șoseaua de Centură şi în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla.

avantaje: Principalul beneficiu al acestui proiect ar fi fost crearea unei legături directe şi rapide cu Autostrada A1, pentru a fluidiza traficul de pe Bulevardul Iuliu Maniu şi arterele apropiate, singurele care permit în acest moment intrarea pe autostradă, dar şi fluidizarea intersecţiilor unde vor fi construite cele trei pasaje subterane.

stadiul proiectului: Este printre puţinele proiecte din această categorie la care a început construcţia, în 2010, însă lucrările au fost oprite între timp din cauza lipsei de finanţare şi a problemelor juridice. La sfârşitul lunii octombrie, Primăria Municipiului București a atribuit contractul de supervizare a proiectarii si executiei lucrarilor.

Mai multe detalii aici
4. Bulevardul Liniei
descriere: Bulevardul Liniei reprezintă o arteră ce ar fi construită pe locul căii ferate industriale ce desparte Cartierul Militari de Cartierul Drumul Taberei, zonă abandonată, populată doar de câinii maidanezi şi de mai multe tabere de persoane fără adăpost. Acesta ar face legătura între Bulevardul Geniului - Şoseaua Panduri şi Valea Cascadelor, intersectându-se cu Bulevardul Vasile Milea şi Străzile Lujerului şi Moineşti.

avantaje: Bulevardul ar prelua din traficul de pe Bd. Timişoara şi Bd. Iuliu Maniu, veşnic aglomerate la ore de vârf. Mai mult, accesul direct în Şos. Panduri ar decongestiona Str. Valea Oltului-Prelungirea Ghencea-Bd. Ghencea mai ales pentru că aceasta rută este folosită către Cartierul Rahova, Şos. Olteniţei sau Şos. Giurgiului. Acesta ar face parte dintr-o triadă de proiecte esenţiale pentru Militari şi Drumul Taberei alături de Prelungirea Bd. Timişoara în Linia de Centură (vezi mai jos) şi Nodul de la Răzoare.

stadiul proiectului: Despre proiect nu s-a vorbit mai deloc în ultimii ani. Execuţia sa este condiţionată atât de obţinerea autorizaţiei de construire şi a avizelor, cât şi de alocarea fondurilor bugetare necesare, potrivit unui răspuns înaintat de Primăria Capitalei către redacţia B365.ro încă de anul trecut."Deocamdată ideea e lăsată în suspensie, până când se hotărăşte CFR. Dacă o mai foloseşte, dacă n-o mai folseşte, dacă-şi justifică banii. Ca să facem ceva ar trebui o Hotărârede Guvern sau o Ordonanţă de Urgenţă prin care terenul să treacă în domeniul Primăriei Capitalei”, a precizat pentru B365.ro, Demirel Spiridon, în urmă cu un an, viceprimar la Sectorul 6 la vremea respectivă.

Mai multe detalii aici
5. Prelungirea Bulevardului Timişoara până în Şoseaua de Centură (40 milioane de euro)

descriere: Proiectul înseamnă, de fapt, prelungirea arterei Bd.Timişoara până în Centura Bucurestiului şi un pod peste calea ferată şi centură. De asemenea, în cadrul acestui obiectiv s-ar moderniza şi lărgi Bulevardul Timişoara şi s-ar realiza racordurile de legătură între drum şi Şoseaua de Centură.

avantaje: Prelungirea ÅŸi reabilitarea Bulevardului TimiÅŸoara ar ajuta ÅŸi la fludizarea traficului în cazul unei creÅŸteri a populaÅ£iei în cartierul Drumul Taberei. Potrivit Planului Urbanistic General, cartierul se va dezvolta în partea de vest între Bulevardul TimiÅŸoara ÅŸi Prelungirea Ghencea, la vestul străzii Valea Oltului.  De asemenea, Bulevardul TimiÅŸoarei prelungit până în Centura Capitalei ar fi o alternativă bună pentru ÅŸoferii care intră în BucureÅŸti dinspre Autostrada BucureÅŸti-PiteÅŸti.

stadiul proiectului: Procedurile pentru exproprierile necesare desfăşurării proiectului au fost demarate în 2010. În acest moment "proiectul se află în faza de pregătire a procedurii de licitaţie", potrivit unui răspuns al reprezentanţilor Primăriei Municipiului Bucureşti dat la solicitarea B365.ro în luna octombrie a acestui an.

Mai multe detalii aici
6. Prelungirea Străzii Braşov până în Şoseaua Alexandriei, cu pasaj suprateran la intersecţia cu Prelungirea Ghencea
descriere: "Va fi o şosea cu trei benzi pe sens, cu spaţiu pentru linia de tramvai. Strada Braşov se termină la intersecţia cu bd. Ghencea. Ea va fi continuată cu o arteră nouă până la şos. Alexandriei. Şi linia de tramvai se va lungi şi după strada Braşov", declara în urmă cu un an Ion Dedu, directorul direcţiei Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti. Noua arteră ar urma să aibă şi două pasaje subterane, unul la intersecţia str. Braşov cu prelungirea Ghencea şi unul la intersecţia cu şos. Alexandriei.

avantaje: Străpungerea Braşov - Şoseaua Alexandria ar rezolva parţial problema aglomeraţiei de pe Calea 13 Septembrie, Bulevardul şi Prelungirea Ghencea şi Strada Mihail Sebastian. De altfel, acest proiect, continuat de străpungerea Şoseaua Alexandriei - Zeţari - Luica, ar închide INELUL MEDIAN al Capitalei în zona de Sud-Vest.

stadiul proiectului: Proiectul s-a aflat pe lista de investiÅ£ii a Capitalei de peste 3 ani, însă până acum au lipsit resursele necesare începerii lui. "Momentan nu sunt bani pentru acest proiect", a declarat Sorin Oprescu în cadrul ÅŸedinÅ£ei Consiliului General al Municipiului BucureÅŸti, ce a avut loc în data de 31 octombrie. El a susÅ£inut că acest proiect se află totuÅŸi în atenÅ£ia municipalităţii pentru fluidizarea traficului bucureÅŸtean.   
7. Pasarela/Pasajul Ghencea - DomneÅŸti (circa 4,5 mil. euro)

descriere: Proiectul prevedea un pasaj între Prelungirea Ghencea şi comuna Domneşti, peste Şoseaua de Centură a Capitalei şi calea ferată paralelă cu aceasta. Pasajul implică şi lărgirea Prelungirii Ghencea, care în acest moment are o singură bandă pe sens.

avantaje: Proiectul ar fluidiza traficul de pe Prelungirea Ghencea şi traficul în intersecţia Şoselei de Centură cu Prelungirea Ghencea, unde se creează ambuteiaje foarte des, mai ales când barierele căii ferate sunt închise.

stadiul proiectului: Situaţia proiectului este destul de "delicată" - terenul situat la est de Şoseaua de Centură aparţine Municipiului Bucureşti, terenul situat la vest de Şoseaua de Centură se află în judeţul Ilfov, iar Şoseaua de Centură în sine este în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), subordonată Ministerului Transporturilor.

În această situaţie, proiectul are şanse mici să se materializeze în condiţiile în care autorităţile nu colaborează între ele. De asemenea, proiectul nu poate beneficia de fonduri din partea Primăriei Capitalei pentru că nu se află în Bucureşti. "Curtea de Conturi nu îmi permite să investesc aici", a declarat Sorin Oprescu la şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti din data de 31 octombrie.

Mai multe detalii aici despre proiect ÅŸi aici despre proiectul de reabilitare ÅŸi modernizare DNCB Sud
8. Străpungerea Calea Crângaşi - Giuleşti - Chiajna - Şoseaua de Centură (4 milioane de euro)
descriere: O altă lucrare ce vizează legătura cu Şoseaua de Centură a oraşului este drumul care ar fi făcut conturul Lacului Morii, începând după intersecţia cu axul străzii Mehadia din Sectorul 6, până la trecerea peste râul Dâmboviţa. Lucrarea prevede şapte tronsoane de drum în lungime totală de 7,6 km, din care doar trei tronsoane se află pe teritoriul Sectorului 6, iar restul în comuna Chiajna. De asemenea, prin acest proiect autorităţile doreau să introducă Insula Lacul Morii în circuitul turistic al Capitalei.

avantaje: Artera ar constitui o rută alternativă de trafic pentru locuitorii din Giuleşti-Sârbi şi Crângaşi, asigurând astfel decongestionarea traficului.

stadiul proiectului: Proiectul aparţine Primăriei Sectorului 6, iar lucrările ar fi trebuit să înceapă în primăvara acestui an. Proiectul nu a fost însă aprobat de consilierii locali.

Mai multe detalii aici
9. Străpungerea 1 Mai-Drumul Sării (finalizat, 1,75 milioane de euro)
descriere: Drumul, lung de 845 de metri si lat de 25 de metri, cu două benzi pe sens, reprezintă prelungirea Bulevardului 1 Mai până în Strada Drumul Sării şi reorganizarea circulaţiei rutiere din zona acestei prelungiri.

avantaje: Principalul avantaj al acestei străpungeri este că ar uşura ieşirea din cartierul Drumul Taberei, mai ales în această perioadă cât se desfăşoară lucrările la metrou. De asemenea, noua arteră oferă locuitorilor din zonă şi mai multe locuri de parcare, "care simplifica inghesuiala de la blocurile de pe strazile Sibiu si Compozitorilor" potrivit edilului-şef al Capitalei. Artera permite şi o redistribuire a traficului din zonă, în sensul utilizării uniforme a capacitaţii de circulaţie pe culoarele Drumul Taberei, 1 Mai şi Ghencea.

Pe de altă parte însă, mai multe dintre locurile vechi de parcare ale riveranilor din zonă au fost eliminate ca urmare a faptului că pe o bună parte din străzi s-a interzis staţionarea.

stadiul proiectului: Noua arteră, care face legătura între Drumul Taberei şi Drumul Sării, a fost inaugurată în vara anului trecut, cu o întârziere de 6 luni.

Mai multe detalii aici
10. Extinderea şi reabilitarea Şoselei de Centură

descriere: Centura de Sud a Capitalei, între A1 şi A2, va fi lărgită la două benzi pe sens. Vor fi construite, sau modernizate mai mumlte pasaje şi traversări în 18 intersecţii. De asemenea, ar urma să fie construite nouă parcări park&ride și noduri intermodale.

avantaje: Amenajarea sau reamenajarea unor poduri şi subtraversări a Centurii şi amenajarea corespunzătoare a Centurii ar facilita atât circulaţia pe DNCB, descurajând astfel intrarea autovehiculelor de pe A1 prin cartierele Militari şi Drumul Taberei şi ar oferi şoferilor care ies din Capitală prin Vest variante suplimentare, fluidizând traficul în acest sens.

stadiul proiectului: Lucrările la reabilitarea Şoselei de Centură a Bucureştiului au rămas fără fonduri în luna august a acestui an, când în urma unei rectificări bugetare făcute de guvern au fost sistate proiecte importante de infrastructură rutieră. Astfel, proiectul a rămas să aştepte viitoarele alocări bugetare.

Mai multe detalii aici

Etichete: Bulevardul Liniei, Drumul Taberei, lucrari militari, Nodul Intermodal de la Răzoare, Pasarela Pasajul Ghencea - DomneÅŸti, PenetraÅ£ie Splaiul IndependenÅ£ei - Ciurel - A1, realitatea, Străpungerea 1 Mai-Drumul Sării, Străpungerea Strada BraÅŸov-Åžoseaua Alexandriei   


http://b365.realitatea.net/top-10-proiecte-de-infra_184019.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 18 Noiembrie 2012, 19:59:09

DILEMA ȘOFERILOR BUCUREȘTENI. Cât timp vor pierde în trafic la iarnă?

Orele pierdute în trafic vor fi şi mai multe în această iarnă pentru şoferii bucureşteni. Fie că au drum prin vestul, sudul sau estul oraşului, când va ninge, toţi se vor împiedica de şantierele puse în conservare sau abandonate de muncitori.
 Cei mai ghinioniÅŸti vor fi ÅŸoferii din Drumul Taberei, care, pe o distanţă de patru kilometri, vor fi nevoiÅ£i să facă slalom printre lucrările de la metrou.

Vine iarna, iar Bucureştiul arată în continuare ca un şantier deschis. În vestul oraşului, se circula greu şi vara din cauza lucrărilor. Iarna va fi de două ori mai greu, spun şoferii.

Dacă acum, din cauza şantierelor asezate la tot pasul soferii care circulă prin Drumul Taberei, la oră de vârf, merg în medie cu o viteză de 7 kilometri la oră, atunci când vor apărea ninsorile timpul de asteptare în trafic va crește considerabil.

Situaţia nu arată mai bine nici în estul Capitalei. De la un capăt la altul, pe ambele sensuri de mers, şi bulevardul Liviu Rebreanu este în reparaţii.

La prima ninsoare, şi Calea Văcăreşti, una dintre cele mai circulate artere din sudul oraşului va semăna mai degrabă cu o parcare.

Circulația va fi cu mult îngreunată și de-a lungul șantierului viitorului pasaj Mihai Bravu, unde, pe lângă restricțiile din trafic, șoferii vor trebui să înfrunte și zăpada.

Şi în nord, în jurul şantierului bulevardului Uranus va fi aglomeraţie mare. În plus pe zeci de străzi apar zilnic lucrări la reţele de apă sau canalizare.


http://www.digi24.ro/stire/DILEMA-SOFERILOR-BUCURESTENI-Cat-timp-vor-pierde-in-trafic-la-iarna_58459

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 29 Noiembrie 2012, 20:17:21

Primaria Bucuresti rectifica bugetul in minus cu 178 mil lei. Se taie bani de la spitale, invatamant, mediu, dar cresc cheltuielile de personal



Consiliul General al Municipiului Bucuresti a rectificat in minus bugetul Primariei Capitalei cu aproximativ 178 milioane lei (circa 40 mil euro), dupa ce primaria nu a reusit sa incaseze veniturile pe care le estimase initial, respectiv 3,7 miliarde lei. Subventiile la RADET si RATB nu vor fi afectate de rectificare.

In cadrul acestei rectificari, s-au alocat in plus 14,5 milioane de euro pentru cheltuielile de personal al Primariei Bucuresti.

CGMB a mai acordat in plus 50 de milioane de lei la Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement.

Vicepreimarul Capitalei Dan Darabont nu a putut sa explice de ce a fost nevoie sa se aloce aceasta suma catre ALPAB in detrimentul Administratiei Spitalelor, spre exemplu, si nici nu a putut preciza ce investitii se vor face.

Mentionam ca o serie de achizitiile facute de ALPAB in ultimii ani au fost controversate, institutia achizitionand, spre exemplu, chioscuri de 37.000 de euro bucata sau celebrele ceasuri aurite.

UPDATE Victor Ponta: Evident ca vom ajuta Primaria Capitalei

Premierul Victor Ponta a declarat ca guvernul va ajuta primaria Capitalei si va plati cei 40 de milioane de euro pentru National Arena, dar acestia nu au fost prevazuti in bugetul pentru acest an.

"Sigur ca o sa-i dam, in masura in care ii avem prevazuti in buget. Anul acesta nu am avut nimic prevazut in buget", a spus Ponta, comentand insa ca "daca nu se ocupa Videanu ieseam mult mai ieftin, acum trebuie sa platim consultanta lui Videanu".

"Evident ca vom ajuta primaria capitalei si vom plati acesti bani", a mai spus el.

Banii au fost luati de la:

    28 mil lei de la spitale
    38 mil lei de la invatamant
    8 mil de lei de la mediu
    30 mil lei de la autoritati publice locale
    20 mil lei de la investitii RADET
    43 mil lei de la RATB


Potrivit Primariei Capitalei, marirea cheltuielilor de personal cu 14.5 milioane lei fata de bugetul aprobat initial (aprilie 2012) are urmatoarele cauze:

- Ministerul Finantelor Publice a aprobat in martie 2012 finantarea salariilor angajatilor Municipiului Bucuresti doar pentru 10,5 luni din cele 12 ale anului in curs.

 - finantarea diferentei reprezentand reintregirea salariilor(recuperarea reducerilor salariale din anii precedenti);

Municipalitatea sustine ca marirea cheltuielilor nu se datoreaza cresterii numarului de angajati ai Municipiului Bucuresti. Numarul angajatilor a scazut cu 342 salariati, de la 13.157 la 01 ianuarie 2012 pana la 12.815 la 31 octombrie 2012.

Principala cauza a incasarillor scazute sunt, potrivit unui raport aflat pe site-ul Primariei:

    Guvernul nu a platit cele 40 de mil de euro pentru lucrarile de la National Arena
    Nu s-au incasat sumele prevazute din impozitul pe venit
    Nu s-au putut vinde cabinetele medicale
    Nu s-au incasat amenzile date de Politia Locala
    Nu s-au recuperat banii de la proprietari alocati pentru consolidarea cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic

Potrivit acestui raport, in cazul in care Guvernul nu va plati datoriile pe care le are catre Primarie, pana la sfarsitul anului, ar putea fi necesara o noua rectificare bugetara negativa. "Veniturile previzionate de incasat pana la sfarsitul anului 2012 sunt de 570 milioane lei. Ele se adauga veniturilor incasate efectiv de 2,8 miliarde lei pana pe 31 octombrie 2012", se arata in raport. Initial, in bugetul aprobat la inceputul anului s-au prevazut incasari de 3,7 miliarde lei. Daca previziunile se adeveresc, in final se vor incasa doar 3,4 miliarde lei, cu circa 400 milioane lei mai putin decat s-a estimat.

Nici viitorul nu se intrezareste roz: "Veniturile proprii ale bugetului local continua tendintele de a scadea in conditiile in care sunt permanent erodate de efectele inflatiei si ale cresterii reale a pretului bunurilor si serviciilor  generate, in primul rand de cresterea pretului combustibililor si purtatorilor de energie. Cu toata preocuparea de a exploata sursele de venituri aprobate pentru municipiul Bucuresti, este necesara schimbarea drastica a politicii de venituri proprii incepand chiar din anul 2013 in paralel cu restituirea unitatii financiare si patrimoniale a Bucurestiului prin inlaturarea neajunsurilor de fond ale bazei legale de venituri acordata in prezent de lege municipiului in raport cu sectoarele", se mai arata in raportul publicat pe site-ul Primariei Capitalei.

Potrivit informatiilor de pe site-ul municipalitatii, la inceputul anului s-a estimat ca bugetul pe anul 2012 va fi de circa 4,5 miliarde lei (1 miliard euro), dintre care incasari din taxe, concesiuni si impozite de 3,7 miliarde lei. In mare parte, banii prevazuti in bugetul pe anul 2012 au fost alocati pentru continuarea poiectelor de infrastructura  incepute de primarie in anii trecuti si pentru subventiile RADET si RATB - 1,1 miliarde lei.


http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-13711853-primaria-bucuresti-rectifica-bugetul-minus-178-mil-lei-taie-bani-spitale-invatamant-mediu-dar-cresc-cheltuielile-personal.htm

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 29 Noiembrie 2012, 20:20:26

Primăria Capitalei rămâne pe Splaiul Independenţei încă un an, pentru o chirie de aproape 3 milioane de euro

Primăria Capitalei va mai cheltui încă 2,7 milioane de euro pentru chiria sediului din Splaiul Independenței după ce consilierii municipali au aprobat joi contractul de închiriere pentru un an de zile.

Pentru aceaastă decizie a fost depus amendament care prevedea că acest contract să fie prelungit doar pentru următorul an.

Prelungirea contractului de închiriere a noului sediu al Primăriei Generale a Capitalei, pentru care municipalitatea plăteşte aproximativ 3 milioane de euro anual, a fost din nou supusă votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). De data aceasta, a și trecut de votul consilierilor.

Un amendament adoptat de Consiliul General prevede, însă, ca acest contract de închiriere să fie prelungit doar pe un an.

Contractul, deşi a fost contestat vehement de mai mulţi consilieri care spun că este foarte păgubos pentru municipalitate, a fost cercetat de Curtea de Conturi care a transmis un aviz potrivit căruia nu există nimic suspect.

Primăria Capitalei s-a mutat în sediul din Splaiul Indendenței în toamna anului 2009.


http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Bucuresti-stiri_din_bucuresti-inchiriere_sediul-sediul_primariei-sorin_oprescu-cgmb_0_819518179.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 19 Decembrie 2012, 15:29:14

Bugetul Capitalei, redus cu 478 milioane lei. Subvenţiile RATB şi RADET au rămas intacte

http://b365.realitatea.net/o-noua-rectificare-de-buget-la-primaria-capitalei-se-taie-din-subven-iile-ratb-i-radet_185776.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 02 Ianuarie 2013, 14:39:30

Cum va arăta Bucureștiul în 2013. Cele mai importante proiecte care schimbă peisajul Capitalei

http://b365.realitatea.net/cum-va-arata-bucure-tiul-in-2013-cele-mai-importante-proiecte-ce-se-vor-inaugura-in-capitala_185847.html

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Andrei din 03 Ianuarie 2013, 08:40:40

Adica de la 1 Martie 2013, se va instala haosul la Piata Sudului. Minunat, sa vezi ce va fii.

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 03 Ianuarie 2013, 18:24:17

Citat din: Andrey #4509 din 03 Ianuarie 2013, 08:40:40

Adica de la 1 Martie 2013, se va instala haosul la Piata Sudului. Minunat, sa vezi ce va fii.

Cei care au scris articolul au gresit data.Chiar primarul general a spus la emisiune tv ca pana nu termina pasajul Mihai Bravu nu se apuca de cel de la Piata Sudului,adica cel putin in 2014 daca se tin de treaba...in cel mai fericit caz.

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Andrei din 03 Ianuarie 2013, 20:02:53

Citat din: lusica din 03 Ianuarie 2013, 18:24:17

Cei care au scris articolul au gresit data.Chiar primarul general a spus la emisiune tv ca pana nu termina pasajul Mihai Bravu nu se apuca de cel de la Piata Sudului,adica cel putin in 2014 daca se tin de treaba...in cel mai fericit caz.

Da, da s-o crezi tu. Maine am sa fac cateva poze sa vezi cam cum se misca muncitorii.

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Adrian RATB din 03 Ianuarie 2013, 20:53:21

Nustiu daca are legatura intocmai cu topicul: pasajul Mihai Bravu e suspendat?

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Andrei din 03 Ianuarie 2013, 21:49:23

Citat din: Adrian din 03 Ianuarie 2013, 20:53:21

Nustiu daca are legatura intocmai cu topicul: pasajul Mihai Bravu e suspendat?

Pai sa ma duc maine sa fac cateva poze si sa vedem cum reactioneaza muncitorii la vederea camerei.

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Adrian RATB din 03 Ianuarie 2013, 22:06:31

Citat din: Andrey #4509 din 03 Ianuarie 2013, 21:49:23

Pai sa ma duc maine sa fac cateva poze si sa vedem cum reactioneaza muncitorii la vederea camerei.

Care muncitori? ca eu n-am vazut nici-unul in ultimele luni.

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: cci_alex din 15 Ianuarie 2013, 15:20:06

Deocamdata la pasajul Mihai Bravu sunt suspendate lucrarile pt un moment

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 16 Ianuarie 2013, 22:26:59

Citat din: cci_alex din 15 Ianuarie 2013, 15:20:06

Deocamdata la pasajul Mihai Bravu sunt suspendate lucrarile pt un moment

Sorin Oprescu: Lucrarile la Pasajul Mihai Bravu - Splaiul Unirii ar putea reincepe la vara

http://b365.realitatea.net/sorin-oprescu-lucrarile-la-pasajul-mihai-bravu-splaiul-unirii-ar-putea-reincepe-la-vara_186398.html

Abia de la vara daca se va mai misca ceva,plus dupa aia vine pasajul de la Sudului 3-5 ani tramvaie pe acolo prea curand nu vom vedea...

Titlu: Raspuns: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 21 Ianuarie 2013, 11:14:09

Schimbări majore pentru o zonă a Capitalei: Lărgiri de bulevarde, linii de tramvai şi pasaje rutiere

http://b365.realitatea.net/schimbari-majore-pentru-o-zona-a-capitalei-largiri-de-bulevarde-linii-de-tramvai-si-pasaje-rutiere_186315.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 25 Februarie 2013, 20:08:38

Primăria Capitalei se împrumută 140 de milioane de lei pentru Pasajul Piața Sudului și alte proiecte
   

Primăria Capitalei va contracta un împrumut de 140 de milioane de lei pentru a putea asigura cofinanțarea proiectelor demarate în Capitală din bani europeni. Banii vor finanța, alături de fondurile UE, mai multe proiecte de reabilitare ale unor clădiri reprezentative ale Bucureștiului, dar și un amplu proiect de infrastructură rutieră.
Consiliul General al Municipiului București a adoptat o hotărâre prin care municipalitatea va contracta un împrumut intern de 140 de milioane de lei, bani cu care vor participa la cofinanţarea proiectelor europene din Capitală.

Banii vor fi folosiţi pentru proiecte de consolidare și refacere a unor clădiri-monument ale Capitalei precum:

    consolidarea Arcului de Triumf - 2,3 mil. lei
    consolidarea ÅŸi restaurarea Observatorului Astronomic Vasile Urseanu - 1,8 mil. lei
    restaurarea Casei Cesianu - 1,1 mil. lei
    reabilitarea ÅŸi consolidarea Casei Minovici - 1 mil. lei
    amenajarea circuitului turistic pe lacul Floreasca ÅŸi Tei -1,4 mil. lei
    modernizarea a două spitale - Spitalul de copii Dr. Gomoiu ÅŸi Spitalul clinic de ortopedie FoiÅŸor - 7 mil. lei
    pasajul subteran PiaÈ›a Sudului - 50 mil lei

Cei mai mulţi bani va primi proiectul Pasajului rutier subteran din Piața Sudului, care este de altfel cel mai scump proiect cu bani europeni realizat în Capitală. Pasajul realizat pe direcția Calea Văcărești-Nițu Vasile, are o valoare totală de 30 de milioane de euro. Lucrările ar putea fi demarate în funcție de finalizarea proiectului Pasajului Văcărești.

Primarul Sorin Oprescu este cel mandatat să negocieze și să semneze contractul de împrumut intern în numele Municipiului București, prin decizia de marți a CGMB.

În raportul de specialitate al proiectului, ce poate fi consultat aici, se descrie faptul că deși suma totală necesară pentru cofinanțarea proiectelor este de 66,5 milioane de lei, suma împrumutată va fi de 144 de milioane de lei pentru a asigura finanțarea continuă și neîntreruperea proiectelor până la încasarea rambursărilor UE sau de TVA.


http://www.b365.ro/primaria-capitalei-se-va-imprumuta-140-de-milioane-de-lei_187621.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Andrei din 26 Februarie 2013, 10:49:21

Pana cand nu termina pasajul de la Mihai Bravu, nu pot sa se apuce de cel de la Piata Sudului. Da ca se apuca si de acesta, o sa iasa o harmalaie mai mare decat este acum.  >:(

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Adrian RATB din 26 Februarie 2013, 11:54:53

Citat din: Andrey #4509 din 26 Februarie 2013, 10:49:21

Pana cand nu termina pasajul de la Mihai Bravu, nu pot sa se apuce de cel de la Piata Sudului. Da ca se apuca si de acesta, o sa iasa o harmalaie mai mare decat este acum.  >:(

Ce mai vor sa faca si la BIG?! daca se mai si imprumuta, o sa ne stoarca rau de tot la buzunar... :'(

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 29 Martie 2013, 12:46:34

Culoare unice de linii de tramvai instalate în Capitală, într-un proiect-experiment
   

După ce prima încercare de a instala balize pe marginea liniilor de tramvai s-a dovedit a fi un eșec, municipalitatea încearcă din nou apele. De data aceasta, balizele sunt de două ori mai înalte și ceva mai rezistente decât stâlpișorii de cauciuc.
Două șiruri de balize albe, de circa 1 metru înălțime, au fost montate în ultima săptămână la ieșirea de pe Pasajul Basarab înspre Piața Victoriei. Balizele au fost montate pe ambele părți ale străzii, separând carosabilul de linia de tramvai. . "Balizele sunt instalate printr-un proiect pilot demarat de Primăria Capitalei, iar rolul lor este de a împiedica șoferii să mai intre pe linia de tramvai, blocând circulația acestuia", explică purtătorul de cuvânt al Administrației Străzilor, Carmen Dincă, pentru B365.ro.

Proiectul a fost implementat doar pe Șoseaua Nicolae Titulescu, fiind de fapt vorba despre un "experiment" al Municipalității, realizat în parteneriat cu firma Vesta Investments pe cheltuiala acesteia din urmă. Dacă stâlpii se vor dovedi folositori, vor fi create culoare unice pentru tramvai și în alte zone ale Capitalei.

Balizele au dublu scop: să mărească viteza de deplasare a mijloacelor de transport în comun şi să prevină depăşirea coloanelor la semafor pe liniile de tramvai sau întoarcerea pe liniile de tramvai, situaţii care duc la ambuteiaje şi accidente.

Acesta nu este singurul proiect de creare a unor culoare unice pentru liniile de tramvai demarat în prezent de Primăria Capitalei. Pe Bulevardul Liviu Rebreanu, în cartierul Dristor, municipalitatea va instala o linie de tramvai "verde", suprafața dintre șine fiind acoperită cu pavele pe care va crește gazon. Șina va fi separată de traficul auto, mai puțin în stații și în intersecții, unde linia de tramvai va fi înglobată în asfalt.

Proiectul inițial de montare de balize pe marginea liniilor de tramvai pentru a împiedica șoferii să intre pe line s-a dovedit a fi un eșec, iar șoferii au trecut fără probleme cu mașina peste ele și le-au distrus. O zonă în care s-a încercat acest proiect este linia tramvaiului 21, segmentul Calea Moșilor - Șos. Colentina. Aici, după ce firma UTI a instalat în 2010 o primă "rundă" de separatoare, la un cost de circa 900.000 de euro, acestea s-au deteriorat rapid și au fost înlocuite cu altele mai rezistente, pe cheltuiala firmei.


http://www.b365.ro/culoare-unice-de-linii-de-tramvai-instalate-in-capitala-intr-un-proiect-experiment_188760.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 03 Aprilie 2013, 20:12:30

Oprescu, despre Băsescu, Pasajul Mihai Bravu şi autostrada suspendată

Aveaţi emoţii cu privire la începerea lucrărilor pentru autostrada suspendată sau pentru finalizarea Pasajului rutier Mihai Bravu? Primarul Sorin Oprescu a spus, ieri, că se vor face. A dezvăluit şi din planurile sale referitoare la infrastructura Capitalei, dar şi ce impresie i-a făcut preşedintele Băsescu atunci când a făcut cu mâna în semn de adio.

Invitat la emisiunea "După 20 de ani", edilul-şef al Capitalei a declarat că, în iunie, va termina procedura de licitaţie pentru pasajul deja început de la Mihai Bravu şi că anul acesta va fi gata. Acesta a explicat că au fost probleme cu firma care lucra acolo, a controversatului om de afaceri Nelu Iordache, şi că a trebuit reziliat contractul. Edilul a precizat că nu a renunţat la ideea de a face o autostradă suspendată şi a sugerat un nou traseu al acesteia: “Lasă, dom’ne, că o să vadă dom’ Băsescu şi autostrada. Şi o să fac pe dracu-n patru s-o trec prin Mihăileanu. Uite aşa, de-al naibii, aşa, s-o trec p-acolo...". Apartamentul din strada Mihăileanu al şefului statului i-a fost repartizat de Municipalitate spre sfârşitul mandatului de primar general al Capitalei al lui Traian Băsescu.

Încep lucrările la pasajul de la Piaţa Presei
Sorin Oprescu a mai spus că lucrările pentru construirea pasajului subteran în zona Pieţei Presei vor începe în aproximativ două luni, după aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), şi vor dura un an şi jumătate: "Pasajul începe după Fântâna Mioriţa, pe partea dreaptă. Va avea un braţ în direcţia de mers către Mărăşti şi Bulevardul Expoziţiei, va avea un braţ care va ieşi în Kiseleff, fără să deranjeze, undeva la 250-300 de metri de Piaţă, mergând în direcţia Arcul de Triumf." Primarul a mai precizat că proiectul a fost blocat timp de patru ani de organizaţiile neguvernamentale care au contestat Planul Urbanistic Zonal, refăcut de trei ori din acest motiv.

"Am văzut filmul «Adio, dar rămân cu tine»"
Edilul-şef a povestit şi ce părere are despre filmuleţul în care preşedintele Băsescu îşi lua adio de la Partidul Democrat-Liberal: "Am văzut şi eu filmul când eram tânăr: «Adio, dar rămân cu tine». Dom’le, suntem de-o vârstă: apar nişte tulburări biochimice, endocrinologice, normale pentru un bărbat la vârsta dânsului". Apoi s-a referit şi la starea mintală viitoare a preşedintelui, sperând să fie sănătos: “Eu sper să dea Dumnezeu să fie sănătos, să nu tragă galoşul, dar dacă mai continuă aşa, peste ani, biologia îşi spune cuvântul. Eu sper să nu, nici nu-i doresc".


http://www.ziarulring.ro/stiri/bucuresti/209453/Oprescu-despre-Basescu-Pasajul-Mihai-Bravu-si-autostrada-suspendata

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Andrei din 03 Aprilie 2013, 20:18:18

Nu cred ca pasajul de la Mihai Bravu va fii terminat pana in Iunie 2013. Din cauza ca am fost ieri prin zona santierului si nici tipenie de om. Decat niste utilaje prafuite undeva pe acolo. Si nu am inteles si nu cred ca o sa inteleg vreodata, de ce este nevoie de acest pasaj. Pentru ca si cu pasaj si fara, tot acolo ajungi. Proiecte facute fara cap si fara siguranta ca vor fii terminate la timp.  >:(

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 03 Aprilie 2013, 20:27:44

Citat din: Andrey #4509 din 03 Aprilie 2013, 20:18:18

Nu cred ca pasajul de la Mihai Bravu va fii terminat pana in Iunie 2013. Din cauza ca am fost ieri prin zona santierului si nici tipenie de om. Decat niste utilaje prafuite undeva pe acolo. Si nu am inteles si nu cred ca o sa inteleg vreodata, de ce este nevoie de acest pasaj. Pentru ca si cu pasaj si fara, tot acolo ajungi. Proiecte facute fara cap si fara siguranta ca vor fii terminate la timp.  >:(

Cum sa fie gata in iunie 2013 adica anul asta cum ca din vara acestui an abia se reapuca de el ? Cum am mai spus si alta data va dau din nou excluvitatea si anume ca atunci cand vor reincepe lucrarile la acest pasaj nu dupa mult timp se va apuca si de pasajul de la Piata Sudului.Urmeaza a fi inchis toata zona.Din informatiile avute pana la ora asta prima data la pasajul de la Sudului va fi atacat mijlocul intersectiei.Se pregateste devierea lui 11 si deja se lucreaza la asta,undeva dupa pasti in luna mai urmeaza sa fie deviat 11-le,se desfinteaza 25-le si se reinfinteaza linia 12. Cam urmeaza sa se intample din informatiile avute...urmeaza sa vin cu noutati atunci cand voi avea...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Andrei din 03 Aprilie 2013, 20:40:31

Citat din: lusica din 03 Aprilie 2013, 20:27:44

Cum sa fie gata in iunie 2013 adica anul asta cum ca din vara acestui an abia se reapuca de el ? Cum am mai spus si alta data va dau din nou excluvitatea si anume ca atunci cand vor reincepe lucrarile la acest pasaj nu dupa mult timp se va apuca si de pasajul de la Piata Sudului.Urmeaza a fi inchis toata zona.Din informatiile avute pana la ora asta prima data la pasajul de la Sudului va fi atacat mijlocul intersectiei.Se pregateste devierea lui 11 si deja se lucreaza la asta,undeva dupa pasti in luna mai urmeaza sa fie deviat 11-le,se desfinteaza 25-le si se reinfinteaza linia 12. Cam urmeaza sa se intample din informatiile avute...urmeaza sa vin cu noutati atunci cand voi avea...

Ai ma lasa ca de cate ori am auzit povestea asta, crede-ma ca m-am plictisit. Nu mai cred nimic.

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 03 Aprilie 2013, 20:42:54

Citat din: Andrey #4509 din 03 Aprilie 2013, 20:40:31

Ai ma lasa ca de cate ori am auzit povestea asta, crede-ma ca m-am plictisit. Nu mai cred nimic.

Crezi ce vrei,e dreptul tau !!!

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Adrian RATB din 03 Aprilie 2013, 20:43:43

Daca pun mana-de-mana, si sunt mai multi lucratori putem termina pasajul pana in vara.
Asta ar insemna sa fie si mai mult balamuc prin zona...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 11 Aprilie 2013, 14:19:17

Bugetul Capitalei sărăcește cu 10% în 2013: scad dramatic subvențiile la căldură și transport


Bucureștenii vor avea de suferit anul acesta, având în vedere că subvențiile acordate de Primăria Generală a Municipiului București pentru acoperirea tarifelor la RADET și RATB sunt mult mai mici decât anul trecut. Tot bugetul Capitalei, inclusiv investițiile, este însă lovit puternic de criză, cheltuielile fiind scăzute în total cu aproximativ 10%.
Veniturile totale la bugetul local pe 2013 sunt estimate, în Proiectul de Buget afișat pe site-ul Primăriei Generale, la 3,754 miliarde lei, față de 3,962 miliarde lei, cât era prevăzut anul trecut în bugetul Capitalei. O diferență de 208 milioane lei, față de bugetul pe anul trecut.

Și la cheltuieli, sumele prevăzute anul acesta sunt mai mici, respectiv 3,782 miliarde lei, față de 4,149 miliarde, anul trecut. Diferența este deci și mai mare decât la venituri, respectiv 367 milioane lei, aproape 10% din bugetul de cheltuieli. Ce-i drept, anul 2012 a fost an electoral, așa încât cheltuielile angajate de primarul general Sorin Oprescu.

SubvenÈ›iile acordate de Primăria Generală scad substanÈ›ial: de la 1,089 miliarde în 2012, la 0,817 miliarde în 2013. Astfel, la combustibili È™i energie, deci la RADET, subvenÈ›iile pentru acoperirea diferenÈ›ei de preÈ› È™i tarife scad de la 590 de milioane lei, anul trecut, la 427 milioane de lei, anul acesta - o scădere de 27%. La transporturi, subvenÈ›iile scad de la 499 de milioane lei, la 390 de milioane - 21%. 

La domeniul Transporturi, unde sunt încadrate și toate investițiile în pasaje subterane și supraterane sau bulevarde, suma totală acordată scade de la 1,423 miliarde lei anul trecut la 1.308 miliarde lei în 2013. O diferență de 115 milioane lei.

La domeniul Servicii și dezvoltare publică, locuințe, bugetul scade de la 410 milioane la 399 milioane lei.

Cheltuielile social-culturale sunt prevăzute la 924,734 milioane, iar cele pentru Cultură, recreere și religie, 526,364 milioane lei.

Bugetul pe 2013 prevede rambursări de credite externe în valoare de 1,308 miliarde lei.

Proiectul de buget pe 2013, care va fi supus votului Consilierilor Generali, poate fi consultat aici.

La acest buget se adaugă Bugetul Instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii pe anul 2013, cu venituri de 1,246 miliarde lei și cheltuieli de 1,147 miliarde, dar se scad transferurile între unități, în valoare de 524,647 milioane lei.

În schimb, bugetul total al primăriilor de sector a crescut față de anul trecut, atingând un total de 1,17 miliarde euro.


Reprezentanții Primăriei Capitalei au declarat, într-un răspuns trimis către B365.ro că populația nu va avea de suferit, în urma scăderii subvențiilor acordate pentru acoperirea tarifelor la RADET.

''Nu este luata în calcul majorarea tarifului de distribuție a energiei termice la populație. Statistica consmului anilor precedenți corelata cu procesul de reorganizare al RADET au determinat specialiștii din PMB și RADET să stabilească această sumă'', spun aceștia.


http://www.b365.ro/bugetul-capitalei-sarace-te-cu-10prc-in-2013-scad-dramatic-subven-iile-la-caldura-i-transport_189297.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 12 Aprilie 2013, 12:56:43

Ce şantiere noi deschide Primăria, anul acesta, în Bucureşti
   

In 2013, primaria Capitalei vrea sa aloce bani pentru continuarea lucrarilor la strapungerea Nicolae Grigorescu - 56 milioane lei, diametrala Buzesti - Berzei - Uranus 66 milioane lei, penetratia Splaiul Independentei - Autostrada Bucuresti Pitesti 30 milioane lei, largirea Soselei Pipera 8,5 milioane lei, reabilitarea Bd Liviu Rebreanu - 25 milioane lei, reabilitarea Soseaua Pantelimon - 35 milioane lei, si reabilitare Soseaua Iancului - 11 milioane lei, potrivit proiectului de buget pe 2013 aflat in dezbatere publica.
La categoria lucrari de investitii noi, sint prevazuti 15 milioane lei pentru pasajul rutier subteran de la Piata Presei, 5 milioane lei pentru pasajul pietonal de la Piata Romana, 40 milioane lei pentru pasajul rutier de la intersectia Strada Brasov cu Bd. Ghencea si 1 milion de lei pentru pasajul rutier subteran de la Piata Charles de Gaulle, informeaza Hotnews.

Valoarea prevazuta in buget reprezinta insa doar citeva procente din valoarea proiectelor, ceea ce ar putea duce, ca si pina acum, la blocaje, in sensul ca primaria va incepe lucrarea, dar nu va avea bani sa o termine.

Pina in urma cu citeva saptamini, lucrarile la strapungerea Buzesti - Berzei - Uranus au fost blocate, o portiune de strada dintre Calea Grivitei si Mircea Vulcanescu raminind decopertata citiva ani. Pe linga neintelegerea cu societatea civila, municipalitatea a invocat si lipsa banilor pentru a continua lucrarea.

O alta lucrare abandonata din lipsa banilor este pasajul de la Lacul Morii. Acesta a fost inceput, s-a realizat un pilon al podului, dupa care a ramas parasit. In aceeasi situatie este si pasajul de pe Mihai Bravu, peste Dimbovita, care este in acest moment abandonat din cauza rezilierii contractului cu firma Romstrade. Lucrarile au fost insa abandonate cu mult inaintea rezilierii contractului, tot din lipsa banilor.

Bugetul alocat in anul 2013 pentru lucrarile de infrastructura este unul saracacios - 333 milioane lei in total. Anul trecut, bugetul pentru investitii in infrastructura de transport a fost de 500 milioane de lei.

Lucrari in continuare:
reabilitarea Bd 1 Decembrie: zero lei
plata restantelor la Pasajul Basarab: 20 milioane lei
plata restantelor la strapungerea Doamna Ghica - Chisinau: 20 milioane lei
continuarea investitiilor in sistemul de management al traficului: 1,2 milioane lei
continuarea lucrarilor la strapungerea Bd. Nicilae Grigorescu: 56 milioane lei
continuarea lucrarilor la diametrala Buzesti - BBerzei - Uranus: 66 milioane lei
continuarea lucrarilor la penetratia Splaiul Indepndentei - Ciurel - Autostrada Bucuresti Piteti - 30 milioane de lei. Mentionam ca Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul acestui drum a fost blocat in instanta de o serie de cetateni care se declara afectati de lucrare si care ar trebui sa fie expropriati. In mod normal, lucrarea nu poate continua fara acest PUZ
largire Soseaua Pipera: 8,5 milioane lei
reabilitare Bd. Liviu Rebreanu: 25 milioane lei
reabilitare Bd. Aerogarii: 16 milioane lei
reabilitare Pasajul rutier Muncii: 25 milioane lei
reabilitare Pasajul rutier Unirii: 10,5 milioane lei
reabilitare Soseaua Pantelimon: 35 milioane lei
reabilitare Soseaua Iancului: 11 milioane lei

Recent, primarii celor şase sectoare din Bucureşti au declarat că s-au săturat de declaraţiile fantasmagorice ale primarului general în legătură cu mai multe proiecte de infrastructură şi au anunţat că s-au constituit într-o asociaţie a primarilor de sector care să contribuie la o dezvoltare unitară a Capitalei.

Citeşte şi Bugetul Capitalei sărăcește cu 10% în 2013: scad dramatic subvențiile la căldură și transport.


http://www.b365.ro/ce-santiere-noi-se-deschid-anul-acesta-in-bucuresti_189337.html


 40 milioane lei pentru pasajul rutier de la intersectia Strada Brasov cu Bd. Ghencea
Din informatiile avute am inteles ca se pregateste deja devierea lui 41,acolo in zona se va instala un macaz,revin cu alte informatii de indata ce voi mai avea.

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 12 Aprilie 2013, 17:47:51

Când va finaliza Primăria Capitalei lucrările la pasajele rutiere
   

Vineri, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a prezentat “Starea Bucureştiului" şi a anunţat, printre altele, când vor fi finalizate proiectele majore de infrastructură rutieră, inclusiv pasajele rutiere din Capitală.
În prezent, numărul maşinilor din Capitală (1,5 milioane de maşini înmatriculate) este de circa 7-8 ori mai mare faţă de numărul autovehiculelor existente în 1990 în Bucureşti. De asemenea, volumele de trafic sunt de 10-12 ori mai mari decât în anii '90. "Într-o oră de trafic, se află circa 240.000 de autovehicule (autoturisme), 31.700 autovehicule de transport de marfă şi circa 900.000 de pasageri ai transportului public", a declarat, vineri, primarul general al Capitalei, când a prezentat "Starea Bucureştiului".

Potrivit edilului-şef, analizele şi expertizele efectuate indică faptul că, dacă nu se acţionează energic, cu implementarea de proiecte şi măsuri de dezvoltare clare a infrastructurii stradale, congestia traficului in Bucuresti va atinge un nivel din ce in ce mai ridicat în perioada 2013 – 2017, când se estimează o creştere a gradului de motorizare de 93% faţă de 2007, ceea ce ar putea duce la blocarea reţelei de străzi a oraşului. Pe lângă creşterea numărului de maşini prezente pe străzile Capitalei, oraşul are un mare deficit de suprafaţă de stradă (circa 13% din suprafaţă, în comparaţie cu 20%-25% necesar pentru buna desfăşurare, ca în marile oraşe).

 Când vor fi finalizate lucrările de infrastructură din zona de Est

"În zona de Est a Bucureştiului, corelat cu conexiunile cu Centrul, cu Nordul şi Sudul Bucurestiului şi zona perimetrală a oraşului, avem în vedere lucrări mari de modernizare a infrastructurii. Principalii beneficiari sunt peste 600.000 de locuitori din marile cartiere - din Sectorul 4 (ex. cartierul Olteniţei), Sectorul 3 (cartierele Titan/Balta Albă, Theodor Pallady), Sectorul 2 (Basarabiei, Pantelimon, Doamna Ghica şi Colentina) - aceştia având acces rapid spre aeroportul Otopeni, DN1, spre Ploieşti, Valea Prahovei şi viitoarea autostradă A3, Bucureşti-Braşov, şi spre autostrada Soarelui, A2", a declarat Oprescu.

Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu cu prelungirea Splai Dudescu – Vitan Bârzeşti (spre Olteniţei) - finalizare în 2015. În 2013 s-au alocat în Buget 56 de milioane lei.

Pasajul subteran Chişinau - Pantelimon, din zona Delfinului. Lucrarea este prevăzută să înceapă în semestrul II al anului 2013, iar termenul de finalizare înaintat de Municipalitate este trimestrul IV al anului 2014.

Pasajul suprateran Colentina - Doamna Ghica. Lucrarea este în faza de proiectare. Oprescu a declarat că speră ca investiţia în Pasajul Colentina - Doamna Ghica să debuteze în trimestrul II al anului 2014, iar lucrările să fie finalizate în trimestrul IV din 2015.

Lucrările la Pasajul subteran Piaţa Sudului trebuie să înceapă în septembrie 2013 şi să se finalizeze în trimestrul II al anului 2015. Potrivit edilului-şef, această lucrare de infrastructură se va realiza majoritar cu fonduri europene, în valoare de circa 30 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte Pasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii, ale cărui lucrări au fost oprite, Oprescu a anunţat că în următoarele două săptămâni proiectul va fi scos din nou la licitaţie, astfel încât să se poată relua construcţia în luna mai. Ţinta de finalizare pentru acest proiect este finele anului 2014.

Ultimul termen de finalizare înaintat de Primăria Capitalei pentru Pasajul Muncii este trimestrul IV din 2013.

Tot în zona de Est a oraşului mai sunt în execuţie şi lucrări pe arterele radiale, care asigură buna circulaţie în cartierele respective. Printre acestea se numără reabilitarea sistemului rutier şi a liniei de tramvai – Bd. Liviu Rebreanu. În prezent, spune Oprescu, se lucrează la primul tronson, (la linia de tramvai, carosabil şi trotuare), acesta fiind realizat în proporţie de 60%. Termenul de finalizare a lucrării este trimestrul IV din 2013.

Tot în zona de Est a Capitalei va fi reabilitat sistemul rutier şi linia de tramvai pe Şos. Iancului – Şos Pantelimon. Termenul de finalizare a lucrării este estimat în trimestrul IV al anului 2015.

Când vor fi finalizate pasajele din Nordul şi centrul Capitalei

"Conectata la intreaga retea de artere principale a Bucureştiului, zona de nord este importanta si prin faptul ca face legatura cu restul teritoriului ţării, in principal prin DN1 şi viitoarea autostrada Bucureşti-Brşsov, dar şi cu principala poartă aeriana a ţării, Aeroportul Otopeni, aflat si el intr-un proces de dezvoltare a capacităţii. În afară de imbunatăţirea circulatiei in zona de Nord a oraşului, este important să pregătim oraşul pentru absorbţia traficului de pe autostrada A3, în momentul în care acesta va fi finalizat", a explicat Oprescu.

Prelungirea Fabrica de Glucoză - intersecţie Gherghitei şi strada Gherghiţei prevede lărgirea tramei stradale la 4 benzi de circulatie, prelungirea străzii Fabrica de Glucoza până la intersecţia Gherghiţei, acolo unde va intra în oraş autostrada A3. Termenul de finalizare estimat pentru acest proiect este finalul anului 2015.

Reabilitare sistem rutier si linie de tramvai pe b-dul. Aerogarii. Lucrarea este realizată în proporţie de 85%, iar termenul de finalizare este trimestrul I din 2014. "Pentru finalizarea acestei lucrări a fost necesară o intervenţie de urgenţă, prin realizarea consolidarii podului Băneasa (peste calea ferata Bucureşti-Constanţa). În urma unei expertize, s-a constatat starea avansata de degradare a structurii de rezistenţă. Practic, exista un risc major şi aproape iminent de prăbuşire a acestui pod peste calea ferată. O particularitate a acestui proiect constă în realizarea unei parcări supraetajate, în sistem park & ride, inclusă într-un terminal multinodal, cu 204 locuri, a cărei execuţie va incepe în perioada imediat următoare", a mai spus Oprescu.

Pasajul subteran PiaÅ£a Presei Libere va fi amplasat  la intersectia a patru artere cu trafic ridicat, Åžos BucureÅŸti-Ploiesti, Åžos. Kisselef, Bd. Mărăşti, Bd Poligrafiei, pe unde circulă aproximativ 12.000 de vehicule pe oră. Pentru acest proiect au fost finalizate serviciile de proiectare, începerea efectivă a lucrărilor fiind planificată în circa 45 de zile, iar termenul de finalizare este de 9 luni de la demararea lucrărilor.

Lucrările la Pasajul pietonal Piaţa Romană vor începe, potrivit Municipalităţii, în trimestrul IV din 2013, şi vor fi terminate în 18 luni de la data începerii lor.

Zona de promenadă pe Calea Victoriei. "Finalizarea, îndeosebi, a lucrării Buzeşti-Berzei (de pe diametrala Nord-Sud) şi rezolvarea conflictului de trafic din intersecţia Piaţa Romană ne permit intervenţii de lărgire şi modernizare a trotuarelor de pe Calea Victoriei, prin renunţarea la un sens de circulaţie. Acest lucru este datorat redistribuirii traficului (cam o treime pe fiecare arteră) dintre cele trei artere (Buzeşti - Berzei – artera noua; Lascar Catargiu-Magheru; Calea Victoriei). Lucrările pentru acest proiect vor începe în trimestrul III din 2013 şi se vor finaliza în prima jumătate a anului viitor.

Diametrala Nord – Sud  - Străpungere BuzeÅŸti - Berzei - Vasile Pârvan (Bd. Uranus) se realizează în trei etape:

- prima etapă Piaţa Victoriei – Vasile Pârvan – finalizare în luna iulie 2013

- a doua etapă Vasile Pârvan – intersecţia Calea Rahovei cu Bd. Tudor Vladimirescu – finalizare în trimestrul I din 2016

- a treia etapă între intersecţia Calea Rahovei cu Tudor Vladimirescu şi Gara Progresul va fi finalizată în 2017.

Când vor fi finalizate proiectele de infrastructură din Vestul Capitalei

Pasajul subteran nod intersecţii Răzoare + Leului va fi finalizat în trimestrul IV din 2015. În proiectul de buget pe acest an, Municipalitatea nu a acordat niciun leu pentru acest proiect.

Penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel – A1 - lucrarea a demarat în zona nodului Virtuţii, pe care Municipalitatea vrea să îl finalizeze în trimestrul IV din 2014.

Bulevardul Liniei va fi finalizat până la sfârşitul anului 2016.

Penetraţia Bd. Timişoara este programată să fie finalizată în trimestrul III din 2015. "Este vorba de 500 metri de drum care ne scot direct în centură şi ne ajută până găsim un constructor pentru Prelungirea Ghencea - Domneşti", a explicat primarul general.

Prelungirea Ghencea – Domneşti trebuie finalizată, potrivit Municipalităţii, în semestrul I din 2016.

Lucrările pe Strada Braşovului au ca scop întregirea circulaţiei pe inelul median, făcând conexiunea între cartierul Drumul Taberei şi Ghencea, cu arcul de Sud şi Est al inelului median, sunt programate să se încheie în semestrul II al anului 2016.

Lucrările de intervenţie aflate în execuţie sau în imediata perspectivă de realizare (având în vedere o prioritizare în funcţie de situatia reală din teren), au ca obiective principale: inelul central, inelul principal şi inelul median.

"Inelul principal, respectiv sistemul străzilor Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Văcăreşti, Şos. Titulescu, a fost continuat cu podul Basarab, spre Sud-Vest, prin intermediul Bd. Vasile Milea şi va fi continuat cu: nod rutier la Răzoare şi nod rutier la Piaţa Sudului", a declarat edilul-şef.

Inelul median va fi intregit cu:

- închiderea inelului median pe arcul nordic – modulele 2, 3 şi 4, între str. Gherghiţei – intrare A3 şi Bd. Aviaţiei – str. Barbu Văcărescu

- nod rutier Ciurel – Virtuţii – Splaiul Independenţei

- pasajul suprateran Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu şi străpungere Bd. N. Grigorescu – Splai Dudescu

- pasaj suprateran peste calea ferată (Heliade între vii – Şos. Pantelimon)

Totodată, Primăria Capitalei mai are în plan realizarea de lucrări şi artere rutiere tangente la nucleul central al orasului ca:

- bulevardul Uranus – Buzeşti – străpungere Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan

- realizarea unui  pasaj pietonal subteran la PiaÅ£a Romană, care are ca scop fluentizarea cu circa 30% a circulaÅ£iei rutiere în intersecÅ£ie prin reducerea timpilor de semaforizare.

Municipalitatea mai vrea să realizeze lucrări care să duca la fluentizarea legăturilor între reţeaua stradală municipală şi cea din zona metropolitana prin construirea unui pasaj rutier suprateran Prelungirea Ghencea - Domnesti şi a unui pasaj rutier suprateran în comuna Căţelu.

O altă soluţie pentru fluidizarea traficului rutier vizează efectuarea de străzi noi şi intersectii reorganizate, inclusiv pasaje rutiere denivelate subterane sau supraterane:

- artera de străpungere str. D-na Ghica – Bd. Chişinau şi pasaj suprateran peste calea ferată ( str. Heliade între Vii – Şos. Pantelimon);

- nod rutier la Piaţa Charles de Gaulle;

- pasaj rutier pe Bd. Ferdinand / Åžos. Mihai Bravu;

- pasaj rutier la Piaţa Iancului;

- pasaj rutier inferior şi pasaj pietonal la Piaţa Presei Libere;

- pasaj rutier Bd. Sincai – Str. Nerva Traian;

În cadrul aceluiaşi eveniment, edilul-şef a mai precizat că, dacă în programul de întreţinere multianuală în perioada 2008 – 2012 s-au reabilitat peste 90 de străzi în toate sectoarele Capitalei, în actualul program pe următorii patru ani sunt incluse 214 străzi, grupate în şase pachete, cu artere principale şi secundare.


http://www.b365.ro/cand-va-finaliza-primaria-capitalei-lucrarile-la-pasajele-rutiere_189360.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 12 Aprilie 2013, 20:55:34

Citat din: lusica din 12 Aprilie 2013, 17:47:51

Când va finaliza Primăria Capitalei lucrările la pasajele rutiere
   

Vineri, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a prezentat “Starea Bucureştiului" şi a anunţat, printre altele, când vor fi finalizate proiectele majore de infrastructură rutieră, inclusiv pasajele rutiere din Capitală.
În prezent, numărul maşinilor din Capitală (1,5 milioane de maşini înmatriculate) este de circa 7-8 ori mai mare faţă de numărul autovehiculelor existente în 1990 în Bucureşti. De asemenea, volumele de trafic sunt de 10-12 ori mai mari decât în anii '90. "Într-o oră de trafic, se află circa 240.000 de autovehicule (autoturisme), 31.700 autovehicule de transport de marfă şi circa 900.000 de pasageri ai transportului public", a declarat, vineri, primarul general al Capitalei, când a prezentat "Starea Bucureştiului".

Potrivit edilului-şef, analizele şi expertizele efectuate indică faptul că, dacă nu se acţionează energic, cu implementarea de proiecte şi măsuri de dezvoltare clare a infrastructurii stradale, congestia traficului in Bucuresti va atinge un nivel din ce in ce mai ridicat în perioada 2013 – 2017, când se estimează o creştere a gradului de motorizare de 93% faţă de 2007, ceea ce ar putea duce la blocarea reţelei de străzi a oraşului. Pe lângă creşterea numărului de maşini prezente pe străzile Capitalei, oraşul are un mare deficit de suprafaţă de stradă (circa 13% din suprafaţă, în comparaţie cu 20%-25% necesar pentru buna desfăşurare, ca în marile oraşe).

 Când vor fi finalizate lucrările de infrastructură din zona de Est

"În zona de Est a Bucureştiului, corelat cu conexiunile cu Centrul, cu Nordul şi Sudul Bucurestiului şi zona perimetrală a oraşului, avem în vedere lucrări mari de modernizare a infrastructurii. Principalii beneficiari sunt peste 600.000 de locuitori din marile cartiere - din Sectorul 4 (ex. cartierul Olteniţei), Sectorul 3 (cartierele Titan/Balta Albă, Theodor Pallady), Sectorul 2 (Basarabiei, Pantelimon, Doamna Ghica şi Colentina) - aceştia având acces rapid spre aeroportul Otopeni, DN1, spre Ploieşti, Valea Prahovei şi viitoarea autostradă A3, Bucureşti-Braşov, şi spre autostrada Soarelui, A2", a declarat Oprescu.

Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu cu prelungirea Splai Dudescu – Vitan Bârzeşti (spre Olteniţei) - finalizare în 2015. În 2013 s-au alocat în Buget 56 de milioane lei.

Pasajul subteran Chişinau - Pantelimon, din zona Delfinului. Lucrarea este prevăzută să înceapă în semestrul II al anului 2013, iar termenul de finalizare înaintat de Municipalitate este trimestrul IV al anului 2014.

Pasajul suprateran Colentina - Doamna Ghica. Lucrarea este în faza de proiectare. Oprescu a declarat că speră ca investiţia în Pasajul Colentina - Doamna Ghica să debuteze în trimestrul II al anului 2014, iar lucrările să fie finalizate în trimestrul IV din 2015.

Lucrările la Pasajul subteran Piaţa Sudului trebuie să înceapă în septembrie 2013 şi să se finalizeze în trimestrul II al anului 2015. Potrivit edilului-şef, această lucrare de infrastructură se va realiza majoritar cu fonduri europene, în valoare de circa 30 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte Pasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii, ale cărui lucrări au fost oprite, Oprescu a anunţat că în următoarele două săptămâni proiectul va fi scos din nou la licitaţie, astfel încât să se poată relua construcţia în luna mai. Ţinta de finalizare pentru acest proiect este finele anului 2014.

Ultimul termen de finalizare înaintat de Primăria Capitalei pentru Pasajul Muncii este trimestrul IV din 2013.

Tot în zona de Est a oraşului mai sunt în execuţie şi lucrări pe arterele radiale, care asigură buna circulaţie în cartierele respective. Printre acestea se numără reabilitarea sistemului rutier şi a liniei de tramvai – Bd. Liviu Rebreanu. În prezent, spune Oprescu, se lucrează la primul tronson, (la linia de tramvai, carosabil şi trotuare), acesta fiind realizat în proporţie de 60%. Termenul de finalizare a lucrării este trimestrul IV din 2013.

Tot în zona de Est a Capitalei va fi reabilitat sistemul rutier şi linia de tramvai pe Şos. Iancului – Şos Pantelimon. Termenul de finalizare a lucrării este estimat în trimestrul IV al anului 2015.

Când vor fi finalizate pasajele din Nordul şi centrul Capitalei

"Conectata la intreaga retea de artere principale a Bucureştiului, zona de nord este importanta si prin faptul ca face legatura cu restul teritoriului ţării, in principal prin DN1 şi viitoarea autostrada Bucureşti-Brşsov, dar şi cu principala poartă aeriana a ţării, Aeroportul Otopeni, aflat si el intr-un proces de dezvoltare a capacităţii. În afară de imbunatăţirea circulatiei in zona de Nord a oraşului, este important să pregătim oraşul pentru absorbţia traficului de pe autostrada A3, în momentul în care acesta va fi finalizat", a explicat Oprescu.

Prelungirea Fabrica de Glucoză - intersecţie Gherghitei şi strada Gherghiţei prevede lărgirea tramei stradale la 4 benzi de circulatie, prelungirea străzii Fabrica de Glucoza până la intersecţia Gherghiţei, acolo unde va intra în oraş autostrada A3. Termenul de finalizare estimat pentru acest proiect este finalul anului 2015.

Reabilitare sistem rutier si linie de tramvai pe b-dul. Aerogarii. Lucrarea este realizată în proporţie de 85%, iar termenul de finalizare este trimestrul I din 2014. "Pentru finalizarea acestei lucrări a fost necesară o intervenţie de urgenţă, prin realizarea consolidarii podului Băneasa (peste calea ferata Bucureşti-Constanţa). În urma unei expertize, s-a constatat starea avansata de degradare a structurii de rezistenţă. Practic, exista un risc major şi aproape iminent de prăbuşire a acestui pod peste calea ferată. O particularitate a acestui proiect constă în realizarea unei parcări supraetajate, în sistem park & ride, inclusă într-un terminal multinodal, cu 204 locuri, a cărei execuţie va incepe în perioada imediat următoare", a mai spus Oprescu.

Pasajul subteran PiaÅ£a Presei Libere va fi amplasat  la intersectia a patru artere cu trafic ridicat, Åžos BucureÅŸti-Ploiesti, Åžos. Kisselef, Bd. Mărăşti, Bd Poligrafiei, pe unde circulă aproximativ 12.000 de vehicule pe oră. Pentru acest proiect au fost finalizate serviciile de proiectare, începerea efectivă a lucrărilor fiind planificată în circa 45 de zile, iar termenul de finalizare este de 9 luni de la demararea lucrărilor.

Lucrările la Pasajul pietonal Piaţa Romană vor începe, potrivit Municipalităţii, în trimestrul IV din 2013, şi vor fi terminate în 18 luni de la data începerii lor.

Zona de promenadă pe Calea Victoriei. "Finalizarea, îndeosebi, a lucrării Buzeşti-Berzei (de pe diametrala Nord-Sud) şi rezolvarea conflictului de trafic din intersecţia Piaţa Romană ne permit intervenţii de lărgire şi modernizare a trotuarelor de pe Calea Victoriei, prin renunţarea la un sens de circulaţie. Acest lucru este datorat redistribuirii traficului (cam o treime pe fiecare arteră) dintre cele trei artere (Buzeşti - Berzei – artera noua; Lascar Catargiu-Magheru; Calea Victoriei). Lucrările pentru acest proiect vor începe în trimestrul III din 2013 şi se vor finaliza în prima jumătate a anului viitor.

Diametrala Nord – Sud  - Străpungere BuzeÅŸti - Berzei - Vasile Pârvan (Bd. Uranus) se realizează în trei etape:

- prima etapă Piaţa Victoriei – Vasile Pârvan – finalizare în luna iulie 2013

- a doua etapă Vasile Pârvan – intersecţia Calea Rahovei cu Bd. Tudor Vladimirescu – finalizare în trimestrul I din 2016

- a treia etapă între intersecţia Calea Rahovei cu Tudor Vladimirescu şi Gara Progresul va fi finalizată în 2017.

Când vor fi finalizate proiectele de infrastructură din Vestul Capitalei

Pasajul subteran nod intersecţii Răzoare + Leului va fi finalizat în trimestrul IV din 2015. În proiectul de buget pe acest an, Municipalitatea nu a acordat niciun leu pentru acest proiect.

Penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel – A1 - lucrarea a demarat în zona nodului Virtuţii, pe care Municipalitatea vrea să îl finalizeze în trimestrul IV din 2014.

Bulevardul Liniei va fi finalizat până la sfârşitul anului 2016.

Penetraţia Bd. Timişoara este programată să fie finalizată în trimestrul III din 2015. "Este vorba de 500 metri de drum care ne scot direct în centură şi ne ajută până găsim un constructor pentru Prelungirea Ghencea - Domneşti", a explicat primarul general.

Prelungirea Ghencea – Domneşti trebuie finalizată, potrivit Municipalităţii, în semestrul I din 2016.

Lucrările pe Strada Braşovului au ca scop întregirea circulaţiei pe inelul median, făcând conexiunea între cartierul Drumul Taberei şi Ghencea, cu arcul de Sud şi Est al inelului median, sunt programate să se încheie în semestrul II al anului 2016.

Lucrările de intervenţie aflate în execuţie sau în imediata perspectivă de realizare (având în vedere o prioritizare în funcţie de situatia reală din teren), au ca obiective principale: inelul central, inelul principal şi inelul median.

"Inelul principal, respectiv sistemul străzilor Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Văcăreşti, Şos. Titulescu, a fost continuat cu podul Basarab, spre Sud-Vest, prin intermediul Bd. Vasile Milea şi va fi continuat cu: nod rutier la Răzoare şi nod rutier la Piaţa Sudului", a declarat edilul-şef.

Inelul median va fi intregit cu:

- închiderea inelului median pe arcul nordic – modulele 2, 3 şi 4, între str. Gherghiţei – intrare A3 şi Bd. Aviaţiei – str. Barbu Văcărescu

- nod rutier Ciurel – Virtuţii – Splaiul Independenţei

- pasajul suprateran Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu şi străpungere Bd. N. Grigorescu – Splai Dudescu

- pasaj suprateran peste calea ferată (Heliade între vii – Şos. Pantelimon)

Totodată, Primăria Capitalei mai are în plan realizarea de lucrări şi artere rutiere tangente la nucleul central al orasului ca:

- bulevardul Uranus – Buzeşti – străpungere Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan

- realizarea unui  pasaj pietonal subteran la PiaÅ£a Romană, care are ca scop fluentizarea cu circa 30% a circulaÅ£iei rutiere în intersecÅ£ie prin reducerea timpilor de semaforizare.

Municipalitatea mai vrea să realizeze lucrări care să duca la fluentizarea legăturilor între reţeaua stradală municipală şi cea din zona metropolitana prin construirea unui pasaj rutier suprateran Prelungirea Ghencea - Domnesti şi a unui pasaj rutier suprateran în comuna Căţelu.

O altă soluţie pentru fluidizarea traficului rutier vizează efectuarea de străzi noi şi intersectii reorganizate, inclusiv pasaje rutiere denivelate subterane sau supraterane:

- artera de străpungere str. D-na Ghica – Bd. Chişinau şi pasaj suprateran peste calea ferată ( str. Heliade între Vii – Şos. Pantelimon);

- nod rutier la Piaţa Charles de Gaulle;

- pasaj rutier pe Bd. Ferdinand / Åžos. Mihai Bravu;

- pasaj rutier la Piaţa Iancului;

- pasaj rutier inferior şi pasaj pietonal la Piaţa Presei Libere;

- pasaj rutier Bd. Sincai – Str. Nerva Traian;

În cadrul aceluiaşi eveniment, edilul-şef a mai precizat că, dacă în programul de întreţinere multianuală în perioada 2008 – 2012 s-au reabilitat peste 90 de străzi în toate sectoarele Capitalei, în actualul program pe următorii patru ani sunt incluse 214 străzi, grupate în şase pachete, cu artere principale şi secundare.


http://www.b365.ro/cand-va-finaliza-primaria-capitalei-lucrarile-la-pasajele-rutiere_189360.html

Un alt articol ref la marile proiecte care vor incepe...poate mai pe intelesul multora

http://www.antena3.ro/romania/bucuresti-un-imens-santier-harta-zonelor-care-intra-in-reparatii-din-aceasta-primavara-210741.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 27 Aprilie 2013, 16:54:12

După aproape cinci luni de la începutul anului. Capitala are, în sfârșit, buget

Deși mai sunt trei zile și intrăm în a cincea lună a anului, abia sâmbătă Consiliul General al Primăriei Bucureștiului a aprobat proiectul de buget. A fost a șasea încercare. Până acum, consilieri generali fie nu au reușit să se pună de acord în privința unor proiecte, fie au lipsit de la serviciu. Sâmbătă au fost convocați, din nou, pentru a şasea încercare de la începutul anului.
Actualizare ora 16.00 Bugetul Capitalei a fost aprobat, după cinci ore de la începerea ședinței. Au fost 30 de voturi pentru și șapte abțineri. Reprezentanții PPDD anunțaseră că se vor abține, iar consilierii PDL au părăsit sala, boicotând votul.
 La proiectul de buget au fost depuse circa 60 de amendamente, cele mai multe controverse stârnindu-le investiÈ›iile mici pentru reabilitarea unor străzi din sectoarele 5 È™i 6.

Până la această oră, circa 20 din cele 46 de proiecte de hotărâre aflate pe ordinea de zi fuseseră aprobate.
 Actualizare ora 12.00 Consilierii s-au adunat în jurul orei 10.00, dar imediat au luat o pauză.

După pauză, ei au început să aprobe proiecte de pe ordinea de zi, între care cel al telegondolei. Deocamdată nu se știe care va fi traseul acesteia, dar va parcurge 10 kilometri și se va realiza cu bani europeni.

Un alt proiect aprobat este fuziunea dintre Elcen și RADET într-o singură societate, SACET. Prin fuziunea aceasta, spunea primarul Sorin Oprescu, bucureștenii nu vor mai plăti agentul termic din 2015, dacă se va găsi finanțarea necesară pentru reparații și modernizarea CET-urilor.

___________________________

Consilierii generali ai Capitalei au eșuat, săptămâna aceasta, de trei ori în încercarea de a se strânge la serviciu pentru a lua în discuție și a aproba proiecte mari. Între ele chiar bugetul Primăriei Capitalei pentru 2013. Pe lângă acest punct, sunt în așteptare alte 46 de proiecte care nu au reușit să strângă nici măcar numărul necesar de consilieri prezenți pentru a ține ședința.

Bugetul Primăriei Capitalei pe 2013 este cu aproape un miliard de lei mai mic decât cel din 2012, când a însumat 4,6 miliarde lei. Și anul trecut bugetul a fost aprobat la limită, de numai 28 din cei 55 de consilieri generali. Mare parte a banilor au mers pentru susținerea celor două regii subvenționate de Primărie – RADET și RATB.

Este foarte posibil ca și astăzi să existe tensiuni, amendamente și nemulțumiri.

 
Ședință boicotată vineri

Consilierii generali ai PSD şi PNL, care ar putea asigura singuri cvorumul şedinţelor, nu au intrat vineri în sală, chiar dacă erau prezenţi la grupurile partidelor. Din cei 55 de consilieri generali, doar 10 au venit la şedinţă. Lipsa de cvorum l-a iritat pe primarul Sorin Oprescu.

„În primul rând e vorba de respectul pentru bucureşteni. Am discutat până acum 18-23 de ore, dacă adun toate zilele, cu toții, amendamentele tocmai pentru a putea sa acomodăm bugetul. Se discută probabil pe holuri sau în alte conclavuri”, a spus Sorin Oprescu.

În schimb, consilierii PSD stăteau la acea oră de vorbă, în Primărie, cu Robert Negoiţă şi Marian Vanghelie, primarii sectoarelor 3 şi 5.

„Se lucrează, PSD şi PNL, toate lucrează la buget. Bugetul a fost pe site şi a tot fost schimbat, să ştiţi, şi de primarul general”, a dat asigurări Marian Vanghelie.

Primarul Capitalei şi consilierii generali nu se înţeleg, în primul rând, asupra subvenţiilor. În timp ce Sorin Oprescu vrea o diminuare a bugetului pentru subvenţii la RADET şi RATB cu 40%, consilierii cer ca scăderea să nu depăşească 15 procente.

Consilierii generali de la PDL resping, însă, întregul buget.

„Bugetul a fost construit greșit, e un buget al sărăciei şi nu se dorește atragerea de bani și majorarea bugetului Capitalei prin atragerea de venituri și se merge doar pe cheltuirea bugetului existent și atragerea de imprumuturi care vor trebui plătite la un moment dat”, spune Silviu Văduva.
Proiecte în așteptare

În acest timp, multe proiecte aşteaptă finanţare, ca să poată fi demarate. În pericol sunt şi proiectele cofinanţate din fondurile europene, pentru care primăria nu-şi poarte achita cota sa. Bugetul din acest an al primăriei este de aproximativ un miliard de euro.

Cei mai mulţi bani ar urma să fie alocaţi cheltuieilor de investiţii:1,25 miliarde lei, în timp ce pentru RADET şi RATB municipalitatea ar putea da 817 de milioane de lei, conform formei iniţiale a proiectului.

La categoria lucrări sunt prevăzuţi 15 milioane lei pentru pasajul subteran de la Piața Presei, 5 milioane lei pentru pasajul pietonal de la Piața Romană, iar alte de 40 milioane lei ar urma să meargă la construcţia pasajul rutier de la intersecția Strada Brașov cu Bulevardul Ghencea. Pentru pasajul rutier subteran de la Piața Charles de Gaulle ar urma să fie alocat un milion de lei. De asemenea, pentru modernizarea Patinoarului Flamaropol ar urma să fie daţi 5 milioane lei.

Bugetul general al Capitalei

Bugetul total: 4,5 miliarde de lei

Cheltuieli investiţii: 1,25 miliarde de lei

Subvenţii RADET ŞI RATB - 817 milioane de lei

Şantiere noi în Capitală

pasajul subteran de la Piaţa Presei - 15 milioane de lei

pasajul pietonal de la Piaţa Romană - 5 milioane de lei

pasajul rutier de la Strada BraÅŸov cu Bd. Ghencea - 40 milioane de lei

pasajul rutier subteran de la Piaţa Charles de Gaulle - un milion de lei.


http://www.digi24.ro/stire/Capitala-fara-buget-Consilierii-incearca-pentru-a-sasea-oara-sa-l-aprobe_99241

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 29 Aprilie 2013, 19:16:49

Cum se va schimba Bucurestiul in urmatorii patru ani


http://www.youtube.com/watch?v=Qcoz9L8K7Fc&feature=player_embedded

Incep mega santiere in capitala...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 28 Mai 2013, 13:59:39

Ceva mai devreme,l-am prins pe primarul general Sorin Oprescu spunand la un post de televiziune de stiri ca strada Calea Dudesti intra in modernizare si ca va fi largita printr-un program BEI(daca am retinut bine).

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: IASMIN SANDU din 28 Mai 2013, 16:39:39

Citat din: lusica din 28 Mai 2013, 13:59:39

Ceva mai devreme,l-am prins pe primarul general Sorin Oprescu spunand la un post de televiziune de stiri ca strada Calea Dudesti intra in modernizare si ca va fi largita printr-un program BEI(daca am retinut bine).

El mai lipsea....

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 28 Mai 2013, 18:46:34

Citat din: Ro-TRANS din 28 Mai 2013, 16:39:39

El mai lipsea....

Era de asteptat,se pare ca de aceea nu s-a modernizat linia de tramvai de pe Calea Dudesti ca se stia ca urmeaza marea modernizare si largire a acestei strazi...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: IASMIN SANDU din 28 Mai 2013, 23:13:59

Citat din: lusica din 28 Mai 2013, 18:46:34

Era de asteptat,se pare ca de aceea nu s-a modernizat linia de tramvai de pe Calea Dudesti ca se stia ca urmeaza marea modernizare si largire a acestei strazi...

Cum ramane cu intrarea in dudesti? Nu are cum sa largeasca prin fata depoului soseaua?!

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 31 Mai 2013, 20:56:59

Citat din: Ro-TRANS din 28 Mai 2013, 23:13:59

Cum ramane cu intrarea in dudesti? Nu are cum sa largeasca prin fata depoului soseaua?!

Pai cum ar fi logic pe rand,si anume fie se apuca prima data de la posta Vitan pana in depou fie de la intersectia mare cu Mihai Bravu cu Dudesti.Plus ca va trebui mutata linia  daca vor largi Dudestiul.Ramane de vazut ce se va intampla...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 24 Iulie 2013, 14:21:50

Se deschid ÅŸantiere de amploare în trei zone foarte aglomerate din Capitala   

Pe bucureşteni îi aşteaptă o vară în plin şantier. Primarul general, Sorin Oprescu, a anunţat miercuri în cadrul unei conferinţe de presă că, începând cu luna august-septembrie, se vor deschide şantiere în trei zone mari şi aglomerate din Capitală, respectiv Mihai Bravu, Piaţa Sudului şi Piaţa Presei Libere.
Primăria Capitalei pregătește reluarea lucrărilor la Pasajul de la Mihai Bravu-Văcărești, abandonat de mai bine de un an de zile. În acest scop, municipalitatea a publicat deja un anunț de participare pentru contractarea unei firme de construcții care să finalizeze, în sfârșit, lucrările începute de firma Romstrade a lui Nelu Iordache, care între timp a intrat în insolvență. Bugetul maxim al acestei investiții este de 36 milioane de euro (inclusiv TVA), cu 30% mai mult față de cât era contractul inițial, cu Romstrade.

Finanțarea pentru acest proiect va proveni, în întregime, de la bugetul local al Primăriei Municipiului București. Termenul pentru finalizarea lucrării impus de Primăria Capitalei este de 15 luni de la încheierea contractului.

Lucrarile la Pasajul Mihai Bravu - Calea Văcărești au început pe 17 ianuarie 2011. Contactul cu firma Romstrade, care câștigase in 2010 licitatia pentru construirea pasajului, a fost reziliat automat la finele anului trecut, după ce compania a intrat in insolventa in decembrie. Proiectul a fost oprit de mai multe ori de la începutul anului 2011 şi până în urmă cu aproape un an, când lucrările au fost complet sistate. Valoarea contractului cu Romstrade era de circa 97 milioane lei fara TVA, iar termenul de finalizare era primavara anului 2012, termen ulterior schimbat cu toamna aceluiași an.

Patronul companiei alese de Primărie este Nelu Iordache, baron al asfaltului. Acesta a fost arestat în decembrie 2012, fiind acuzat că a schimbat ilegal destinația sumei de 25.000.000 lei, bani europeni, încasați în vederea proiectării și execuției lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad.

"I-am dat 30 milioane lei pentru cei 13 stalpi pe care i-a turnat si rampele de urcare. In rest nu au mai pupat niciun ban fiindca nu si-au facut treaba", spunea Primarul Sorin Oprescu referitor la lucrările efectuate de Romstrade.

În prezent, șantierul pasajului stă abandonat din vara anului trecut și dă mari bătăi de cap șoferilor care tranzitează zona. Odată cu reînceperea lucrărilor la acest proiect, zona riscă să fie efectiv sugrumată pentru traficul rutier, mai ales că la nici 1 km distanță urmează să înceapă și lucrările pentru Pasajul Subteran Piața Sudului.

La începutul anului, Consiliul General al Mun. București a aprobat angajarea unor avocaţi care să reprezinte Primăria Capitalei într-un proces pentru banii pe care îi datorează firma lui Nelu Iordache. În martie, municipalitatea a contractat lucrări de conservarea pilonilor deja construiți și de evaluare a lucrării existente.
Tot în august, edilul şef al Capitalei a anunţat că vor începe şi lucrările la pasajul subteran Piaţa Sudului. Acesta este cel mai mare proiect cu fonduri europene derulat în Bucureşti, potrivit datelor centralizate de Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov.

Cea mai mare finanÅ£are, de 127.140.761 lei (peste 28 milioane euro), a fost contractată de Primăria Capitalei pentru modernizarea infrastructurii rutiere PiaÅ£a Sudului, contractul fiind semnat la sfârÅŸitul lunii octombrie 2012. Primarul general, Sorin Oprescu, a dat asigurări că lucrările la Pasajul Sudului nu vor începe, însă, până ce nu va fi terminat măcar un sens la podul de la Mihai Bravu, deoarece altfel s-ar crea haos în traficul din întreaga zonă. Primarul a avansat drept termen de începere a lucrărilor data de 1 martie 2013. "Undeva spre începutul lui martie, de mărÅ£iÅŸor, suntem cu lopeÅ£ile pe acolo", a declarat Oprescu, cu prilejul semnării contractului de finanÅ£are, însă începerea lucrărilor a fost amânată până în august. 
Pasajul subteran de la Piaţa Sudului se va realiza pe direcţia Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile şi va avea o lungime de 356 de metri, din care rampa spre Văcăreşti, 111 metri, iar rampa spre Niţu Vasile 85 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălţimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcţia strada Niţu Vasile - Calea Văcăreşti, de o parte şi de alta a pasajului rutier, vor fi realizate şi pasaje pietonale. În plus, va fi construit şi un pasaj subteran pietonal care va face legătura între staţia de metrou Piaţa Sudului şi peroanele staţiei de tramvai de pe Șos. Olteniţei. Un alt pasaj pietonal subteran va fi construit la capătul dinspre str. Niţu Vasile a pasajului rutier (intersecţie str. Niţu Vasile cu str. Secuilor). VEZI CUM VA ARĂTA

De asemenea, la suprafaţă, în intersecţia Calea Văcăreşti – Şos. Olteniţei – Str. Niţu Vasile va fi amenajat un sens giratoriu cu patru benzi de circulaţie. Localele, adiacente rampelor pasajului rutier, vor fi prevăzute cu câte două benzi pe sens atât pe Calea Văcăreşti, cât şi pe str. Niţu Vasile. VEZI PLANUL LUCRĂRII

După cum a declarat Oprescu, tot în august sunt programate să înceapă lucrările ÅŸi la pasajul subteran PiaÅ£a Presei. ÃŽn acest sens, proiectul pentru Pasajul rutier de la Piata Presei Libere a fost adus marÈ›i în atenÈ›ia publicului pentru ultima etapă a dezbaterii publice privind Planul Urbanistic Zonal aferent proiectului. Pasajul de 18 milioane de euro ar urma să fluidizeze traficul în nordul Capitalei, la ieÈ™irea înspre Șoseaua BucureÈ™ti-PloieÈ™ti. TotuÈ™i, în cadrul dezbaterii de marÈ›i, majoritatea celor care au luat cuvântul din partea societății civile s-au arătat vădit împotriva proiectului care, spun ei, ar fi un nou È™antier care să blocheze traficul, fără o utilitate clară È™i la un cost exagerat. 

Conform proiectului, pasajul rutier subteran se va realiza pe sensul dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Șoferii vor intra în pasaj de pe Sos. BucureÈ™ti-PloieÈ™ti, din zona de după Fantana Miorita È™i vor ieÈ™i pe Șoseaua Kiseleff, în zona strandului Tineretului, È™i pe bd. Mărăști, după City Gate Towers. De asemenea, un pasaj pietonal subteran va fi construit în PiaÈ›a Presei Libere. 

"Rolul PUZ-ului discutat astăzi este de a putea coordona proiectul tehnic al Pasajului. Valoarea totală este de 18 milioane de euro, bani ce provin în totalitate de la bugetul local. Sper să fie gata în 2015, pentru că va trebui să lucrăm pe bucăți mici, să nu incomodăm traficul. Prin pasajul subteran se va intra după Fântâna Miorița și se va bifurca în subteran către cele două ieșiri, una pe Bd. Kiseleff și una pe Bd. Expoziției", a declarat Ion Dedu, directorul direcției Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Proiectul pasajului subteran ce datează din 2011 a fost readus de Primăria Capitalei pe lista priorităților pentru următorii ani și a organizat în luna iulie a acestui an procesul de dezbatere publică pentru a putea aproba Planul Urbanistic Zonal aferent proiectului, care coordonează normele urbanistice pentru întreaga zonă a Pieței Presei Libere. Ședința publică în acest scop a avut loc marți la Primăria Capitalei.

Pasajul subteran de la Piața Presei Libere a reprezentat un proiect controversat încă de la prezentarea sa, rerprezentanții societății civile și ai Ordinului Arhitecților dovedindu-se total împotriva acestuia. De altfel, majoritatea celor care au luat cuvântul marți la dezbaterea publică s-au arătat împotriva acestui proiect.

Principalul argument adus de cei care sunt împotriva proiectului este faptul că proiectul va atrage și mai mult traficul în nordul Capitalei și descurajează transportul public și va crea dificultăți pentru deplasarea pietonilor. De asemenea, aceștia susțin că proiectul va distruge spațiile verzi de pe Bd. Kiseleff, va spori poluarea în zonă și va fi doar un alt șantier rămas neterminat pe harta Capitalei.

Argumentul principal împotriva PUZ-ului, invocat de Nicușor Dan, este clădirea înaltă cât Casa Presei Libere prevăzută a fi construită între Bd. Mărăști și Kiseleff, pe spațiul verde de lângă capătul tramvaiului 41. Conform acestora, permiterea construirii unei astfel de clădiri pe spațiul verde este ilegală și ar aduce și mai mult trafic în zonă. Mai multe despre acest subiect puteți citi aici.

În replică, reprezentanții municipalității susțin că trotuarele din zonă vor rămâne la fel, se vor amenaja și piste de biciclete și pentru a ușura circulația pietonală vor fi construite și alte pasaje pietonale în tandem cu viitoarele stații de metrou de pe viitoarea magistrală de metrou către Aeroportul Otopeni, magistrală trecută însă de Ministerul Transporturilor pe linie moartă.

Licitația pentru construirea Pasajului Casa Presei a fost deja făcută de Primăria Capitalei în anul 2011. Contractul a fost semnat în luna mai a acelui an consorţiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare şi Infrastructura şi SC Consitrans SRL.


http://www.b365.ro/se-deschid-santiere-de-amploare-in-trei-zone-foarte-aglomerate-din-capitala_192746.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 29 Decembrie 2013, 13:22:57

Cum va arăta Capitala în 2014. Ce proiecte vor fi terminate și ce proiecte încep. FOTO ȘI VIDEO


Un nou pasaj suprateran, o parcare park&ride și mai multe bulevarde, sunt doar câteva dintre proiectele care vor fi terminate în 2014. În acelaşi timp, alte şantiere vor fi deschise. Primăria Capitalei ar trebui să înceapă anul viitor lucrările la alte trei pasaje subterane.
O lucrare de amploare ce ar trebui finalizată în 2014 este pasajul Mihai Bravu - Splai Unirii. Pasajul va face legătura între Calea Vacăreşti şi Șoseaua Mihai Bravu, peste Splaiul Unirii şi va avea câte două benzi pe fiecare sens. Lucrarea va consta de fapt din două pasaje supraterane paralele pe direcţia Calea Văcăreşti – Mihai Bravu, câte unul pentru fiecare sens de circulaţie. Primul pod ( sensul Calea Văcărești - Mihai Bravu) va avea o lungime de 675,40 metri, iar cel de-al doilea (sensul Mihai Bravu-Calea Văcărești) va avea 687,70 metri. Lățimea celor două poduri va fi de 7,80 metri.

Conform primarului general, mașinile vor putea circula pe primul pod al Pasajului de la sfârșitul lunii martie 2014. Al doilea pod ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului următor.
Acest proiect ar urma să rezolve problemele de circulație a patru cartiere, a mai declarat primarul. Astfel, prin acest pasaj, cartierele Berceni-Olteniței, Balta Albă, Pantelimon și Colentina vor fi legate între ele și vor avea legătură cu zona de nord a orașului, dar vor avea și alternative față de inelul interior de circulație reprezentat de Mihai Bravu și Ștefan cel Mare, fapt care va duce la decongestionarea circulației în zona centrală.

Tot în 2014 vor fi începute È™i finalizate È™i lucrările la parcarea de tip park&ride de lângă aeroportul Băneasa.  Noua parcare va fi construită pe Bulevardului Aerogării, mai exact la capătul de linie al tramvaiului 5. O parte a construcÈ›iei supraetajate va avea trei nivele, iar o alta două nivele. ÃŽn total, vor fi disponibile aproximativ 200 de locuri de parcare.

"Mai sunt câteva probleme de rezolvat cu terenul, dar cred că vom reuși să terminăm parcarea până la sfârșitul anului viitor", a precizat pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcției de Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Municipalitatea vrea să mai construiască parcări de tip park&ride și la IMGB (250 locuri), în zona Iancului – Pantelimon (250 locuri), zona Liviu Rebreanu (220 locuri) și zona Militari (250 locuri). Parcările park&ride sunt destinate navetiştilor şi vor fi poziţionate în apropierea staţiilor mijloacelor de transport. Astfel, cei care vin din afara oraşului îşi vor putea lăsa maşinile în aceste parcări, urmând ca mai apoi să se deplaseze în oraş cu ajutorul mijloacelor de transport în comun. De altfel, scopul acestor parcări este tocmai acela de a micșora numărul mașinilor care circulă prin oraș.

Anul viitor, municipalitatea va termina È™i lucrările de pe Bulevardul Liviu Rebreanu. Pe această arteră, municipalitatea a reabilitat  linia de tramvai, carosabilul È™i trotuarele. Au fost montate È™ine de tramvai de tip "green track", iar suprafaÈ›a dintre È™ine a fost acoperită cu pavele pe care creÈ™te gazon. Astfel, È™ina a fost separată de traficul auto È™i transformată în spaÈ›iu verde, mai puÈ›in în staÈ›ii È™i în intersecÈ›ii, unde linia de tramvai este înglobată în asfalt.

Șoferii au la dispoziție două benzi pe sens, dar și locuri de parcare pe marginea bulevardului. Mai mult, au fost create și piste pentru bicicliști.
"Bulevardul Liviu Rebreanu e terminat până la Bd. Nicolae Grigorescu, iar până la sfârșitul anului viitor vom finaliza și tronsonul cuprins între Nicolae Grigorescu și Bd. 1 decembrie", a explicat Ion Dedu, pentru B365.ro.

Șoselele Pantelimon și Iancului vor fi reconfigurate. Apare și o nouă parcare

Pe acelaÈ™i model, vor fi reconfigurate anul viitor È™i Șoseaua Pantelimon È™i Șoseaua Iancului.  Pe Șoseaua Pantelimon vor fi asigurate trei benzi de circulaÈ›ie pe sens, bandă specială pentru tramvai È™i mijloacele de intervenÈ›ie 112 pe mijlocul È™oselei, piste pentru biciclete de câte un metru lățime, dar È™i trotuare late de 2,5 metri. ÃŽntre trotuar È™i partea carosabilă vor fi amenajate locuri de parcare. Află mai multe despre acest proiect

În plus, la intersecția Șos. Pantelimon cu Vergului va fi realizat un nod intermodal cu parcare subterană park&ride cu 420 de locuri. "Parcarea va avea două nivele în subteran, iar la suprafață va fi zona destinată mijloacelor de transport. Planul este ca cei care vin din afara Capitalei să își lase mașina în această parcare și să se deplaseze prin București cu ajutorul mijloacelor de transport în comun", a explicat Ion Dedu, director executiv în cadrul Direcției Transporturi din Primăria Capitalei.

Pe Șoseaua Iancului, modificările nu vor fi atât de mari. Șoferii vor avea la dispoziție doar două benzi pe sens, iar pentru mijloacele de transport în comun va fi amenajată o bandă specială pe fiecare sens. De fapt, pe linia de tramvai vor circula și autobuzele. Și pentru bicicliști vor fi amenajate piste speciale late de un metru.
 "Șoseaua Iancului va fi gata anul viitor. Va avea zonă verde pe linia de tramvai. Vom începe lucrările È™i la parcarea de tip park&ride de la Cora Pantelimon", a precizat Ion Dedu. Pe Șoseaua Pantelimon vor fi demarate lucrările în 2014, dar nu vor fi terminate până la sfârÈ™itul anului. AFLÄ‚ MAI MULTE DESPRE ACEST PROIECT

Primăria Capitalei va termina însă anul viitor lucrările de reabilitare È™i consolidare a Pasajului Muncii. "Trebuie săpat până la un metru, un metru jumătate pentru a reface hidroizolaÈ›ia. De asemenea, se va face o consolidare cu fibră de carbon. Estimăm că până la sfârÈ™itul anului viitor vom finaliza lucrările", a declarat directorul de la Transporturi. 

Ce lucrări încep în 2014

Se închid unele șantiere, dar se deschid și alte noi în 2014. Trei pasaje subterane vor fi începute anul viitor. Primul dintre acestea este pasajul Piața Sudului. Acesta va fi realizat pe direcţia Calea Văcăreşti – strada Niţu Vasile, va închide inelul principal de circulaţie al Capitalei şi va duce la descongestionarea traficului rutier în intersecţia de la Piaţa Sudului. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălţimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi. VEZI CUM VA ARĂTA

De asemenea, vor fi realizate lucrări de modernizare a carosabilului şi trotuarelor în intersecţia dintre Calea Văcăresti, Şoseaua Olteniţei şi strada Niţu Vasile, prin asigurarea în sensul giratoriu a patru benzi de circulaţie, precum şi realizarea localelor adiacente rampelor pasajului rutier, cu câte două benzi pe sens, atât pe Calea Văcăreşti, cât şi pe strada Niţu Vasile. Pe direcţia strada Niţu Vasile - Calea Văcăreşti, de o parte şi de alta a pasajului rutier, vor fi realizate şi pasaje pietonale. În plus, va fi construit şi un pasaj subteran pietonal care va face legătura între staţia de metrou Piaţa Sudului şi peroanele staţiei de tramvai de pe Șos. Olteniţei. Un alt pasaj pietonal subteran va fi construit la capătul dinspre str. Niţu Vasile a pasajului rutier (intersecţie str. Niţu Vasile cu str. Secuilor). AFLĂ MAI MULTE DESPRE ACEST PROIECT

Tot în 2014, municipalitatea va începe lucrările la pasajul subteran de la Piața Presei Libere. Pasajul se va realiza pe sensul dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Șoferii vor intra în pasaj de pe Sos. București-Ploiești, din zona de după Fantana Miorita și vor ieși pe Șoseaua Kiseleff, în zona strandului Tineretului, și pe bd. Mărăști, după City Gate Towers. Pasajul va avea o lungime subterană de 200 de metri și rampe cu o lungime de 140 de metri fiecare.
Cele două pasaje rutiere vor fi completate în 2014 de un pasaj pietonal. Mai exact, municipalitatea va începe lucrările la pasajul subteran pentru pietoni de la Piața Romană. Pasajul va avea o suprafaţă de circa 5.200 mp şi 5 intrări - două la ASE, una în faţă la coloane, una în faţă la BCR şi una între Bd. Lascăr Catargiu şi Bd. Dacia. Pasajul va fi conectat cu statia de metrou Romana, iar la suprafata vor fi plantaţi 40 de copaci şi se va amenaja o suprafaţă de circa 500 mp de spaţiu verde.

De asemenea, construcția va face legătura cu stația de metrou de la Piața Romană, precum și cu stațiile de autobuz și de troleibuz de la Academia de Studii Economice, amplasate în intersecție.


http://www.b365.ro/cum-va-arata-bucurestiul-in-2014-ce-proiecte-vor-fi-terminate_199524.html


"Bulevardul Liviu Rebreanu e terminat până la Bd. Nicolae Grigorescu, iar până la sfârșitul anului viitor vom finaliza și tronsonul cuprins între Nicolae Grigorescu și Bd. 1 decembrie", a explicat Ion Dedu, pentru B365.ro.

Inca un an pentru tronsonul 2 de modernizat din Liviu Rebreanu? E cam mult,e cam evident ca trag de timp pentru a nu deschide circulatia tramvaielor pe acolo prea curand...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 09 Ianuarie 2014, 15:08:04

Încep lucrările de consolidare a Arcului de Triumf

Încep lucrările de consolidare şi restaurare a Arcului de Triumf. Săptămâna viitoare, municipalitatea va preda clădirea constructorului care a câştigat licitaţia. Proiectul are o durată de 14 luni şi va fi realizat cu fonduri europene.
Primăria Capitalei pregăteşte Arcul de Triumf pentru începerea lucrărilor de restaurare şi consolidare. "Se lucrează la eliberarea Arcului de Triumf. Exponatele sunt luate şi depozitate în altă parte, iar săptămâna viitoare vom preda clădirea constructorului", a precizat pentru B365.ro, Traian Negrei, directorul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic.

Proiectul de reabilitare a Arcului de Triumf se află pe lista Primăriei de câţiva ani de zile. Cererea pentru finanţarea europeană a fost depusă în decembrie 2009, iar evaluarea a durat mai bine de un an şi şase luni. Contractul de finanţare europeană a fost semnat de Sorin Oprescu şi Elena Udrea, în luna februarie 2012.

Lucrările ce vor fi executate la Arcul de Triumf, în valoare de 2,3 mil. lei (520.000 de euro) constau în: lucrări la elementele structurale şi de arhitectură, desprăfuire şi curăţarea suprafeţelor, reparaţia fisurilor, chituri şi plombări cu mortar, dar şi amplasarea unor corpuri de iluminat exterior decorativ, refacerea terasei, retuş cromatic şi hidrofugarea suprafeţelor exterioare. Lucrările au ca scop prevenirea degradării şi conservarea şi protejarea patrimoniului cultural pentru a reda, pe cât posibil, imaginea iniţială a imobilului, având în vedere gradul de degradare în care acesta se află în prezent.

"Lucrările vor fi terminate în maxim 14 luni", a precizat pentru B365.ro, Bogdan Hreapcă, directorul general al Direcţiei de Investiţii din cadrul Primăriei Capitalei.

Primăria se aşteaptă ca după finalizarea lucrărilor, obiectivul să atragă cu 6% mai mulţi turişti în primii 5 ani de la inaugurare.

Pasaj pietonal sub Arcul de Triumf

Municipalitatea are în plan și construirea unui pasaj pietonal subteran pe sub Arcul de Triumf, ca parte a unui proiect mai amplu de infrastructură rutieră prin care se vor amenaja mai multe pasaje pietonale subterane pentru a evita trecerea la nivel a bulevardelor Alexandru Averescu, Kiseleff şi Constantin Prezan.

Noua lucrare va consta din cinci pasaje pietonale de acces şi un pasaj central în formă inelară. Accesul în pasaj va fi asigurat cu ajutorul a cinci lifturi şi şase scări rulante.

Proiectul rămâne în planurile municipalităţii, dar se află deocamdată în stand-by şi nu există un termen pentru demararea acestuia.

http://www.b365.ro/incep-lucrarile-consolidare-a-arcului-de-triumf_200417.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 12 Februarie 2014, 12:31:08

Anul acesta încep lucrările la intrarea autostrăzii A3 în București

Primăria Capitalei va demara lucrările pentru lărgirea Șos. Fabrica de Glucoză până la sfârșitul acestui an. Pe această arteră se va face intrarea în București a mașinilor care vin de pe A3. Șos. Fabrica de Glucoză va fi lărgită la două benzi pe sens, pe tronsonul cuprins între Șos. Petricani și Calea Floreasca. În plus, va fi construită și o arteră laterală colectoare, dar și locuri de parcare.
Primăria Capitalei va demara în acest an lucrările la șoseaua de acces a mașinilor de pe A3 în București. Este vorba de soseaua Fabrica de Glucoză, care va fi lărgită de la o bandă pe sens la două pe sens, între Șos Petricani și Calea Floreasca. Pentru a nu îngreuna traficul pe artera principală, municipalitatea va construi paralel cu Fabrica de Glucoză, între Barbu Văcărescu și Șos Petricani, o stradă care va prelua traficul de pe străduțele laterale. În plus, între șos. Fabrica de Glucoză și artera colectoare vor fi amenajate și locuri de parcare.

Exproprieri de 27 milioane euro

Până la demararea efectivă a lucrărilor mai sunt însă de parcurs câteva etape. Prima dintre ele: exproprierile. Potrivit un proiect de hotărâre, Primăria Capitalei ar trebui să plătească 120 milioane lei (27 milioane euro), pentru a obține terenul necesar lărgirii Șos. Fabricii de Glucoză. Proiectul privind demararea exproprierilor a fost supus aprobării Consiliului General al Municipiului București în octombrie 2013, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi. Consilierii au refuzat să îl aprobe susținând că Primăria Capitalei va cheltui prea mulți bani pentru a amenaja locuri de parcare ce nu sunt necesare.

Consilierul General Doru Giugula, membru în Comisia Juridică, din partea PSD, spunea atunci că peste jumătate din suprafața ce ar urma să fie expropriată pentru lărgirea Șoselei va fi folosită pentru crearea de parcări în spic. Peste 14 milioane de euro, deci, s-ar duce pe această amenajare simplă. Giugula a mai adăugat și că suma oferită pe metrul pătrat de Primărie, 1.100 de euro, este mult mai mare decât prețul zonei, respectiv 200 de euro.

Reprezentanții Primăriei Capitalei îl contrazic însă. "Nu va fi jumătate din teren pentru parcari. De fapt, în planul Urbanistic Zonal s-a stabilit ca pe margine, paralel cu Fabrica de Glucoză să fie realizată o arteră colectoare care să preia traficul de pe străduțele care intersectează acum șoseaua. Această locală este necesară pentru a nu întrerupe traficul pe Fabrica de Glucoză de fiecare dată când se iese de pe străzile laterale. Între această arteră colectoare și Șos. Fabrica de Glocoză vor fi amenajate locuri de parcare, însă nu vor ocupa în niciun caz jumătate din teren", a declarat pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Proiectul de hotărâre privind declanșarea procedurilor de expropriere va fi supus din nou aprobării CGMB într-o ședință viitoare. Odată ce va fi aprobat, Primăria Capitalei va începe exproprierile, etapă ce ar trebui să dureze aproximativ șase luni. (Citește aici cine va primi despăgubiri de milioane de lei pentru terenuri de pe Fabrica de Glucoză)

"Vom organiza licitația pentru a găsi constructorul și cred că până la sfârșitul acestui an ar putea începe și lucrările de lărgire a șoselei", a precizat Ion Dedu.

Valoarea totală a lucrării: 60 milioane euro

Potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobați de Consiliul General al Municipiului București în decembrie 2010, proiectul Lărgire Șos. Fabrica de Glucoză între Șos. Petricani și Calea Floreasca are o valoare de 267 milioane lei (cu TVA), adică 60 milioane euro.

Durata de realizare a lucrărilor este de 18 luni.

http://www.b365.ro/lucrarile-la-intrarea-autostrazii-a3-in-bucure-ti-incep-anul-acesta_202315.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 20 Februarie 2014, 14:00:29

Proiectul pasajelor subterane de la Răzoare va fi redesenat. Primăria Capitalei caută o nouă soluție

Proiectul pasajelor subterane de la intersecÈ›ia Răzoare va fi refăcut. Din cauza lucrărilor efectuate de Metrorex la Magistrala 5, Primăria Capitalei va trebui să realizeze un nou proiect È™i un nou Plan Urbanistic Zonal. De asemenea, în urma unui nou studiu se va decide dacă vor fi construite unul sau două pasaje pentru a rezolva problema traficului din patru intersecÈ›ii din zonă. 
Primăria Capitalei va reconfigura pasajele și Planul Urbanistic Zonal pentru proiectul Nod Intermodal Răzoare. În condițiile în care stația de metrou a fost reamplasată, după realizarea proiectului Nodului intermodal, municipalitatea nu mai poate aplica vechiul plan.

"Metroul va face un studiu si vom decide dacă va fi un pasaj sau două È™i cum vor fi făcute pasajele pe direcÈ›ia inelului principal Strada Geniului  - Șos. GrozăveÈ™ti spre pasajul Basarab", a explicat pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al DirecÈ›ei de Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Potrivit reprezentanților municipalității, realizarea unui pasaj subteran în zona Răzoare ar rezolva problema traficului din patru intersecții din Capitală:

- Șos Cotroceni - Bd. Iulia Maniu - Șos. Grozăvești

- strada Progresului - Bd. Timișoara - Bd. Geniului - strada Răzoare

- Șos. Panduri - str. Prof. dr. Iosif Rainer

- Șos. Panduri - str. Dumitru Bagdasar.

 "Scopul nostru este să organizăm circulaÈ›ia pe inele, astfel încât È™oferii să aibă la dispoziÈ›ie câte două benzi pe sens, să meargă fără probleme È™i blocaje, fără semafoare È™i treceri de pieton denivelate, È™i să 'coboare' de pe inel acolo unde au nevoie. Să fie ca un fel de autostrăzi în oraÈ™", a precizat pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al DirecÈ›iei Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Astfel, pasajul sau pasajele de la Răzoare ar închide inelul principal de circulaÈ›ie din care fac parte È™i pasajul Basarab, pasajul Mihai Bravu - Splai Unirii  È™i Pasajul de la PiaÈ›a Sudului (la care lucrările încep anul acesta). Tot pentru deblocarea traficului de pe inelul principal Primăria Capitalei va construi un pasaj suprateran la intersecÈ›ia Calea DorobanÈ›i cu Șos. Ștefan cel Mare, pe direcÈ›ia bd. Iancu de Hunedoara - Șos. Ștefan cel Mare.

Primăria Capitalei intenționează să amenajeze la intersecția Răzoare un "punct intermodal de transport public" compus din tunel rutier, o parcare subterană, o gară subterană, linii de tramvai şi autobuz, în paralel cu construcţia liniei de metrou.

Conform proiectului iniÈ›ial, aprobat în 2007 de Consiliul General al Municipiului BucureÈ™ti, ar fi trebuit să fie construite două pasaje. Unul dintre ele era proiectat pe direcÅ£ia Drumul Taberei - Eroilor, iar cel de-al doilea pe sensul strada Progresul - Bd. Geniului spre Pasajul Basarab. ÃŽntre timp, Primăria Capitalei a renunÈ›at la pasajul de pe direcÈ›ia Drumul Taberei  - Eroilor. ÃŽn acest moment, municipalitatea vrea să dezvolte acest proiect doar pe direcÈ›ia inelului principal, în continuarea Pasajului Basarab.

Costul investiţiei Nod Intermodal Răzoare, așa cum a fost gândită în 2007, se ridica la 677 milioane lei (aproximativ 155 milioane euro).

Întreg proiectul va fi însă modificat și odată cu el și valoarea finală a investiției.

http://www.b365.ro/proiectul-pasajelor-subterane-de-la-razoare-va-fi-redesenat-primaria-capitalei-cauta-o-noua-solu-ie_202346.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 25 Februarie 2014, 12:51:45

Cum se împart milioanele de euro din vistieria Capitalei în acest an. Joi se discută bugetul Bucureștiului

Consilierii vor decide în ședința CGMB de joi în privința unui proiect de hotărâre ce prevede un buget al municipalității pentru anul acesta de peste 4,5 miliarde de lei.
Din totalul sumei, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale ar urma să primească 222.200.000 de lei, Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor 33.640.000 de lei, Administrația Străzilor 498.580.000 de lei, Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane 75.783.000 de lei, Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București 44.108.000 de lei, iar Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement 115.580.000 de lei.
Subvențiile la capitolul Combustibili și energie sunt de 552 milioane de lei, iar la capitolul Transporturi 546 de milioane de lei. La capitolul cultură sunt prevăzuți 578.354.000 de lei, locuințe, servicii și dezvoltare publică 426.501.000 de lei, protecția mediului 136.635.000 de lei.
Câteva dintre obiectivele pentru care se alocă sume de la bugetul local sunt: pasajul suprateran Mihai Bravu-Splaiul Unirii — 50 de milioane de lei, penetrație Prelungirea Ghencea — Domnești — 5 milioane de lei, străpungere Buzești-Berzei-Uranus — 35 de milioane de lei, penetrație Splaiul Independeței — Ciurel — Autostrada București — Pitești — 45 de milioane de lei, supralărgire Șoseaua Pipera — 300.000 de lei, reabilitare sistem rutier și linie de tramvai Bulevardul Liviu Rebreanu — 56 de milioane de lei, reabilitare sistem rutier și linii de tramvai Bd. Aerogării — 16.613.000 de lei, îmbunătățire condiții de circulație Pasaj Muncii — 45.337.000 de lei.
Totodată, referitor la obiectivele noi, sunt alocați 15 milioane de lei pentru pasaj subteran Piața Presei Libere, 10.000 de lei referitor la modernizarea Arcului de Triumf, 10 milioane de lei pentru modernizare Piața Romană.


http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-se-impart-milioanele-de-euro-din-vistieria-capitalei-in-acest-an-1084137.html


Sa se voteze odata bugetul,ca stau mari proiecte,santiere deschise si nu se intampla nimic...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Ciprian.stefan din 06 Martie 2014, 10:25:47

Piața Charles de Gaulle intră în reabilitare. Cost - 11 milioane lei

Un nou șantier se va deschide în acest an în nordul Capitalei. Administrația Străzilor va scoate asfaltul și piatra cubică din Piața Charles de Gaulle și va reasfalta zona. Municipalitatea va cheltui în 2014 pentru această lucrare 11 milioane lei (2,4 milioane euro). Ultimele lucrări de asfaltare în Piața Charles de Gaulle au fost realizate în toamna lui 2010.
La mai puÈ›in de patru ani de la ultimele lucrări, PiaÈ›a Charles de Gaulle intră în reabilitare. AdministraÈ›ia Străzilor va cheltui în acest an 11 milioane lei (2,4 milioane euro) pentru acest proiect de reasflatare. Asta după ce în 2010, Primăria Capitalei a cheltuit 78.174.115 lei fără TVA (aprox. 18,6 milioane euro la acea dată), pentru programul de reabilitare a bulevardelor Aviatorilor, Constantin Prezan,  Mircea Eliade ÅŸi PiaÈ›a Charles de Gaulle.

Atunci, a fost scoasă piatra cubică de pe Bulevardele Aviatorilor și Constantin Prezan, aceasta fiind înlocuită cu asfalt. În schimb, în Piața Charles de Gaulle piatra cubică a fost păstrată, însă a fost acoperită cu un nou strat de asfalt.

"Lucrarea prevazută în bugetul ASB pe 2014 constă în reabilitarea sistemului rutier și refacerea trotuarelor. Mai întâi se va freza asfaltul, se vor scoate pietrele cubice și apoi se va turna beton, peste care se va pune un asfalt", au precizat reprezentanții Administrației Străzilor într-un răspuns remis B365.ro.

Potrivit Hotărârii Consiliului General al Municipiului BucureÈ™ti 376/2008 prin care au fost aprobaÈ›i indicatorii tehnico-economici pentru această lucrare, valoarea totală a investiÈ›iei este de 17.750.000 lei (aprox. 4 milioane euro). SuprafaÈ›a ce va fi reabilitată este de  26.500 metri pătraÈ›i. Potrivit aceluiaÈ™i document, durata proiectului de reabilitare a PieÈ›ei Charles de Gaulle este de 12 luni.

În 2010, lucrările de reabilitare a căii de rulare B-dul Aviatorilor- P-ţa Charles de Gaulle-B-dul M. Eliade - B-dul C-tin Prezan au durat șase luni, fiind derulate în intervalul mai - octombrie.

Totuși, după asfaltare, Piața ar putea fi găurită din nou, pentru a începe lucrările la parcarea subterană.

Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei anunța în noiembrie că va căuta constructori pentru parcările de la Piața Charles de Gaulle și Edgar Quinet. Primarul general, Sorin Oprescu, anunța că va lansa în Sistemul Electronic de Achiziții Publice licitațiile pentru realizarea celor două parcări.

Parcarea de la Piața Charles de Gaulle face parte dintr-un proiect mai amplu care cuprindea și realizarea unui pasaj rutier pe sub Bulevardul Aviatorilor și a unui mall subteran.

"Dorim sa începem parcarea de sub bulevardul Aviatorilor. O intrare va fi la fostele garaje de acolo și una în față la Institutul Nicolae Iorga. S-a renunțat la tunelul de sub Piața Charles de Gaulle. A ramas numai parcarea", declara Oprescu la sfârșitul lui august.

Parcarea subterană de la Piaţa Charles de Gaulle va avea trei nivele, 603 locuri şi va costa 44,9 milioane de euro. Conform proiectului inițial, la primul nivel al parcării era prevăzută și o galerie comercială. ,

- See more at: http://www.b365.ro/antier-in-nordul-capitalei-se-inlocuie-te-asfaltul-in-pia-a-charles-de-gaulle_203714.html#sthash.gutJfOzT.dpuf

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 07 Martie 2014, 14:38:15

2 milioane euro pentru reabilitarea a patru poduri din Capitală

Administrația Străzilor va cheltui în acest an 2 milioane euro pentru a repara patru poduri de mici dimensiuni. Podul Ciurel, Podul Timpuri Noi, Podul Lacul Tei și Podul Tei Boboc vor fi reabilitate în 2014. Lucrările vor dura între 6 și 10 luni, potrivit estimărilor.
Administrația Străzilor va cheltui în acest an 9,3 milioane lei (2 milioane euro) pentru a reabilita patru poduri din Capitală. Potrivit bugetului aprobat pentru acest an costurile vor fi împărțite astfel:

- reabilitare Podul Ciurel - 2.212.000 lei

- reabilitare Podul Timpuri Noi - 2.375.000 lei

- reabilitare Podul Lacul tei - 1.540.000 lei

- reabilitare Podul tei Boboc - 3.175.000 lei.

Proiectele cuprind lucrări de reparare a căii de pod, a trotuarelor, dar și a hidroizolațiilor. Potrivit proiectelor de hotărâre prin care au fost aprobate indicatorii tehnico-economici pentru realizarea celor patru investiții, lucrările vor dura între 6 și 10 luni.

 Tot în acest an, AdministraÈ›ia Străzilor va reabilita È™i PiaÈ›a Charles de Gaulle. Municipalitatea va cheltui în 2014 pentru această lucrare 11 milioane lei (2,4 milioane euro).

"Lucrarea prevazută în bugetul ASB pe 2014 constă în reabilitarea sistemului rutier și refacerea trotuarelor. Mai întâi se va freza asfaltul, se vor scoate pietrele cubice și apoi se va turna beton, peste care se va pune un asfalt", au precizat reprezentanții Administrației Străzilor într-un răspuns remis B365.ro.

Potrivit Hotărârii Consiliului General al Municipiului București 376/2008 prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru această lucrare, valoarea totală a investiției este de 17.750.000 lei (aprox. 4 milioane euro). Suprafața ce va fi reabilitată este de 26.500 metri pătrați.

Potrivit aceluiași document, durata proiectului de reabilitare a Pieței Charles de Gaulle este de 12 luni.


http://www.b365.ro/2-milioane-euro-pentru-repara-ii-la-patru-pode-e_203811.html


La cel de pe Timpuri Noi pica foarte bine,pentru ducerea lui 1 pe Marasesti...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Ciprian.stefan din 18 Aprilie 2014, 14:35:26

Încep lucrările la încă două mari pasaje subterane în Capitală

Primăria Capitalei se pregăteÈ™te să demareze lucrările la două mari proiecte de infrastructură. Luna viitoare va începe deja organizarea de È™antier la PiaÈ›a Sudului È™i la PiaÈ›a Romană, unde municipalitatea va construi pasaje subterane. Primul va fi destinat circulaÈ›iei rutiere, în timp ce al doilea va fi exclusiv pentru pietoni. 
Primăria Capitalei deschide luna viitoare două mari șantiere în Capitală: la Piața Sudului și la Piața Romană. În cele două zone importante din oraș se vor construi două pasaje subterane.

"Cu pasajul de la Piața Sudului totul este gata. Mai sunt doar niște discuții cu un consultant, însă într-o lună vor începe lucrările", a precizat pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcției de Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Pasajul Piața Sudului va fi realizat pe direcţia Calea Văcăreşti – strada Niţu Vasile, va închide inelul principal de circulaţie al Capitalei şi va duce la descongestionarea traficului rutier în intersecţia de la Piaţa Sudului.

Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălţimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

De asemenea, vor fi realizate lucrări de modernizare a carosabilului şi trotuarelor în intersecţia dintre Calea Văcăresti, Şoseaua Olteniţei şi strada Niţu Vasile, prin asigurarea în sensul giratoriu a patru benzi de circulaţie, precum şi realizarea localelor adiacente rampelor pasajului rutier, cu câte două benzi pe sens, atât pe Calea Văcăreşti, cât şi pe strada Niţu Vasile. VEZI PLANUL LUCRĂRII

Pe direcţia strada Niţu Vasile - Calea Văcăreşti, de o parte şi de alta a pasajului rutier, vor fi realizate şi pasaje pietonale. În plus, va fi construit şi un pasaj subteran pietonal care va face legătura între staţia de metrou Piaţa Sudului şi peroanele staţiei de tramvai de pe Șos. Olteniţei.

Un alt pasaj pietonal subteran va fi construit la capătul dinspre str. Niţu Vasile a pasajului rutier (intersecţie str. Niţu Vasile cu str. Secuilor). AFLĂ MAI MULTE DESPRE ACEST PROIECT

Valoarea totală estimată a proiectului este de 111,34 milioane de lei, adică în jur de 25,5 milioane euro, cu TVA. Finanţarea nerambursabilă pentru acest proiect se ridică la 96,42 milioane lei. Perioada de execuţie a lucrărilor va fi de maxim 18 luni de la data transmiterii ordinului de începere. Contractul se înscrie într-un proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2 "Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale".

Trecerile de pietoni din Piața Romană, înlocuite cu un pasaj subteran

Până la vară, municipalitatea va începe lucrările și la pasajul subteran pentru pietoni de la Piața Romană. "Totul este pregătit și la pasajul de la Piața Romană. Cam într-o lună ar trebui să demarăm proiectul", a precizat ;eful Direcției de Transporturi din Primăria Capitalei, Ion Dedu.

Pasajul va avea o suprafaţă de circa 5.200 mp ÅŸi 5 intrări - două la ASE, una în faţă la coloane, una în faţă la BCR ÅŸi una între Bd. Lascăr Catargiu ÅŸi Bd. Dacia. Primăria vrea să desfiinÈ›eze trecerile de pietoni de la suprafață, odată ce pasajul subteran va fi terminat.Pasajul va fi conectat cu statia de metrou Romană, iar la suprafata vor fi plantaÅ£i 40 de copaci ÅŸi se va amenaja o suprafaţă de circa 500 mp de spaÅ£iu verde. De asemenea, construcÈ›ia va face legătura È™i cu staÈ›iile de autobuz È™i de troleibuz de la Academia de Studii Economice, amplasate în intersecÈ›ie. Pentru acest proiect au fost alocaÈ›i, în proiectul de buget pe 2014, 10 milioane lei. 


- See more at: http://www.b365.ro/incep-lucrarile-la-doua-mari-pasaje-subterane-in-capitala_206334.html#sthash.OqlLUygq.dpuf

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 18 Aprilie 2014, 15:11:39

11 cu ocazia lucrarilor de la Sudului,va fi dus la Cfr Progresul...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: Andrei din 18 Aprilie 2014, 19:50:19

Sunt curios ce vor face cu liniile de autobuz si troleibuz.

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: andrei11 din 19 Aprilie 2014, 13:39:14

11 va intoarce la Bellu, asta de Pastele Cailor, atunci cand se vor apuca de pasaj.  Luna in care se vor apuca e luna 11 a lui Jupiter si nicidecum luna Mai. Terminati cu prostiile.
Nu mai citati cretinii de la b365.
Altceva ?
Lusica, uite ce scriai tu cu mana ta in data de 21 August 2012,  Iti mai amintesti ?
Pasaje subterane, bulevarde mai mari şi un nou canal colector în sudul Capitalei.

Sudul Capitalei se pregăteşte de modernizare. Primăria Capitalei va construi un nou canal colector în zona Berceni - Olteniţei - Vitan-Bîrzeşti. Proiectul va fi prelungit şi la nivelul infrastructurii rutiere. Astfel, mai multe bulevarde vor fi lărgite, iar în două intersecţii importante vor fi construite pasaje subterane.
În Sectorul 4, Primăria Capitalei va construi un canal colector care va deservi zona de sud. Construcţia Canalului Cheile Turzii va fi realizată pe traseul Bulevardul Metalurgiei, şos. Berceni, str. Cheile Turzii, şoseaua Olteniţei şi str. Vitan Bârzeşti.

Proiectul include şi ample lucrări la infrastructură rutieră. Pentru fluentizarea traficului, se propune reconfigurarea nodului de intersectare a inelului median de circulaţie cu Şoseaua Olteniţei şi şoseaua Vitan Bârzeşti.

"La intersecţia Şoseua Olteniţei cu Vitan Bârzeşti, pe direcţia Căii Vitan Bârzeşti vor fi realizate două pasaje subterane, unul sub altul. Astfel, pasajul rutier va fi realizat la o adâncime mai mare, astfel încât deasupra lui, dar tot subteran să fie relizat şi un pasaj pietonal", a precizat pentru B365.ro arhitectul Sorin Gabrea, proprietarul firmei Western Outdoor, cea care a realizat Planul Urbanistic Zonal pentru această lucrare.

De asemenea, municipalitatea va lărgi Bd. Metalurgiei, Şos. Berceni, Şos. Olteniţei, dar şi Calea Vitan Bârzeşti. "Vor fi realizate mai multe tipuri de lucruri. În anumite zone vor fi realizate artere locale, în alte zone vor fi modificate trotuarele, în altele va fi lărgită strada", a mai explicat arhitectul Sorin Gabrea.

Schimbări vor fi şi la nivelul transportului în comun. Astfel, va fi introdus tramvai şi pe Calea Vitan Bârzeşti, dar şi strada Ion Iriceanu.

"Circulatia pietonilor, în zona studiată, se va realiza pe trotuarele existente, care vor fi menţinute şi, după caz, amplificate. În intersecţii, se vor proiecta spaţii şi amenajări destinate pietonilor şi bicicliştilor", se precizează în memoriul tehnic al proiectului.

Prioritatea proiectului este însă realizarea canalului colector. Lucrările ar putea începe chiar de anul viitor.

"În primul rând, va fi realizat canalul colector. Avem studiul de fezabilitate, aşa încât lucrările pot începe. Noi estimăm ca termen de începere anul viitor. Cât priveşte celelalte lucrări cuprinse în proiect, acestea nu au fost încă programate", a declarat Sorin Gabrea.


Peste 27.000 metri pătraţi de teren va fi expropriat pentru a se putea construi aceste canal colector şi dotările aferente.
Lusica, cand nu o sa mai postezi toate cretinatatile marca b365 ? Astept cu interes ziua.
Mai triaza-ti si tu interventiile, din decembrie 2011 tot ne ameninti cu pasajul asta. Eu unul m-am saturat de asemenea postari.
Deocamdata primaria incerca sa faca pasajul de la PPL. Si asa e prea mult.

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 19 Aprilie 2014, 17:43:14

Ce-ti mai place,sa ma "ataci"dar nu-i nimic ca nu ma supar si te iert...Ideea este alta ca nu eu hotarasc sau sursa care-mi da informatia,una se spune acum,si alta se poate hotara peste 2 zile.Personal cred ca vor incepe lucrarile si la Sudului,acum ca o fi in mai,ca o fi in iunie,ca o fi la toamna dar de inceput vor incepe...Inceperea lucrarilor a fost amanata din cate am inteles pentru ca a trebuit sa se faca licitatie pentru o firma care se ocupa sau se va ocupa de organizarea de santier. Restul este facut...

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: andrei11 din 19 Aprilie 2014, 21:30:13

Stii foarte bine ca atacul acesta este strict de suprafata.  ;)
Nu are nici un suport mai adanc.  ;D
Eu am ce am cu b365, nu cu tine.

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 01 Iulie 2015, 14:29:27

VIDEO Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, despre cele mai arzătoare probleme ale Bucureştiului

Miercuri, 1 iulie, primarul general al Capitalei Sorin Oprescu a venit în platoul Adevărul Live să vorbească despre marile proiecte din Bucureşti pe care le-a demarat în timpul celor două mandate. De asemenea, edilul-şef a adus în discuţie şi planurile pe care le are pentru bucureşteni, dar şi despre o nouă candidatură la Primăria Capitalei.
INTRÄ‚ ÃŽN DISCUÅ¢IE ÅŸi urmăreÅŸte emisiunea în modulul Adevărul LIVE.   De la ora 11.00, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a vorbit despre cele importante proiecte din BucureÅŸti, despre ce a realizat în cele două mandate pe care le-a obÅ£inut, dar ÅŸi despre o viitoare candidatură la Primăria Capitalei.  De asemenea, edilul-ÅŸef a prezentat ÅŸi modul în care decurg lucrările pe ÅŸantierele deschise deja în BucueÅŸti, precum Pasajul PiaÅ£a Presei Libere ÅŸi Pasajul PiaÅ£a Sudului.  ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Despre Pasajul PiaÅ£a Presei Libere „Nimeni nu mai are răbdare, dar trebuie să o facă cineva. Nimănui nu îi pasă că firul trebuie adus de la cinci kilomentri, că staÅ£ia de transformare nu a venit la timp. Vreau ca atunci când dau drumul la pasaj să nu mă mai preocupe decât funcÅ£ionarea, întreÅ£inerea. Nu mai sunt multe de lucrat. Pasajul fizic este gata, este trasat, au rămas însemnele circulaÅ£iei, câteva finisări la cele două treceri sub nivel, prin care cetăţenii pot să treacă după un trotuar pe altul. ÃŽi drăm în condiÅ£ii civilizate. Sper ca spre sfârÅŸitul lunii sau undeva spre 20 iulie să îi dăm drumul”, a declarat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. „Vrem o administraÅ£ie fără culoare politică, ca oamenii să îşi facă treaba, ca primarii să îşi vadă de treaba lor administrativă”, susÅ£ine edilul. PiaÅ£a Sudului ÅŸi PiaÅ£a Romană „Pleci de la un proiect pus la punct pe hârtie ÅŸi ai surpriza să întâmpini o grămadă de probleme care întârzie lucrurile. Sunt tot felul de întârzieri, dar nu de câţiva ani. La PiaÅ£a Sudului vom cere încă o lună jumate două luni de zile. Pe la începutul anului viitor ar trebui să fie totul în regulă”, a declarat Sorin Oprescu.  „Pentru Pasajul de la PiaÅ£a Romană s-a făcut apelul pentru împrumutul la Banca Mondială, dar mi-au băgat o clauză acolo care nu Å£ine de mine: să se unească RADET cu ELCEN. Acum mi-au băgat pe gât ÅŸi expertiza blocului de la PiaÅ£a Romană. Ideea este de mult, este pusă în practică. O să avem pasaj, dar nu putem da încă drumul, să înnebunim oraÅŸul”, a mai precizat edilul.  „Bulevardul Uranus se află de trei ani de zile în ultimul aviz. Nu avea niciun sens să pun bani în investiÅ£ie când ÅŸtiam că nu îmi aprobă Parlamentul. Mă Å£in în aÅŸteptare. Eu sunt pregătit cu tot ce înseamnă logistica de începere, dar unii oameni mai întârzie sau nu vor, dar nu spune nimeni bărbăteÅŸte”, susÅ£ine primarul general al Capitalei. Restructurări la RATB „Există un proiect al RATB-ului care s-a născut în urmă cu vreo doi ani de zile. Eu mă mir, într-un sens pozitiv, cum băieÅ£ii ăia pot să mai Å£ină în siguranţă tramvaie din 1960 ÅŸi ceva. Pe oameni îi interesează să aibă transport civilizat. Noi facem eforturi. Există un plan coerent. Mâine mă întâlnesc cu BRD-ul tocmai pentru a avea la dispoziÅ£ie o consultanţă serioasă care să restructureze RATB-ul, care are 11.000 de oameni angajaÅ£i. Vedem cum putem să restructurăm dar ÅŸi cum să implementeze. Nu cred că vor pleca foarte mulÅ£i oameni, pentru că în timp au ieÅŸit destui la pensie. Discutăm ÅŸi despre eficienţă, seriozitate. Fabrica de tramvaie vreau să o păstrez în continuare ÅŸi să o asociez cu niÅŸte fabrici mari din afară, pentru ca bucureÅŸtenii să circule în tramvaie bune”, a mai declarat primarul general al Capitalei Sorin Oprescu. „Sunt o serie întreagă de reglementări date de ANR care nu face altceva decât să pună rucsacul cu povară în spatele bucureÅŸtenilor. An de an, cu ELCELUL este aceeaÅŸi poveste. Ei trebuie să le dea bani. Am 52.000 pentru investiÅ£ii, am înÅ£elegere cu comisia europeană 176 de milioane de euro ca să repar reÅ£eaua. ProducÅ£ia este în mâinile ELCELULUI, care trăieÅŸte din suvenÅ£ii”, a spus edilul general al BucureÅŸtiului.  „RADETUL, regia autonomă, transportă energia. ReÅ£eaua este veche de 70 de ani, apa caldă ocoleÅŸte tot BucureÅŸtiul ÅŸi apoi este împinsă prin pompaj către nord. De-asta încerc să repar acum prin bani europeni această reÅ£ea, că este ciuruită. RADETUL sunt datori cu 5000 de miliarde din 1995 la ELCEL, plus penalităţile 8800 de miliarde. Ei vin ÅŸi blochează conturile RADET. Oamenii plătesc cât consumă, fără drept de apel”, explică primarul Sorin Oprescu.   â€žMă gândesc să termin ce am de terminat pe infrastuctura culturală, sportivă, ÅŸcolară ÅŸi pe tot felul de infrastructuri pentru că vreau să le arat bucureÅŸtenilor ce s-a făcut în aceÅŸti ani. Obiectivul meu principal este de a termina ce am început. Nu mă gândesc la revenire în PSD. Să meargă înainte, să îşi vadă de construcÅ£ia lor, sunt oameni acolo pe care îi respect. Eu sunt convins că o să îşi revină. Nu este bine pentru nimeni să nu existe un echilibru între putere ÅŸi opoziÅ£ie”, a mai spus primarul general al Capitalei.

http://adevarul.ro/news/bucuresti/adevarul-live-ora-1100-primarul-capitalei-sorin-oprescu-despre-cele-mai-arzatoare-probleme-bucurestiului-1_55927da3cfbe376e35b81068/index.html

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 26 Octombrie 2015, 14:01:43

Încă două pasaje vor fi construite pe Șoseaua Mihai Bravu. VEZI PROIECTELE

Primăria Capitalei vrea să construiască încă două pasaje supraterane sau subterane pe Șos. Mihai Bravu, după ce anul trecut a reușit să îl finalizeze pe cel de la intersecția cu Calea Văcărești. Noile pasaje vor avea un cost total de 132,8 milioane euro. Lucrarile au fost incluse în lista de proiecte ITI (Investiții Teritoriale Integrate) pentru zona București - Ilfov.
ÃŽncă două pasaje vor fi construite pe Șoseaua Mihai Bravu din Capitală, potrivit reprezentanÈ›ilor Primăria Capitalei. Proiectele au fost incluse în "Raportul tehnic: Inventarul proiectelor" din cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă  BucureÈ™ti-Ilfov, coordonat de Banca Europeană pentru ReconstrucÈ›ie È™i Dezvoltare (BERD), dar È™i în lista de proiecte ITI (InvestiÈ›ii Teritoriale Integrate) pentru zona BucureÈ™ti - Ilfov (n.r. ITI sunt instrumente de dezvoltare teritorială care presupun existenÅ£a unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat). 

Primul pasaj va fi unul suprateran și va fi construit la intersecția cu Bulevardul Ferdinand și Șoseaua Iancului. "Obiectivul prouectului este fluidizarea traficului pe Inelul Principal în vederea asigurării unei căi de ocolire a centrului oraşului pentru fluxurile de trafic de tranzit prin amplasarea pasajului în lungul Şos. Mihai Bravu la intersecţia cu bd. Ferdinand I şi Şos. Iancului", au precizat reprezentanții B365.ro, într-un răspuns remis B365.ro.

Pasajul va avea o lungime totală de 1.300 de metri, iar durata estimată de realizare a proiectului este de 24 de luni. Valoarea investiției este de 106,5 milioane euro

Cel de-al doilea pasaj va fi construit la intersecția Șos. Mihai Bravu cu Calea Vitan. Și acesta va fi realizat tot în lungul șos. Mihai Bravu, însă deocamdată nu se știe ce tip de pasaj va fi: subteran sau suprateran. Reprezentanții Primăriei Capitalei au stablit însă lungimea lucrării precum și costul acesteia. Astfel, pasajul va avea o lungime de 400 de metri și o valoare estimată de 26,3 milioane euro. Lucrările vor dura și în acest caz 24 de luni.

"Proiectele au fost discutate si avizate in cadrul Grupului Mobilitate si cuprinse initial in lista celor 80 de proiecte de Investitii Teritoriale Integrate. Acestea au fost transmise de Primaria Municipiului Bucuresti in luna aprilie 2013, cu sprijinul S.C. METROUL S.A. unui numar de 6 ministere si Primului Ministru, in vedereaincluderii lor in programe de finantare, in corelare cu alte obiective de dezvoltare pentru zona Bucuresti si Ilfov. Fiecare dintre proiectele mentionate a fost inclus in lista de proiecte ITI (Investitii Teritoriale Integrate) de catre entitatea care l-a propus, pe baza unei fise de proiect", au precizat pentru B365.ro, reprezentanții Primăriei Capitalei.

Vor fi astfel trei pasaje pe Șoseaua Mihai Bravu, primul fiind terminat de Primăria Capitalei în octombrie 2014.

Pasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii este compus din doua poduri supraterane paralele, pe direcţia Inelului Principal de Circulaţie (Soseaua Mihai Bravu - Calea Văcăreşti), de cate 2 benzi de circulaţie pentru fiecare sens.

Cele doua pasaje rutiere supratraverseaza Splaiul Unirii/raul Dambovita, precum si intersectia Prelungirea Soselei Mihai Bravu cu Calea Vacarestilor.

Concret, Pasajul Mihai Bravu rezolva subtraversarea a doua puncte esentiale – Splaiul Unirii si Dambovita pe de-o parte, iar pe de cealalta parte, intersectia Mihai Bravu cu Calea Vacaresti, realizand continuitatea traficului, in corelare cu viitorul pasaj subteran de la Piata Sudului.

http://www.b365.ro/inca-doua-pasaje-vor-fi-construite-pe-soseaua-mihai-bravu_239614.html


Cel de la Iancului,stiu ca daduse pe Digi 24,nu cu mult timp in urma,ca aici lucrarile vor incepe anul asta,mai exact in toamna,specificau...deci daca e asa...ne putem trezi oricand ca incepe nebunia acolo.

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: andrei11 din 30 Octombrie 2015, 17:17:04

Ce ai gasit tu si ai publicat sunt discutii la o cafea o tigara buna si un vin alb. Pasajul de la Iancului e in intentie de prin anii 1990 daca nu ma insel. Cu alte cuvinte eu cred ca  vorbim discutii.
Sunt in derulare cel putin 3 proiecte la aceasta ora in probleme de infrastructura, si anume Pasajul de la Virtutii, de la BIG Berceni si de la Nicolae Grigorescu cu Splaiul. Eu spun sa le termine inainte pe acestea si dupa aceea mai discutam.
Cel de la Iancului,stiu ca daduse pe Digi 24,nu cu mult timp in urma,ca aici lucrarile vor incepe anul asta,mai exact in toamna,  ;D ;D ;D Ca de obicei, fumigene marca Lusica.

Titlu: Re: Investitii Primaria Capitalei
Scris de: lusica din 03 Decembrie 2015, 13:39:15

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Central BucureÅŸti (momentan este supus dezbaterii publice