28 Martie 2024, 11:41:58

Autor Subiect: Investitii Primaria Capitalei  (Citit de 27645 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

25 Iunie 2012, 14:28:29
Răspuns #20

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Proiect de 131 milioane de euro, abandonat în centrul Capitalei de peste un an

În toamna anului 2010, Primăria Capitalei a demarat lucrările la Penetrația Splaiul Independenței – Ciurel – A1. Câteva luni mai târziu, lucrările au fost însă oprite și așa au rămas până acum. Cauzele care au dus la blocarea lucrării au fost multe. Prima care a gresit a fost chiar Primăria Capitalei care a demarat lucrările fără a avea un Plan Urbanistic Zonal aprobat. Apoi, municipalitatea a fost acționată în instanță de proprietarii din zonă, iar în final și consilierii generali au lăsat proiectul fără buget pe anul 2011. Primăria nu știe nici acum când vor fi reluate întrebările. Totul depinde de Consiliul General al Municipiului București care trebuie să aprobe PUZ-ul pentru lucrare. Până acum însă, l-a respins de mai multe ori.
Pe 3 decembrie 2010, primarul general, Sorin Oprescu, participa la turnarea fundației pilonului central al podului hobanat peste râul Dâmbovița, un element fundamental al proiectului Penetrație Splaiul Independenței – Ciurel -A1. Mai mult, cu mare fast, edilul-șef lăsa la baza pilonului și un mesaj pentru “extratereștri”. Mesajul a fost pus într-un tub de metal și aruncat de primarul general în groapa de 36 de metri adâncime săpată de constructori pentru turnarea pilonului central al podului.

“Lăsăm tubul la bază pentru ca generațiile extraterestre să îl găsească peste 5.000 de ani și să își aducă aminte”, spunea atunci Sorin Oprescu.

Proiectul a fost contestat în instanță

Trei luni mai târziu, în martie 2011, proiectul s-a blocat, iar de atunci nimic nu s-a mai mișcat pe șantierul din Splaiul Independenței. Proiectul a fost sistat, în primă instanță, ca urmare a contestării autorizației de construire de către proprietarii din zonele adiacente. Mai exact, dezvoltatorul imobiliar Sema Parc SA a solicitat anularea autorizaţiei de construire nr. 209/21.06.2010, care prevedea autorizarea, în regim de urgenţă, a lucrărilor de construire, pentru ,,penetrare în Municipiul Bucureşti a autostrăzii Bucureşti Piteşti – Splaiul Independenţei – Lucrări pregătitoare pod hobanat peste Dâmboviţa între Str. Piatra Craiului şi Şos. Virtuţii’’.

Începând cu anul 2006, societatea contestatoare dezvoltă un proiect imobiliar în zona Splaiul Independenţei-Semănătoarea, iar contestaţia depusă de aceasta în anul 2010 susţine faptul că soluţia de trafic prevăzută pentru supratraversarea râul Dâmboviţa (n.r. cu un pod hobanat), în cadrul proiectului de infrastructură dezvoltat de municipalitate, afectează gradul de funcţionalitate şi profitabilitate a proiectului imobiliar.

Primăria nu are un PUZ aprobat pentru lucrarea deja începută

Procesul a fost câștigat de Primăria Capitalei. Succesul obținut de municipalitate nu a deblocat însă și proiectul. Și asta pentru că Primăria Capitalei nu avea încă un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat pentru această lucrare. În cele din urmă PUZ-ul a fost realizat și supus în mai multe rânduri votului Consiliului General al Municipiului București (CGMB), însă nici până la această dată nu a fost aprobat. Iar lucrările vor rămâne blocate atâta timp cât PUZ-ul nu primește voturile consilierilor generali.

Penetrația Splaiul Independenței – A1 rămâne fără buget

Tot CGMB a lăsat anul trecut proiectul fără buget. Mai exact, pentru continuarea lucrărilor au fost alocați doar 3 milioane lei (690.000 euro), deși în proiectul de buget se ceruseră 28 milioane lei. Chiar dacă CGMB ar fi aprobat bugetul cerut de Sorin Oprescu, banii nu ar putut fi folosiți atât timp cât lucrarea era contestată în instanță și nu avea un PUZ aprobat.

Proiectul nu a primit un buget prea generos nici în acest an. Astfel, în condițiile în care valoarea totală a lucrării (construcție și montaj) este de 580 milioane lei (131 milioane euro), CGMB a aprobat pentru 2012 doar 6 milioane lei (1,3 milioane euro).

“Proiectul se află în stadiu incipient. Prevederile bugetare pe anul în curs au rolul de a asigura continuarea lucrărilor daca PUZ-ul va fi aprobat”, au precizat pentru B365.ro reprezentanții Primăriei Capitalei.

Proiectul este atacat și de ONG-uri

Odată ce primăria a terminat PUZ-ul și l-a supus dezbaterii publice și ulterior votului CGMB un nou scandal a apărut. Proiectul era atacat de această dată de organizațiile non-guvernamentale.

“Proiectul are câteva dezavantaje serioase: aduce un flux uriaș de mașini din autostrada Pitești – București în centrul orașului prin Splaiul Independenței, mașinile care vin din autostrada Pitești – București și merg în autostrada București – Constanța sunt practic invitate să tranziteze centrul Bucureștiului pe Splaiul Independenței, are un cost uriaș, întrucât este nevoie de expropieri consistente și nu rezolvă problema de trafic a locuitorilor din zona Drumul Taberei – Militari. Soluții mult mai ieftine permit conectarea acestor cartiere cu șoseaua de centură”, spunea vara trecută Nicușor Dan, de la Asociația Salvați Bucureștiul.

În campanie electorală, Sorin Oprescu promite imposibilul

Conform termenului inițial oferit de Primăria Capitalei, proiectul Penetrație Splaiul Independenței – Ciurel -A1 ar fi trebuit finalizat în martie 2013. Cum proiectul este blocat de peste un an, acest termen nu va putea fi respectat. Primăria Capitalei se abține de la anunțarea unui nou termen de finalizare. “Finalizarea lucrărilor poate fi estimată dupa începerea lucrărilor”, au precizat pentru B365.ro, reprezentanții Primăriei Capitalei.

Primarul general, Sorin Oprescu nu este însă de aceeași părere. În programul său de campanie electorală, actualul edil-șef spunea că lucrarea va fi terminată în primul semetru din 2014. Termenul este imposibil însă de respectat. Astfel, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobați pentru acest proiect de CGMB în 2006, durata lucrărilor este de 36 de luni. În condițiile în care proiectul este abia în faza incipientă, chiar dacă lucrările ar începe luna viitoare, cel mai devreme investiția ar fi terminată în vara lui 2015, și nu în 2014 așa cum actualul edil-șef promite în campania electorală.

8,3 kilometri lungime și trei pasaje supraterane

Penetrația Splaiul Independenței – Autostrada București-Pitești va avea o lungime de 8,3 kilometri, va începe la intersecția Splaiul Independenței cu Şos. Virtuţii și se va termina pe A1, la Podul Ciorogârla. Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens, şi va fi mărginită în anumite zone de de străzi colectoare a traficului zonal. Pe parcursul lucrării vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecția sos. Virtuții cu Splaiul Independenței, la intersecția Penetrația A1 – Bd. Uverturii și la intersecția cu Șoseaua de Centură și în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla.

Contractul pentru realizarea lucrării a fost câștigat de asocierea de firme JV Bogl – Astaldi – Eurocontruct -Tehnologica și Proiect București.


http://b365.realitatea.net/news/proiect-de-131-milioane-de-euro-abandonat-in-centrul-capitalei-de-peste-un-an/
memorat
26 Iulie 2012, 16:32:51
Răspuns #21

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
REVOLTA arhitecţilor: "Primăria distruge MARILE BULEVARDE pentru fluidizarea traficului"

Filiala București a Ordinului Arhitecților din România se luptă pentru a proteja cele trei bulevarde istorice unde Primăria Capitalei intenționează să construiască pasaje auto pentru care spun că se va excava masiv în zonă, eludând trotoare, pistele pentru biciclete, vegetație, intrarea în parcul Herăstrău de la Charles de Gaulle. Arhitecţii spun că lucrările nu iau în calcul istoria și arhitectura bulevardelor, dar mai ales încurajează traficul auto rapid din Nord spre centrul Capitalei, aducând orașul cu zeci de ani în urmă comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat șosele de centură pentru a fluidiza traficul și a proteja centrele istorice.
Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) Bucureşti, alături de alţi specialişti în arhitectură şi urbanism şi reprezentanţi ai societăţii civile susţin că Primăria Capitalei va distruge marile bulevarde din nord - Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor - prin construcţia de pasaje pentru fluidizarea traficului auto, în acest scop existând soluţii alternative, precum folosirea unor inele ocolitoare ale oraşului.

"Nu vrea să facă nimeni pasaje pe Champs-Élysées"

Arhitectul Dan Marin a prezentat cazurile altor capitale, ca Parisul şi Washingtonul, cu marile lor bulevarde istorice, arătând că "nu vrea să facă nimeni pasaje pe Champs-Élysées ca s-o ia mai repede", celebrul bulevard fiind perceput drept "un ax simbolic al Parisului" şi nu unul "de circulaţie". Cu toate acestea, se circulă pe Champs-Élysées şi există şi mici parcări discrete, mascate de vegetaţie, accentul punându-se pe urbanism, natură şi om, a continuat Dan Marin.

Pasaje auto pe marile bulevarde din Capitală

În schimb, pe cele trei mari bulevarde din nordul Capitalei, Primăria vrea să instaleze pasaje auto, afectând spaţiul verde, promenadele şi pistele pentru biciclişti, aspectul acestei zone de asemenea istorice, "pentru că nu pot pătrunde rapid în Bucureşti cei care vin din Voluntari sau Corbeanca unde şi-au făcut case", a mai spus arhitectul.
El a subliniat, de altfel, că circulaţia de tranzit nu se face prin centrul oraşului, pe străzi suspendate, ci pe centură şi inele la periferie, iar Bucureştiul nu este străin de această soluţie, propusă ca prioritară în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Zona Centrală Bucureşti - "Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrală prin construirea inelelor şi a centurii".

Proiect de infrastructură, nu de urbanism: "Noi construim, n-avem timp de istoria voastră"

În schimb, proiectul construirii acestor pasaje a fost lansat ca unul "de infrastructură", nu "de urbanism", licitaţiile pentru desemnarea constructorilor s-au făcut şi abia după aceea s-a luat în discuţie şi aspectul urbanistic şi s-a apelat la arhitecţi să vină cu argumente în sprijinul proiectului, a mai spus Dan Marin, citând Legea nr. 255/ 2009 privind lucrările de infrastructură în care se prevede că acestea pot fi autorizate fără alcătuirea unor documente de urbanism. "Este o stare de spirit: «noi construim, n-avem timp de istoria voastră». (...) Lucrurile sunt foarte grave", a mai spus arhitectul. "Este furat bucureştenilor acest ansamblu de promenadă", a declarat şi Mircea Ochinciuc, preşedintele OAR Bucureşti, apreciind că "s-a creat o anumită presiune" pentru realizarea pasajelor de cei care s-au mutat în Voluntari sau Corbeanca, în nordul Bucureştiului.

OAR: Cele trei bulevarde în lista monumentelor istorice

Pe de altă parte, OAR Bucureşti a propus clasarea ansamblului celor trei bulevarde în Lista monumentelor istorice, ceea ce nu ar mai permite construirea pasajelor. Ministerul Culturii a respins propunerea de clasare şi a dat aviz favorabil proiectului Primăriei. OAR Bucureşti intenţionează să retrimită la Ministerul Culturii propunerea clasării bulevardelor cu documentaţia aferentă. În noiembrie anul trecut, propunerea a întrunit cu un vot mai mult "pentru" decât "împotrivă", când a fost discutată în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI), în prezenţa primarului Sorin Oprescu, a precizat arhitectul Nicolae Lascu, fost membru în comisia de specialitate a Ministerului Culturii. Avizul CNMI este unul consultativ, putând fi acceptat sau respins de ministrul Culturii, care nu a fost de acord cu clasarea.

Ministerul Dezvoltării nu a avizat construcţia

În schimb, Ministerul Dezvoltării nu a avizat construcţia pasajelor, etapă necesară în vederea eliberării autorizaţiei de construcţie de Primăria Capitalei şi demarării lucrărilor, însă procedura poate fi reluată. "Te-ai fi aşteptat să fie invers", a mai spus Lascu despre deciziile celor două ministere. "Ministerul Culturii şi Patrimoniului a menţionat într-o justificare minimală faptul că această clasare ar îngreuna accesul companiilor care administrează reţele de apă şi electrică. Un fapt inexact, întrucât legea stipulează clar că acest tip de intervenţii au un regim special şi că se pot desfăşura în condiţii normale chiar şi pe un bulevard clasat ca monument istoric", se arată într-un comunicat al OAR Bucureşti.

Lucrările diminuează valoarea imobiliară a proprietăţilor

"Au fost spuse minciuni: că nu pot fi clasate bulevardele că, dacă apoi se sparge o ţeavă de apă, nu se poate repara până nu se întruneşte Comisia Monumentelor să aprobe. (...) Doar nu vă închipuţi că dacă se sparge o ţeavă în Parcul Herăstrău sau în Cişmigiu, clasate ca monumente istorice, o să se întrunească Comisia Naţională a Monumentelor Istorice ca să se poată face reparaţia", a mai intervenit Dan Marin, citând, de asemenea, prevederile legale care permit intervenţia inclusiv asupra monumentelor istorice în cazul unor calamităţi. "Nu este decât o dezinformare, o înşiruire de afirmaţii care dovedesc incompetenţă şi necunoaşterea legilor, un text nedemn pentru o instituţie care are misiunea de a apăra patrimoniul cultural al României", afirmă Ochinciuc, citat în comunicatul OAR Bucureşti. "Nemaivorbind de faptul că aceste lucrări vor tranforma zona de nord într-un uriaş şantier timp de mai mulţi ani, iar la finalul lucrărilor valoarea imobiliară a proprietăţilor din această zonă va fi profund afectată", adaugă Mircea Ochinciuc.

"Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România se luptă pentru a proteja cele trei bulevarde istorice unde Primăria Capitalei intenţionează să construiască pasaje auto pentru care se va excava masiv în zonă, eludând trotuoare, pistele pentru biciclete, vegetaţie, intrarea în parcul Herăstrău de la Charles de Gaulle. Lucrările nu iau în calcul istoria şi arhitectura bulevardelor, dar mai ales încurajează traficul auto rapid din Nord spre centrul Capitalei, aducând oraşul cu zeci de ani în urmă comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat şosele de centură pentru a fluidiza traficul şi a proteja centrele istorice", se arată în comunicatul OAR Bucureşti, prezentat şi la conferinţa de joi, care a avut loc la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române.

Lucrările presupun construirea unor rampe de intrare a maşinilor în pasaje, cu lungimea de 400 de metri fiecare. Pe toate cele trei bulevarde se vor construi rampe de intrare şi ieşire (două pe ambele sensuri), cumulând un total de un aproape 5 kilometri. Proiectul este legat de construcţia parcării subterane de la Charles de Gaulle, căreia i se va alătura un mall subteran de 8.000 de metri pătraţi. Acesta necesită, conform proiectului, o arie de câteva mii de metri pătraţi de trepte de acces în subteran, chiar la intrarea în Herăstrău pe la Charles de Gaulle, se mai precizează în comunicat.


"Problema arhitecţilor şi a istoricilor nu este nici parcarea şi nici mall-ul subteran, acestea neavând încă avizul comisiei de la MDRT, ci faptul că se construiesc aceste pasaje care, pe lângă efectul profund distructiv, nici măcar nu sunt necesare. Cu toate acestea, menţionăm că nu există lucrare subterană fără efecte la suprafaţă. Există spaţii la Charles de Gaulle unde înălţimea elementelor vizibile din suprateran vor ajunge şi la 4 metri", a declarat Mircea Ochinciuc. OAR Bucureşti a realizat un amplu studiu istoric pentru a demonstra că bulevardele Aviatorilor, Kiseleff şi Prezan se constituie într-un ansamblu istoric clasa A, de importanţă naţională. Aceste bulevarde au fost declarate în trecut zonă protejată, însă prevederile legale în legătură cu ceea ce presupune o zonă protejată sunt extreme de vagi.

"Şoseaua Kiseleff şi Bulevardul Aviatorilor nu sunt simple căi de circulaţie, ci artere cu o semnificaţie specială pentru capitala României. După modelul bulevardelor din marile capitale europene, ele au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce făceau legătura între oraş şi zona verde din nord, urmând o concepţie artistică în care aliniamentul de arbori şi masivul vegetal joacă un rol esenţial", mai spune OAR Bucureşti.

Proiectul pasajului subteran pe Bd. Aviatorilor se află la a doua tentativă de aprobare. El a mai apărut în anul 2007 în aceeaşi asociere cu parcarea subterană din Piaţa Charles de Gaulle, însă a fost eliminat, avizându-se favorabil şi aprobându-se doar proiectul parcajului subteran (PUZ Parcaj subteran Piaţa Charles de Gaulle, H.C.G.M.B. nr.319/2009). În vara anului trecut, au apărut în presă informaţii despre mall-ul şi parcarea subterană, conform cărora licitaţia de execuţie a fost câştigată de Romstrade. La vremea respectivă, însă, proiectul nu era definitivat, ceea ce ar fi făcut imposibilă ofertarea execuţiei. Primăria şi-a exprimat intenţia de a realiza aceste proiecte în regim de PPP (parteneriat public privat), prin care aproximativ 60 de milioane de euro sunt alocaţi din bugetul primăriei şi alte 40 milioane de euro sunt finanţaţi de un investitor privat. Tot presa a scris că cei 40 de milioane de euro vor fi oferiţi de investitorul Nelu Iordache, care va executa însă şi lucrarea, primind şi drept de cesiune pe 49 de ani asupra parcării şi mall-ului subteran, se mai arată în comunicatul citat.


http://www.realitatea.net/revolta-arhitectilor-primaria-vrea-sa-distruga-nordul-capitalei-de-dragul-fluidizarii-traficului_975577.html


O fi adevarat si ce spun arhitectii dar si capitala asta trebuie sa se adapteze la numarul din ce in ce mai mare de masini si anume create si pasaje,poduri,etc
memorat
21 August 2012, 13:24:58
Răspuns #22

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Pasaje subterane, bulevarde mai mari şi un nou canal colector în sudul Capitalei. FOTO

Sudul Capitalei se pregăteşte de modernizare. Primăria Capitalei va construi un nou canal colector în zona Berceni - Olteniţei - Vitan-Bîrzeşti. Proiectul va fi prelungit şi la nivelul infrastructurii rutiere. Astfel, mai multe bulevarde vor fi lărgite, iar în două intersecţii importante vor fi construite pasaje subterane.
În Sectorul 4, Primăria Capitalei va construi un canal colector care va deservi zona de sud. Construcţia Canalului Cheile Turzii va fi realizată pe traseul Bulevardul Metalurgiei, şos. Berceni, str. Cheile Turzii, şoseaua Olteniţei şi str. Vitan Bârzeşti.

Proiectul include şi ample lucrări la infrastructură rutieră. Pentru fluentizarea traficului, se propune reconfigurarea nodului de intersectare a inelului median de circulaţie cu Şoseaua Olteniţei şi şoseaua Vitan Bârzeşti.

"La intersecţia Şoseua Olteniţei cu Vitan Bârzeşti, pe direcţia Căii Vitan Bârzeşti vor fi realizate două pasaje subterane, unul sub altul. Astfel, pasajul rutier va fi realizat la o adâncime mai mare, astfel încât deasupra lui, dar tot subteran să fie relizat şi un pasaj pietonal", a precizat pentru B365.ro arhitectul Sorin Gabrea, proprietarul firmei Western Outdoor, cea care a realizat Planul Urbanistic Zonal pentru această lucrare.

De asemenea, municipalitatea va lărgi Bd. Metalurgiei, Şos. Berceni, Şos. Olteniţei, dar şi Calea Vitan Bârzeşti. "Vor fi realizate mai multe tipuri de lucruri. În anumite zone vor fi realizate artere locale, în alte zone vor fi modificate trotuarele, în altele va fi lărgită strada", a mai explicat arhitectul Sorin Gabrea.

Schimbări vor fi şi la nivelul transportului în comun. Astfel, va fi introdus tramvai şi pe Calea Vitan Bârzeşti, dar şi strada Ion Iriceanu.

"Circulatia pietonilor, în zona studiată, se va realiza pe trotuarele existente, care vor fi menţinute şi, după caz, amplificate. În intersecţii, se vor proiecta spaţii şi amenajări destinate pietonilor şi bicicliştilor", se precizează în memoriul tehnic al proiectului.

Prioritatea proiectului este însă realizarea canalului colector. Lucrările ar putea începe chiar de anul viitor.

"În primul rând, va fi realizat canalul colector. Avem studiul de fezabilitate, aşa încât lucrările pot începe. Noi estimăm ca termen de începere anul viitor. Cât priveşte celelalte lucrări cuprinse în proiect, acestea nu au fost încă programate", a declarat Sorin Gabrea.

Peste 27.000 metri pătraţi de teren va fi expropriat pentru a se putea construi aceste canal colector şi dotările aferente.


http://b365.realitatea.net/pasaje-subterane-bulevarde-mai-mari-si-un-nou-canal-colector-in-sudul-capitalei_181892.html


memorat
30 Septembrie 2012, 15:22:25
Răspuns #23

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
FOTOGALERIE Cum va arăta Capitala în 2035: unirea celor şapte gări, autostrada suspendată, tunele sub Herăstrău

Până în anul 2035, Bucureştiul va fi împânzit de construcţii urbanistice de amploare, iar faţa oraşului va fi schimbată complet, devenind mai degrabă o capitală SF.

Primarul general Sorin Oprescu a declarat, la începutul lui 2012, la întâlnirea cu oamenii de afaceri privind "Conceptul Strategic Bucureşti 2035", că acesta este greu de realizat cu o "legislaţie şchioapă", care s-a schimbat de foarte multe ori în funcţie de interesele unor grupuri în detrimentul bucureştenilor.

Arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a spus că instrumentul strategic cel mai important pentru "Bucureşti 2035" este PUG, iar Primăria a finalizat lucrările importante care vor fundamenta acest plan urbanistic general. "Într-o lună sau două vom discuta în Consiliu Planul Urbanistic General", a preciza Pătraşcu la începutul anului.

"Recuperarea centrului istoric este unul dintre obiectivele principale ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană(PIDU). Piaţa Romană va fi legată de Piaţa Rahova, vor fi contruite două poduri pietonale, circulaţia autovehiculelor va fi restrânsă, va fi reamenajat cheiul Dâmboviţei, va fi făcut un sistem integrat de parcări în centru", potrivit lui Pătraşcu.
Totodată, Inelul Median de circulaţie de 13,5 kilometri urmăreşte traversarea subterană a parcului Herăstrău prin două tunele fiecare de câte doi kilometri, costurile întregului proiect ridicându-se la 1,3 miliarde de euro.

În viziunea celor care au lucrat la Strategia Bucureşti 2035, Capitala este, în peste 23 de ani, "o metropolă influentă şi integrată european prin durabilitate şi caracter, reinventată inteligent şi sensibil, o comunitate deschisă şi evoluată, o capitală dinamică şi creativă".

Pentru a atinge viziunea Bucureşti 2035 trebuie avute în vedere patru direcţii strategice majore, respectiv crearea unei forme administrative la nivelul Bucureştiului şi a teritoriului acestuia de influenţă, întărirea şi revitalizarea sistemului de poli teritoriali, eficientizarea şi dezvoltarea sistemului de infrastructură şi valorificarea durabilă a resurselor de patrimoniu natural şi construit.

Oprescu a spus că este nevoie de sprijinul Guvernului pentru a implementa această strategie.

Primarul Sorin Oprescu declara în decembrie 2011 că în 2035 Bucureştiul va arăta ca un oraş civilizat, european, va fi un echilibru în ceea ce priveşte dezvoltarea, punându-se accent pe partea de sud, unde se vor construi complexe comerciale, locuinţe şi locuri de agrement.

Conceptul strategic Bucureşti 2035 este parte a Planului Urbanistic General, fiind vorba despre un concept strategic despre cum şi unde se va dezvolta Bucureştiul şi cum va arăta capitala României pe termen lung, spunea primarul Sorin Oprescu.

Acest concept cuprinde finalizarea autostrăzii suspendate, care va fi realizată în parteneriat public-privat, închiderea celui de-al patrulea inel de circulaţie în sudul Capitalei, refacerea şi păstrarea caselor monument, programe privind spaţiul verde - acoperişuri verzi, amenajarea Dâmboviţei.
Potrivit primarului general, unele proiecte din acest concept au început deja să fie implementate, cum ar fi de exemplu Mihai Bravu - Văcăreşti, subtrecerea de la Văcăreşti-Olteniţa, Podul Doamna Ghica, Dudescu.

Edilul şef al Capitalei vorbea şi depre zona metropolitană, care va cuprinde judeţul Ilfov până la Ploieşti, o parte din judeţul Călăraşi şi o zonă din judeţul Giurgiu.

"Zona metropolitană se poate face şi fără bani de la buget, pentru că nu avem, în parteneriat public-privat, pentru că este timpul oraşelor, a discuţiilor între oraşe. Vrem să prindem puţin din judeţul Călăraşi, o zonă din Giurgiu, Ilfovul până la Ploieşti pentru că, vrem, nu vrem, în 20 ani Bucureştiul şi Ploieştul se vor uni", spunea Sorin Oprescu.

Gheorghe Pătraşcu sublinia că în zona de sud ar putea fi construit chiar şi un aeroport, pentru că aici s-a făcut o dezvoltare necontrolată, adevărata dezvoltare fiind orientată spre nord.

Voinţa politică este principalul factor pentru implementarea acestei strategii, în opinia arhitectului şef.

"Conceptul Strategic Bucureşti 2035" este un proiect care îşi propune conturarea unui model de dezvoltare pentru Capitală, care să ia în considerare şi aria sa de influenţă. Astfel, proiectul are în vedere formularea unei viziuni a oraşului, o armonizare a principalilor factori care îi conduc dezvoltarea. Scopul este stabilirea unor principii comune de dezvoltare care să conducă la conturarea unei zone armonioase şi competitive cu şanse mari de a antrena atât dezvoltarea de ansamblu cât şi comunităţile locale.


http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/FOTOGALERIE-Capitala-autostrada-suspendata-Herastrau_0_782921823.html
memorat
19 Octombrie 2012, 12:53:18
Răspuns #24

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Pasajul subteran de la Podul Grant intră în reparaţii capitale
   

După ani de zile în care s-a inundat la fiecare ploaie şi s-a transformat în gheţuş iarna, pasajul pietonal care subtraversează Calea Griviţei, pe la baza Podului Grant, va fi modernizat complet. Investiţia este estimată la aproximativ 300.000 euro.
Pasajul pietonal subteran Calea Griviţei arată jalnic în prezent, fiind într-o stare avansată de degradare, ultimele lucrări executate datând de aproape 17 ani.

Zona este intens circulată de pietoni având în vedere cartierele de locuinţe care flanchează Calea Griviţei, la care se adaugă traficul elevilor către şi dinspre şcoala amplasată pe Calea Griviţei, pe partea opusă faţă de cartierul de blocuri.

"ÃŽn contextul acestei aglomerări de trafic auto, traversarea supraterană a pietonilor ÅŸi scolarilor peste Calea GriviÅ£ei este aproape imposibilă", notează proiectantul în documentul care a stat la baza întocmirii studiului de fezabilitate privind modernizarea pasajului pietonal subteran de la baza Podului Grant. 

Prin urmare, Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 1 a anunţat că intenţionează să reabiliteze în totalitate pasajul pietonal. Astfel, vor fi instalate copertine de protecţie a scărilor de la căile de acces în vederea evitării căderii apei de ploaie şi a zăpezii pe trepte, evitând în acest mod producerea suprafeţelor de acces alunecoase ce pot cauza accidentarea pietonilor. "Sistemul de protecţie contra intemperiilor se va realiza pe structură metalică cu închiderri laterale din sticlă termopan şi acoperişul din policarbonat pe o structură semicirculară", se menţionează în document.

Totodată, în lucrările de reabilitare a pasajului intră şi finisarea pereţilor cu plăci din piatră naturală (marmură), acestea având şi calităţi antivandalism şi proprietatea de a putea fi uşor curăţaţi de grafiti, specifică proiectantul.

Pentru pardoseli şi trepte, proiectantul a propus placarea cu piatră naturală (granit) finisată antigliss. În plus, iluminatul interior şi marcajul iesirilor se va realiza cu lămpi cu leduri în carcase antivandalism.

Pentru toate aceste lucrări de modernizare a pasajului pietonal Calea GriviÅ£ei, ADP Sector 1 este dispusă să plătească  1.350.000 de lei cu TVA (aprox. 300.000 euro). InstituÅ£ia estimează că lucrările vor fi realizate în termen de 45 de zile de la data atribuirii contractului de execuÅ£ie. 

Etichete: AdministraÅ£ia Domeniului Public Sector 1, investiÅ£ie, lucrări, modernizare, pasaj pietonal subteran Calea GriviÅ£ei, pasaj subteran pietonal Podul Grant, realitatea, renovare, reparaÅ£ii capitale, Sectorul 1   .


http://b365.realitatea.net/pasaj-subteran_183847.html
memorat
21 Octombrie 2012, 15:00:18
Răspuns #25

IASMIN SANDU

  • Presedinte Asociatia Ro-Trans!
  • MEMBRII FONDATORI ASOCIATIEI RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 21790
  • Gen: Bărbat
  • CAF la statia de metrou Gara de Nord / M1
    • Comunitatea Ro-Trans - www.ro-trans.net
Pasajul subteran de la Podul Grant intră în reparaţii capitale
   

După ani de zile în care s-a inundat la fiecare ploaie şi s-a transformat în gheţuş iarna, pasajul pietonal care subtraversează Calea Griviţei, pe la baza Podului Grant, va fi modernizat complet. Investiţia este estimată la aproximativ 300.000 euro.
Pasajul pietonal subteran Calea Griviţei arată jalnic în prezent, fiind într-o stare avansată de degradare, ultimele lucrări executate datând de aproape 17 ani.

Zona este intens circulată de pietoni având în vedere cartierele de locuinţe care flanchează Calea Griviţei, la care se adaugă traficul elevilor către şi dinspre şcoala amplasată pe Calea Griviţei, pe partea opusă faţă de cartierul de blocuri.

"ÃŽn contextul acestei aglomerări de trafic auto, traversarea supraterană a pietonilor ÅŸi scolarilor peste Calea GriviÅ£ei este aproape imposibilă", notează proiectantul în documentul care a stat la baza întocmirii studiului de fezabilitate privind modernizarea pasajului pietonal subteran de la baza Podului Grant. 

Prin urmare, Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 1 a anunţat că intenţionează să reabiliteze în totalitate pasajul pietonal. Astfel, vor fi instalate copertine de protecţie a scărilor de la căile de acces în vederea evitării căderii apei de ploaie şi a zăpezii pe trepte, evitând în acest mod producerea suprafeţelor de acces alunecoase ce pot cauza accidentarea pietonilor. "Sistemul de protecţie contra intemperiilor se va realiza pe structură metalică cu închiderri laterale din sticlă termopan şi acoperişul din policarbonat pe o structură semicirculară", se menţionează în document.

Totodată, în lucrările de reabilitare a pasajului intră şi finisarea pereţilor cu plăci din piatră naturală (marmură), acestea având şi calităţi antivandalism şi proprietatea de a putea fi uşor curăţaţi de grafiti, specifică proiectantul.

Pentru pardoseli şi trepte, proiectantul a propus placarea cu piatră naturală (granit) finisată antigliss. În plus, iluminatul interior şi marcajul iesirilor se va realiza cu lămpi cu leduri în carcase antivandalism.

Pentru toate aceste lucrări de modernizare a pasajului pietonal Calea GriviÅ£ei, ADP Sector 1 este dispusă să plătească  1.350.000 de lei cu TVA (aprox. 300.000 euro). InstituÅ£ia estimează că lucrările vor fi realizate în termen de 45 de zile de la data atribuirii contractului de execuÅ£ie. 

Etichete: AdministraÅ£ia Domeniului Public Sector 1, investiÅ£ie, lucrări, modernizare, pasaj pietonal subteran Calea GriviÅ£ei, pasaj subteran pietonal Podul Grant, realitatea, renovare, reparaÅ£ii capitale, Sectorul 1   .


http://b365.realitatea.net/pasaj-subteran_183847.html
IAR?!
Luptam pentru modernizarea transportului electric.
----------------------------------------
Sa incercam sa fim oameni!
memorat
22 Octombrie 2012, 18:46:15
Răspuns #26

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Bulevard circular de mare viteză în Centrul Capitalei, concentric cu autostrada suspendată
   

O "autostradă" de mare viteză, neîntreruptă, fără semafoare şi fără ambuteiaje ce înconjoară Centrul Capitalei, în afară de celebra autostradă suspendată. Acesta este planul pe 10 ani al Primăriei Capitalei pentru a rezolva problema traficului şi a lipsei locurilor de parcare.
Folosind "bulevardul rapid" proiectat de Primărie, şoferii vor putea traversa oraşul mai rapid, fără a mai intra prin centru, astfel eliberând traficul de pe axele Nord-Sud şi Est-Vest. Spre exemplu, cineva care vrea să ajungă din cartierul Dristor în cartierul Militari va circula pe ruta Şoseaua Mihai Bravu - Ştefan cel Mare - Bulevardul Iancu de Hunedoara, Nicolae Titulescu, Pasajul Basarab (Orhideelor), o rută mai lungă dar mai rapidă decât străbaterea centrului oraşului, pe la Piaţa Universităţii sau Piaţa Unirii.

    "Pe inelul principal vor exista minim două benzi pe sens, în regim de prioritate totală (fără semafoare, treceri de pietoni sau pierderi de prioritate). Este un proiect pe termen mediu, cu termen de finalitate în 2025." - Ion Dedu, directorul direcÅ£iei Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului BucureÅŸti, pentru B365.ro.
Inelul principal se desfasoara pe Bulevardul Iancu de Hunedoara, Sos. Stefan cel Mare, Soseaua Mihai Bravu, Calea Văcăreştilor, Strada Niţu Vasile (sau Strada Viilor), Strada Progresului, Soseaua Orhideelor, B-dul Nicolae Titulescu, Piata Victoriei. Aceste artere, ce delimitează centrul Bucureştiului de cartierele rezidenţiale, au în total un diametru de circa 7 km si o lungime de circa 22 km, 8 benzi de circulatie (cu zona de tramvai in axul arterei). "Viteza maximă nu va depasi 50 km/h, însă, prin creşterea fluenţei traficului, va creşte viteza medie de deplasare şi capacitatea oferită", potrivit lui Ion Dedu.

O parte dintre aceste artere sunt deja pregătite să devină parte din inelul central, fiind conforme cu standardele proiectului. Printre acestea se numără Şoseaua Nicolae Titulescu, Şoseaua Ştefan cel Mare, Bulevardul Mihai Bravu, Calea Vacaresti şi Şoseaua Olteniţei, care au deja minim două benzi pe sens.

Totuşi, există şi artere care vor trebui resistematizate pentru a pune în practică proiectul. Zona de sud-vest a inelului este în principal vizată din acest punct de vedere, aici cautându-se încă soluţia de circulaţie optima. În zona Progresului - Şoseaua Viilor se vor realiza lărgiri de stradă, pasaje subterane, iar, în unele zone, reorganizarea circulaţiei se va face utilizand sensurile unice.

VEZI AICI mai multe detalii despre introducerea sensurilor unice pe mai multe artere importante ale Capitalei

"Practic toate intersectiile de pe inelul principal vor trebui realizate pasaje de circulatie supra sau subterane in functie de cerintele din teren" a punctat Ion Dedu pentru B365.ro. Astfel, va fi fluidizată, prin pasaje sau poduri, circulaţia în intersecţii "grele" precum Dristor, Iancului sau Ştefan cel Mare.

De asemenea, proiectul mai aşteaptă finalizarea lucrărilor la Pasajul Mihai Bravu, dar şi începerea altor două lucrări de mare anvergură, Nodul Intermodal Răzoare, unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură din Bucureşti în ultimii 20 de ani şi Pasajul Piaţa Sudului, cel mai mare proiect cu bani europeni din Capitală.
Principalele inele de circulaţie din Bucureşti, conform strategiei Primăriei Capitalei. sursa foto: hotnews.ro

Inelul principal de circulație, alături de inelul median și inelul exterior, fac parte din strategia Primăriei pe termen mediu și lung de fluidificare a traficului prin descurajarea circulaţiei prin centrul oraşului şi încurajarea circulaţiei pe inele. Studiile realizate de Primărie arată că după finalizarea inelului principal şi a celui median nu ar mai exista ambuteiaje în oraș.

Inelul median se va situa între inelul principal şi inelul exterior şi Şoseaua de Centură, la aproximativ 5-7 km de centrul orasului. Porțiunea nordică a inelului median, cunoscută și ca "autostrada suspendată", este cel mai scump proiect de infrastructură al Primăriei Capitalei, aprobat recent de Consiliul General al Municipiului București.

VEZI AICI mai multe detalii despre autostrada suspendată

Prioritate pentru transporportul în comun
Inelul median ar putea scăpa şi autobuzele şi tramvaiele de ambuteiajele din traficul bucureştean. Autorităţile intenţionează să revină la planul anunţat în urmă cu un an, de a transforma liniile de tramvai de pe inelul median în zone dedicate transportului public, pe unde ar circula şi autobuzele şi taxiurile, dar şi vehiculele Salvării, Poliţiei sau Pompierilor.

Împotriva şoferilor nedisciplinaţi care ar putea circula pe benzile unice se vor lua măsuri speciale. "Bordura va fi ridicată cam la 8-10 centimetri, ceea ce va fi descurajant pentru şoferi", spunea Ion Dedu în vara anului trecut.

VEZI AICI mai multe detalii despre intenţia de transformare a liniilor de tramvai în benzi exclusiv RATB


http://b365.realitatea.net/bulevard-circular-de-mare-viteza-in-centrul-capitalei-concentric-cu-autostrada-suspendata-_183345.html
memorat
24 Octombrie 2012, 14:10:24
Răspuns #27

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Penetrație Splai Independenței - Ciurel - A1, supervizare a proiectării și execuției de 6,8 milioane
   

Primăria Municipiului București a atribuit contractul de supervizare a proiectarii si executiei lucrarilor pentru obiectivul “Penetratie Splaiul Independentei- Ciurel- Autostrada Bucuresti- Pitesti”. Durata lucrărilor la construcția penetrației ar urma să fie de 36 de luni.
Contractul, în valoare de 6.835.127 lei, a fost atribuit companiei S.C. Consitrans SRL pe criteriul prețului cel mai scăzut. Consitrans face parte și dintre câștigătorii licitației pentru realizarea unor pasaje subterane la Piața Presei.

Durata investitiei , în cazul penetrației, va fi de 84 de luni, din care 24 luni supervizarea proiectarii si executiei si 60 luni servicii de consultanta pe perioada garantiei de buna executie a lucrarii.

Consiliul general al Municipiului București a aprobat în august Planul Urbanistic Zonal pentru proiectul Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1.

Pe 3 decembrie 2010, primarul general, Sorin Oprescu, participa la turnarea fundaţiei pilonului central al podului hobanat peste râul Dâmboviţa, un element fundamental al proiectului Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1. Mai mult, cu mare fast, edilul-şef lăsa la baza pilonului şi un mesaj pentru "extratereştri". Mesajul a fost pus într-un tub de metal şi aruncat de primarul general în groapa de 36 de metri adâncime săpată de constructori pentru turnarea pilonului central al podului.

"Lăsăm tubul la bază pentru ca generaţiile extraterestre să îl găsească peste 5.000 de ani şi să îşi aducă aminte", spunea atunci Sorin Oprescu.

Proiectul a fost contestat în instanţă

Trei luni mai târziu, în martie 2011, proiectul s-a blocat, iar de atunci nimic nu s-a mai mişcat pe şantierul din Splaiul Independenţei. Proiectul a fost sistat, în primă instanţă, ca urmare a contestării autorizaţiei de construire de către proprietarii din zonele adiacente. Mai exact, dezvoltatorul imobiliar Sema Parc SA a solicitat anularea autorizaţiei de construire nr. 209/21.06.2010, care prevedea autorizarea, în regim de urgenţă, a lucrărilor de construire, pentru ,,penetrare în Municipiul Bucureşti a autostrăzii Bucureşti Piteşti – Splaiul Independenţei – Lucrări pregătitoare pod hobanat peste Dâmboviţa între Str. Piatra Craiului şi Şos. Virtuţii''.

Începând cu anul 2006, societatea contestatoare dezvoltă un proiect imobiliar în zona Splaiul Independenţei-Semănătoarea, iar contestaţia depusă de aceasta în anul 2010 susţine faptul că soluţia de trafic prevăzută pentru supratraversarea râul Dâmboviţa (n.r. cu un pod hobanat), în cadrul proiectului de infrastructură dezvoltat de municipalitate, afectează gradul de funcţionalitate şi profitabilitate a proiectului imobiliar.

Primăria nu avea un PUZ aprobat pentru lucrarea deja începută

Procesul a fost câştigat de Primăria Capitalei. Succesul obţinut de municipalitate nu a deblocat însă şi proiectul. Și asta pentru că Primăria Capitalei nu avea încă un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat pentru această lucrare. În cele din urmă PUZ-ul a fost realizat şi supus în mai multe rânduri votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), însă el a fost aprobat de+abia la 30 august 2012. I

Penetraţia Splaiul Independenţei - A1 a rămas fără buget

Tot CGMB a lăsat anul trecut proiectul fără buget. Mai exact, pentru continuarea lucrărilor au fost alocaţi doar 3 milioane lei (690.000 euro), deşi în proiectul de buget se ceruseră 28 milioane lei. Chiar dacă CGMB ar fi aprobat bugetul cerut de Sorin Oprescu, banii nu ar putut fi folosiţi atât timp cât lucrarea era contestată în instanţă şi nu avea un PUZ aprobat.

Proiectul nu a primit un buget prea generos nici în acest an. Astfel, în condiţiile în care valoarea totală a lucrării (construcţie şi montaj) este de 580 milioane lei (131 milioane euro), CGMB a aprobat pentru 2012 doar 6 milioane lei (1,3 milioane euro).

"Proiectul se află în stadiu incipient. Prevederile bugetare pe anul în curs au rolul de a asigura continuarea lucrărilor daca PUZ-ul va fi aprobat", au precizat pentru B365.ro reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Proiectul este atacat ÅŸi de ONG-uri

Odată ce primăria a terminat PUZ-ul şi l-a supus dezbaterii publice şi ulterior votului CGMB un nou scandal a apărut. Proiectul era atacat de această dată de organizaţiile non-guvernamentale.

"Proiectul are câteva dezavantaje serioase: aduce un flux uriaş de maşini din autostrada Piteşti – Bucureşti în centrul oraşului prin Splaiul Independenţei, maşinile care vin din autostrada Piteşti – Bucureşti şi merg în autostrada Bucureşti – Constanţa sunt practic invitate să tranziteze centrul Bucureştiului pe Splaiul Independenţei, are un cost uriaş, întrucât este nevoie de expropieri consistente şi nu rezolvă problema de trafic a locuitorilor din zona Drumul Taberei – Militari. Soluţii mult mai ieftine permit conectarea acestor cartiere cu şoseaua de centură", spunea vara trecută Nicuşor Dan, de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul.

În campanie electorală, Sorin Oprescu promitea terminarea proiectului

Conform termenului iniţial oferit de Primăria Capitalei, proiectul Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1 ar fi trebuit finalizat în martie 2013. Cum proiectul este blocat de peste un an, acest termen nu va putea fi respectat. Primăria Capitalei se abţine de la anunţarea unui nou termen de finalizare. "Finalizarea lucrărilor poate fi estimată dupa începerea lucrărilor", au precizat pentru B365.ro, reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Primarul general, Sorin Oprescu nu este însă de aceeaşi părere. În programul său de campanie electorală, actualul edil-şef spunea că lucrarea va fi terminată în primul semetru din 2014. Termenul este imposibil însă de respectat. Astfel, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi pentru acest proiect de CGMB în 2006, durata lucrărilor este de 36 de luni. În condiţiile în care proiectul este abia în faza incipientă, chiar dacă lucrările ar începe luna viitoare, cel mai devreme investiţia ar fi terminată în vara lui 2015, şi nu în 2014 aşa cum actualul edil-şef promite în campania electorală.

8,3 kilometri lungime ÅŸi trei pasaje supraterane

Penetraţia Splaiul Independenţei – Autostrada Bucureşti-Piteşti va avea o lungime de 8,3 kilometri, va începe la intersecţia Splaiul Independenţei cu Şos. Virtuţii şi se va termina pe A1, la Podul Ciorogârla. Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens, şi va fi mărginită în anumite zone de de străzi colectoare a traficului zonal. Pe parcursul lucrării vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecţia sos. Virtuţii cu Splaiul Independenţei, la intersecţia Penetraţia A1 – Bd. Uverturii şi la intersecţia cu Șoseaua de Centură şi în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla.

Contractul pentru realizarea lucrării a fost câştigat de asocierea de firme JV Bogl – Astaldi – Eurocontruct -Tehnologica şi Proiect Bucureşti.


http://b365.realitatea.net/penetra-ie-splai-independen-ei-ciurel-a1-supervizare-a-proiectarii-i-execu-iei-de-6-8-milioane_184059.html
memorat
29 Octombrie 2012, 15:10:37
Răspuns #28

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Cum a rămas "în aer" un proiect de 40 milioane de euro al Primăriei Capitalei


Străpungerea Bulevardului Timişoara - Şoseaau de Centură, un proiect în valoare de peste 40 de milioane de euro început încă de pe vremea mandatului lui Adriean Videanu la Primăria Capitalei a rămas uitat, umbrit de alte proiecte, de mai mare amploare, precum Autostrada Suspendată, Bulevardul Uranus sau Pasajul Mihai Bravu - Splai Unirii.
Stadiul în care se află Străpungerea Bulevardul Timişoara - Şoseaua de Centură în acest moment este incert.

Pentru proiect au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici în 2007, contractarea firmei care a realizat studiul de fezabilitate având loc încă din 2006. În 2010 au început procedurile pentru exproprierile necesare desfăşurării proiectului. În acest moment "proiectul se află în faza de pregătire a procedurii de licitaţie", potrivit unui răspuns al reprezentanţilor Primăriei Municipiului Bucureşti.

Obiectivul de investitie ,,Penetraţie Bd. Timişoara” presupune prelungirea arterei Bd.Timişoara până în Centura Bucurestiului şi un pod peste calea ferată şi centură. Acest proiect promitea, la vremea respectivă, rezolvarea problemei traficului rutier aglomerat din Sectorul 6, fluidizând circulaţia de pe Bulevardul Iuliu Maniu şi Strada Valea Cascadelor, dar şi oferirea unei rute suplimentare de legătură cu Şoseaua de Centură şi Autostrada A1.
De asemenea, marele atu al proiectului ar fi că ar oferi aceste avantaje printr-o soluţie simplă şi nu foarte scumpă. De fapt, proiectul presupune modernizarea şi prelungirea Bulevardului Timişoara şi realizarea racordurilor care ar lega bulevardul de Şoseaua de Centură.

Străpungerea Bulevardul Timişoara - Şoseaua de Centură este doar unul dintr-o suită de proiecte, în valoare totală de sute de milioane de euro, care vizează fluidificarea traficului auto în zona de vest a Capitalei.

Printre acestea se numără şi Pasarela/Pasajul Ghencea - Domneşti (circa 4,5 mil. euro), Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - A1 (131 milioane de euro), Nodul Intermodal de la Răzoare, Străpungerea 1 Mai-Drumul Sării (finalizat, 1,75 milioane de euro), Străpungerea Strada Braşov-Şoseaua Alexandriei sau Bulevardul Liniei. Dintre acestea, singurul la care a început construcţia este Penetraţia Splai-Ciurel-A1, în 2010, însă lucrările au fost oprite între timp din cauza lipsei de finanţare şi a problemelor juridice.

Acest proiect consta într-un drum expres, cu trei benzi pe sens, ce include mai multe pasaje subterane valorează în jur de 131 de milioane de euro (construcţie plus montaj) în comparaţie cu legătura Bulevardul Timişoara - Şoseaua de Centură ce ar costat doar 40 de milioane de euro din bugetul Primăriei Generale.


http://b365.realitatea.net/cum-a-ramas-in-aer-un-proiect-de-40-milioane-de-euro-strapungerea-bd-timisoara_182470.html
memorat
08 Noiembrie 2012, 14:25:56
Răspuns #29

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
TOP 10 proiecte de infrastructură care ar putea revigora zona de Vest a Capitalei
   

Pentru a scăpa de aglomeraţia din zona de vest a Capitalei, municipalitatea a venit cu numeroase soluţii de construire a unor prelungiri, lărgiri, supra sau sub-traversări de străzi. Multe dintre acestea au rămas, însă, doar pe hârtie, astfel încât aglomeraţia din cartierele Militari, Drumul Taberei sau Grozăveşti pare să nu mai aibă sfârşit.
Faptul că infrastructura zonei de vest a Capitalei este mult subdimensionată faţă de numărul de locuitori nu mai este de mult o noutate. Potrivit unui studiu al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, cartierul Drumul Taberei va fi martorul unei extinderi considerabile în următorii ani. Astfel, numărul de maşini se va dubla, până în 2015, doar în cartierul Drumul Taberei potrivit Raportului de Mediu pentru Magistrala 5 de metrou .

Deşi această extindere este prevăzută şi în Planul Urbanistic General, datat încă din anul 2000, nu se întrevăd încă îmbunătăţiri ale situaţiei din zonă.

Pe "lista scurtă" a investiţiilor demarate de municipalitate în ultima decadă s-au aflat, într-o formă sau alta, peste 10 proiecte majore care vizează artere din cartierele Drumul Taberei, Militari, Grozăveşti, Crângaşi şi Giuleşti. B365.ro vă prezintă un top al lucrărilor de infrastructură care ar fi trebuit să fluidizeze circulaţia din zona de vest a oraşului:
1. Nodul Intermodal de la Răzoare (150 milioane de euro)

descriere: Intervenţia "chirurgicală" propusă de Primăria Generală a Capitalei asupra intersecţiei Răzoare este una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură construite vreodată în Bucureşti. Se doreşte amenajarea unui "punct intermodal de transport public" compus din tunel rutier de la intersecţia străzii Progresul cu Calea 13 Septembrie, până la intersecţia Bd. Geniului cu Șos. Cotroceni, o parcare subterană, o gară subterană, linii de tramvai şi autobuz, în paralel cu construcţia liniei de metrou.

avantaje: Realizarea pasajului între Strada Progresului şi Bulevardul Geniului ar facilita circulaţia neîntreruptă a traficului pe această direcţie, ca o completare a Pasajului Basarab şi o închidere a INELULUI CENTRAL, eliminând, practic, aglomeraţia din această zonă şi optimizând infrastructura depăşită care generează aglomeraţie în alte puncte apropiate.

stadiul proiectului: "Pasajul Răzoare ar avea prioritate, dat fiind că zona s-a aglomerat puternic de la construcţia Pasajului Basarab, dar lucrările vor începe în funcţie de finanţarea de care dispunem" declara Ion Dedu pentru B365.ro în urmă cu o lună. Pentru Nodul Intermodal Răzoare, bugetul Municipalităţii prevedea în 2012 suma derizorie de doar 2.200 de euro, în contextul în care proiectul necesită o investiţie totală de peste 150 de milioane de euro.

Mai multe detalii aici

 
2. Autostrada suspendată (1,5 miliarde de euro)
descriere: Autostrada suspendată este cel mai scump proiect din istoria Capitalei. Proiectul care va închide INELUL MEDIAN în nordul Capitalei, prevede construcţia a numeroase pasaje şi poduri peste intesecţii considerate puncte critice ale ambuteiajelor.

avantaje: Deşi principalele beneficii ale proiectului se vor manifesta în traficul din zona de nord sau nord-vest şi zona de vest va beneficia din plin de materializarea acestui plan prin construcţia de pasaje şi supratraversări peste intersecţii dificile, dar şi prin facilitarea unui acces rapid către nord şi nord-vestul Capitalei.

stadiul proiectului: Proiectul a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe 30 august dar finanţarea autostrăzii suspendate este însă, pentru moment, în suspensie. Primarul General, Sorin Oprescu, a căutat să facă rost de bani de la investitori şi companii de construcţii din China şi Coreea de Sud.

Mai multe detalii aici
3. Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - A1 (131 milioane de euro)
descriere: Penetraţia Splaiul Independenţei – Autostrada Bucureşti-Piteşti reprezintă o nouă arteră ce va începe la intersecţia Splaiul Independenţei cu Şos. Virtuţii şi se va termina pe A1, la Podul Ciorogârla. Pe parcursul lucrării vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecţia Şos. Virtuţii cu Splaiul Independenţei, la intersecţia Penetraţia A1 – Bd. Uverturii şi la intersecţia cu Șoseaua de Centură şi în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla.

avantaje: Principalul beneficiu al acestui proiect ar fi fost crearea unei legături directe şi rapide cu Autostrada A1, pentru a fluidiza traficul de pe Bulevardul Iuliu Maniu şi arterele apropiate, singurele care permit în acest moment intrarea pe autostradă, dar şi fluidizarea intersecţiilor unde vor fi construite cele trei pasaje subterane.

stadiul proiectului: Este printre puţinele proiecte din această categorie la care a început construcţia, în 2010, însă lucrările au fost oprite între timp din cauza lipsei de finanţare şi a problemelor juridice. La sfârşitul lunii octombrie, Primăria Municipiului București a atribuit contractul de supervizare a proiectarii si executiei lucrarilor.

Mai multe detalii aici
4. Bulevardul Liniei
descriere: Bulevardul Liniei reprezintă o arteră ce ar fi construită pe locul căii ferate industriale ce desparte Cartierul Militari de Cartierul Drumul Taberei, zonă abandonată, populată doar de câinii maidanezi şi de mai multe tabere de persoane fără adăpost. Acesta ar face legătura între Bulevardul Geniului - Şoseaua Panduri şi Valea Cascadelor, intersectându-se cu Bulevardul Vasile Milea şi Străzile Lujerului şi Moineşti.

avantaje: Bulevardul ar prelua din traficul de pe Bd. Timişoara şi Bd. Iuliu Maniu, veşnic aglomerate la ore de vârf. Mai mult, accesul direct în Şos. Panduri ar decongestiona Str. Valea Oltului-Prelungirea Ghencea-Bd. Ghencea mai ales pentru că aceasta rută este folosită către Cartierul Rahova, Şos. Olteniţei sau Şos. Giurgiului. Acesta ar face parte dintr-o triadă de proiecte esenţiale pentru Militari şi Drumul Taberei alături de Prelungirea Bd. Timişoara în Linia de Centură (vezi mai jos) şi Nodul de la Răzoare.

stadiul proiectului: Despre proiect nu s-a vorbit mai deloc în ultimii ani. Execuţia sa este condiţionată atât de obţinerea autorizaţiei de construire şi a avizelor, cât şi de alocarea fondurilor bugetare necesare, potrivit unui răspuns înaintat de Primăria Capitalei către redacţia B365.ro încă de anul trecut."Deocamdată ideea e lăsată în suspensie, până când se hotărăşte CFR. Dacă o mai foloseşte, dacă n-o mai folseşte, dacă-şi justifică banii. Ca să facem ceva ar trebui o Hotărârede Guvern sau o Ordonanţă de Urgenţă prin care terenul să treacă în domeniul Primăriei Capitalei”, a precizat pentru B365.ro, Demirel Spiridon, în urmă cu un an, viceprimar la Sectorul 6 la vremea respectivă.

Mai multe detalii aici
5. Prelungirea Bulevardului Timişoara până în Şoseaua de Centură (40 milioane de euro)

descriere: Proiectul înseamnă, de fapt, prelungirea arterei Bd.Timişoara până în Centura Bucurestiului şi un pod peste calea ferată şi centură. De asemenea, în cadrul acestui obiectiv s-ar moderniza şi lărgi Bulevardul Timişoara şi s-ar realiza racordurile de legătură între drum şi Şoseaua de Centură.

avantaje: Prelungirea ÅŸi reabilitarea Bulevardului TimiÅŸoara ar ajuta ÅŸi la fludizarea traficului în cazul unei creÅŸteri a populaÅ£iei în cartierul Drumul Taberei. Potrivit Planului Urbanistic General, cartierul se va dezvolta în partea de vest între Bulevardul TimiÅŸoara ÅŸi Prelungirea Ghencea, la vestul străzii Valea Oltului.  De asemenea, Bulevardul TimiÅŸoarei prelungit până în Centura Capitalei ar fi o alternativă bună pentru ÅŸoferii care intră în BucureÅŸti dinspre Autostrada BucureÅŸti-PiteÅŸti.

stadiul proiectului: Procedurile pentru exproprierile necesare desfăşurării proiectului au fost demarate în 2010. În acest moment "proiectul se află în faza de pregătire a procedurii de licitaţie", potrivit unui răspuns al reprezentanţilor Primăriei Municipiului Bucureşti dat la solicitarea B365.ro în luna octombrie a acestui an.

Mai multe detalii aici
6. Prelungirea Străzii Braşov până în Şoseaua Alexandriei, cu pasaj suprateran la intersecţia cu Prelungirea Ghencea
descriere: "Va fi o şosea cu trei benzi pe sens, cu spaţiu pentru linia de tramvai. Strada Braşov se termină la intersecţia cu bd. Ghencea. Ea va fi continuată cu o arteră nouă până la şos. Alexandriei. Şi linia de tramvai se va lungi şi după strada Braşov", declara în urmă cu un an Ion Dedu, directorul direcţiei Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti. Noua arteră ar urma să aibă şi două pasaje subterane, unul la intersecţia str. Braşov cu prelungirea Ghencea şi unul la intersecţia cu şos. Alexandriei.

avantaje: Străpungerea Braşov - Şoseaua Alexandria ar rezolva parţial problema aglomeraţiei de pe Calea 13 Septembrie, Bulevardul şi Prelungirea Ghencea şi Strada Mihail Sebastian. De altfel, acest proiect, continuat de străpungerea Şoseaua Alexandriei - Zeţari - Luica, ar închide INELUL MEDIAN al Capitalei în zona de Sud-Vest.

stadiul proiectului: Proiectul s-a aflat pe lista de investiÅ£ii a Capitalei de peste 3 ani, însă până acum au lipsit resursele necesare începerii lui. "Momentan nu sunt bani pentru acest proiect", a declarat Sorin Oprescu în cadrul ÅŸedinÅ£ei Consiliului General al Municipiului BucureÅŸti, ce a avut loc în data de 31 octombrie. El a susÅ£inut că acest proiect se află totuÅŸi în atenÅ£ia municipalităţii pentru fluidizarea traficului bucureÅŸtean.   
7. Pasarela/Pasajul Ghencea - DomneÅŸti (circa 4,5 mil. euro)

descriere: Proiectul prevedea un pasaj între Prelungirea Ghencea şi comuna Domneşti, peste Şoseaua de Centură a Capitalei şi calea ferată paralelă cu aceasta. Pasajul implică şi lărgirea Prelungirii Ghencea, care în acest moment are o singură bandă pe sens.

avantaje: Proiectul ar fluidiza traficul de pe Prelungirea Ghencea şi traficul în intersecţia Şoselei de Centură cu Prelungirea Ghencea, unde se creează ambuteiaje foarte des, mai ales când barierele căii ferate sunt închise.

stadiul proiectului: Situaţia proiectului este destul de "delicată" - terenul situat la est de Şoseaua de Centură aparţine Municipiului Bucureşti, terenul situat la vest de Şoseaua de Centură se află în judeţul Ilfov, iar Şoseaua de Centură în sine este în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), subordonată Ministerului Transporturilor.

În această situaţie, proiectul are şanse mici să se materializeze în condiţiile în care autorităţile nu colaborează între ele. De asemenea, proiectul nu poate beneficia de fonduri din partea Primăriei Capitalei pentru că nu se află în Bucureşti. "Curtea de Conturi nu îmi permite să investesc aici", a declarat Sorin Oprescu la şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti din data de 31 octombrie.

Mai multe detalii aici despre proiect ÅŸi aici despre proiectul de reabilitare ÅŸi modernizare DNCB Sud
8. Străpungerea Calea Crângaşi - Giuleşti - Chiajna - Şoseaua de Centură (4 milioane de euro)
descriere: O altă lucrare ce vizează legătura cu Şoseaua de Centură a oraşului este drumul care ar fi făcut conturul Lacului Morii, începând după intersecţia cu axul străzii Mehadia din Sectorul 6, până la trecerea peste râul Dâmboviţa. Lucrarea prevede şapte tronsoane de drum în lungime totală de 7,6 km, din care doar trei tronsoane se află pe teritoriul Sectorului 6, iar restul în comuna Chiajna. De asemenea, prin acest proiect autorităţile doreau să introducă Insula Lacul Morii în circuitul turistic al Capitalei.

avantaje: Artera ar constitui o rută alternativă de trafic pentru locuitorii din Giuleşti-Sârbi şi Crângaşi, asigurând astfel decongestionarea traficului.

stadiul proiectului: Proiectul aparţine Primăriei Sectorului 6, iar lucrările ar fi trebuit să înceapă în primăvara acestui an. Proiectul nu a fost însă aprobat de consilierii locali.

Mai multe detalii aici
9. Străpungerea 1 Mai-Drumul Sării (finalizat, 1,75 milioane de euro)
descriere: Drumul, lung de 845 de metri si lat de 25 de metri, cu două benzi pe sens, reprezintă prelungirea Bulevardului 1 Mai până în Strada Drumul Sării şi reorganizarea circulaţiei rutiere din zona acestei prelungiri.

avantaje: Principalul avantaj al acestei străpungeri este că ar uşura ieşirea din cartierul Drumul Taberei, mai ales în această perioadă cât se desfăşoară lucrările la metrou. De asemenea, noua arteră oferă locuitorilor din zonă şi mai multe locuri de parcare, "care simplifica inghesuiala de la blocurile de pe strazile Sibiu si Compozitorilor" potrivit edilului-şef al Capitalei. Artera permite şi o redistribuire a traficului din zonă, în sensul utilizării uniforme a capacitaţii de circulaţie pe culoarele Drumul Taberei, 1 Mai şi Ghencea.

Pe de altă parte însă, mai multe dintre locurile vechi de parcare ale riveranilor din zonă au fost eliminate ca urmare a faptului că pe o bună parte din străzi s-a interzis staţionarea.

stadiul proiectului: Noua arteră, care face legătura între Drumul Taberei şi Drumul Sării, a fost inaugurată în vara anului trecut, cu o întârziere de 6 luni.

Mai multe detalii aici
10. Extinderea şi reabilitarea Şoselei de Centură

descriere: Centura de Sud a Capitalei, între A1 şi A2, va fi lărgită la două benzi pe sens. Vor fi construite, sau modernizate mai mumlte pasaje şi traversări în 18 intersecţii. De asemenea, ar urma să fie construite nouă parcări park&ride și noduri intermodale.

avantaje: Amenajarea sau reamenajarea unor poduri şi subtraversări a Centurii şi amenajarea corespunzătoare a Centurii ar facilita atât circulaţia pe DNCB, descurajând astfel intrarea autovehiculelor de pe A1 prin cartierele Militari şi Drumul Taberei şi ar oferi şoferilor care ies din Capitală prin Vest variante suplimentare, fluidizând traficul în acest sens.

stadiul proiectului: Lucrările la reabilitarea Şoselei de Centură a Bucureştiului au rămas fără fonduri în luna august a acestui an, când în urma unei rectificări bugetare făcute de guvern au fost sistate proiecte importante de infrastructură rutieră. Astfel, proiectul a rămas să aştepte viitoarele alocări bugetare.

Mai multe detalii aici

Etichete: Bulevardul Liniei, Drumul Taberei, lucrari militari, Nodul Intermodal de la Răzoare, Pasarela Pasajul Ghencea - DomneÅŸti, PenetraÅ£ie Splaiul IndependenÅ£ei - Ciurel - A1, realitatea, Străpungerea 1 Mai-Drumul Sării, Străpungerea Strada BraÅŸov-Åžoseaua Alexandriei   


http://b365.realitatea.net/top-10-proiecte-de-infra_184019.html
memorat
18 Noiembrie 2012, 19:59:09
Răspuns #30

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
DILEMA ȘOFERILOR BUCUREȘTENI. Cât timp vor pierde în trafic la iarnă?

Orele pierdute în trafic vor fi şi mai multe în această iarnă pentru şoferii bucureşteni. Fie că au drum prin vestul, sudul sau estul oraşului, când va ninge, toţi se vor împiedica de şantierele puse în conservare sau abandonate de muncitori.
 Cei mai ghinioniÅŸti vor fi ÅŸoferii din Drumul Taberei, care, pe o distanţă de patru kilometri, vor fi nevoiÅ£i să facă slalom printre lucrările de la metrou.

Vine iarna, iar Bucureştiul arată în continuare ca un şantier deschis. În vestul oraşului, se circula greu şi vara din cauza lucrărilor. Iarna va fi de două ori mai greu, spun şoferii.

Dacă acum, din cauza şantierelor asezate la tot pasul soferii care circulă prin Drumul Taberei, la oră de vârf, merg în medie cu o viteză de 7 kilometri la oră, atunci când vor apărea ninsorile timpul de asteptare în trafic va crește considerabil.

Situaţia nu arată mai bine nici în estul Capitalei. De la un capăt la altul, pe ambele sensuri de mers, şi bulevardul Liviu Rebreanu este în reparaţii.

La prima ninsoare, şi Calea Văcăreşti, una dintre cele mai circulate artere din sudul oraşului va semăna mai degrabă cu o parcare.

Circulația va fi cu mult îngreunată și de-a lungul șantierului viitorului pasaj Mihai Bravu, unde, pe lângă restricțiile din trafic, șoferii vor trebui să înfrunte și zăpada.

Şi în nord, în jurul şantierului bulevardului Uranus va fi aglomeraţie mare. În plus pe zeci de străzi apar zilnic lucrări la reţele de apă sau canalizare.


http://www.digi24.ro/stire/DILEMA-SOFERILOR-BUCURESTENI-Cat-timp-vor-pierde-in-trafic-la-iarna_58459
memorat
29 Noiembrie 2012, 20:17:21
Răspuns #31

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Primaria Bucuresti rectifica bugetul in minus cu 178 mil lei. Se taie bani de la spitale, invatamant, mediu, dar cresc cheltuielile de personal



Consiliul General al Municipiului Bucuresti a rectificat in minus bugetul Primariei Capitalei cu aproximativ 178 milioane lei (circa 40 mil euro), dupa ce primaria nu a reusit sa incaseze veniturile pe care le estimase initial, respectiv 3,7 miliarde lei. Subventiile la RADET si RATB nu vor fi afectate de rectificare.

In cadrul acestei rectificari, s-au alocat in plus 14,5 milioane de euro pentru cheltuielile de personal al Primariei Bucuresti.

CGMB a mai acordat in plus 50 de milioane de lei la Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement.

Vicepreimarul Capitalei Dan Darabont nu a putut sa explice de ce a fost nevoie sa se aloce aceasta suma catre ALPAB in detrimentul Administratiei Spitalelor, spre exemplu, si nici nu a putut preciza ce investitii se vor face.

Mentionam ca o serie de achizitiile facute de ALPAB in ultimii ani au fost controversate, institutia achizitionand, spre exemplu, chioscuri de 37.000 de euro bucata sau celebrele ceasuri aurite.

UPDATE Victor Ponta: Evident ca vom ajuta Primaria Capitalei

Premierul Victor Ponta a declarat ca guvernul va ajuta primaria Capitalei si va plati cei 40 de milioane de euro pentru National Arena, dar acestia nu au fost prevazuti in bugetul pentru acest an.

"Sigur ca o sa-i dam, in masura in care ii avem prevazuti in buget. Anul acesta nu am avut nimic prevazut in buget", a spus Ponta, comentand insa ca "daca nu se ocupa Videanu ieseam mult mai ieftin, acum trebuie sa platim consultanta lui Videanu".

"Evident ca vom ajuta primaria capitalei si vom plati acesti bani", a mai spus el.

Banii au fost luati de la:

    28 mil lei de la spitale
    38 mil lei de la invatamant
    8 mil de lei de la mediu
    30 mil lei de la autoritati publice locale
    20 mil lei de la investitii RADET
    43 mil lei de la RATB


Potrivit Primariei Capitalei, marirea cheltuielilor de personal cu 14.5 milioane lei fata de bugetul aprobat initial (aprilie 2012) are urmatoarele cauze:

- Ministerul Finantelor Publice a aprobat in martie 2012 finantarea salariilor angajatilor Municipiului Bucuresti doar pentru 10,5 luni din cele 12 ale anului in curs.

 - finantarea diferentei reprezentand reintregirea salariilor(recuperarea reducerilor salariale din anii precedenti);

Municipalitatea sustine ca marirea cheltuielilor nu se datoreaza cresterii numarului de angajati ai Municipiului Bucuresti. Numarul angajatilor a scazut cu 342 salariati, de la 13.157 la 01 ianuarie 2012 pana la 12.815 la 31 octombrie 2012.

Principala cauza a incasarillor scazute sunt, potrivit unui raport aflat pe site-ul Primariei:

    Guvernul nu a platit cele 40 de mil de euro pentru lucrarile de la National Arena
    Nu s-au incasat sumele prevazute din impozitul pe venit
    Nu s-au putut vinde cabinetele medicale
    Nu s-au incasat amenzile date de Politia Locala
    Nu s-au recuperat banii de la proprietari alocati pentru consolidarea cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic

Potrivit acestui raport, in cazul in care Guvernul nu va plati datoriile pe care le are catre Primarie, pana la sfarsitul anului, ar putea fi necesara o noua rectificare bugetara negativa. "Veniturile previzionate de incasat pana la sfarsitul anului 2012 sunt de 570 milioane lei. Ele se adauga veniturilor incasate efectiv de 2,8 miliarde lei pana pe 31 octombrie 2012", se arata in raport. Initial, in bugetul aprobat la inceputul anului s-au prevazut incasari de 3,7 miliarde lei. Daca previziunile se adeveresc, in final se vor incasa doar 3,4 miliarde lei, cu circa 400 milioane lei mai putin decat s-a estimat.

Nici viitorul nu se intrezareste roz: "Veniturile proprii ale bugetului local continua tendintele de a scadea in conditiile in care sunt permanent erodate de efectele inflatiei si ale cresterii reale a pretului bunurilor si serviciilor  generate, in primul rand de cresterea pretului combustibililor si purtatorilor de energie. Cu toata preocuparea de a exploata sursele de venituri aprobate pentru municipiul Bucuresti, este necesara schimbarea drastica a politicii de venituri proprii incepand chiar din anul 2013 in paralel cu restituirea unitatii financiare si patrimoniale a Bucurestiului prin inlaturarea neajunsurilor de fond ale bazei legale de venituri acordata in prezent de lege municipiului in raport cu sectoarele", se mai arata in raportul publicat pe site-ul Primariei Capitalei.

Potrivit informatiilor de pe site-ul municipalitatii, la inceputul anului s-a estimat ca bugetul pe anul 2012 va fi de circa 4,5 miliarde lei (1 miliard euro), dintre care incasari din taxe, concesiuni si impozite de 3,7 miliarde lei. In mare parte, banii prevazuti in bugetul pe anul 2012 au fost alocati pentru continuarea poiectelor de infrastructura  incepute de primarie in anii trecuti si pentru subventiile RADET si RATB - 1,1 miliarde lei.


http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-13711853-primaria-bucuresti-rectifica-bugetul-minus-178-mil-lei-taie-bani-spitale-invatamant-mediu-dar-cresc-cheltuielile-personal.htm
memorat
29 Noiembrie 2012, 20:20:26
Răspuns #32

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Primăria Capitalei rămâne pe Splaiul Independenţei încă un an, pentru o chirie de aproape 3 milioane de euro

Primăria Capitalei va mai cheltui încă 2,7 milioane de euro pentru chiria sediului din Splaiul Independenței după ce consilierii municipali au aprobat joi contractul de închiriere pentru un an de zile.

Pentru aceaastă decizie a fost depus amendament care prevedea că acest contract să fie prelungit doar pentru următorul an.

Prelungirea contractului de închiriere a noului sediu al Primăriei Generale a Capitalei, pentru care municipalitatea plăteşte aproximativ 3 milioane de euro anual, a fost din nou supusă votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). De data aceasta, a și trecut de votul consilierilor.

Un amendament adoptat de Consiliul General prevede, însă, ca acest contract de închiriere să fie prelungit doar pe un an.

Contractul, deşi a fost contestat vehement de mai mulţi consilieri care spun că este foarte păgubos pentru municipalitate, a fost cercetat de Curtea de Conturi care a transmis un aviz potrivit căruia nu există nimic suspect.

Primăria Capitalei s-a mutat în sediul din Splaiul Indendenței în toamna anului 2009.


http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Bucuresti-stiri_din_bucuresti-inchiriere_sediul-sediul_primariei-sorin_oprescu-cgmb_0_819518179.html
memorat
19 Decembrie 2012, 15:29:14
Răspuns #33

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
memorat
02 Ianuarie 2013, 14:39:30
Răspuns #34

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
memorat
03 Ianuarie 2013, 08:40:40
Răspuns #35

Andrei

  • Mesaje postate: 4403
  • Gen: Bărbat
Adica de la 1 Martie 2013, se va instala haosul la Piata Sudului. Minunat, sa vezi ce va fii.
memorat
03 Ianuarie 2013, 18:24:17
Răspuns #36

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Adica de la 1 Martie 2013, se va instala haosul la Piata Sudului. Minunat, sa vezi ce va fii.
Cei care au scris articolul au gresit data.Chiar primarul general a spus la emisiune tv ca pana nu termina pasajul Mihai Bravu nu se apuca de cel de la Piata Sudului,adica cel putin in 2014 daca se tin de treaba...in cel mai fericit caz.
memorat
03 Ianuarie 2013, 20:02:53
Răspuns #37

Andrei

  • Mesaje postate: 4403
  • Gen: Bărbat
Cei care au scris articolul au gresit data.Chiar primarul general a spus la emisiune tv ca pana nu termina pasajul Mihai Bravu nu se apuca de cel de la Piata Sudului,adica cel putin in 2014 daca se tin de treaba...in cel mai fericit caz.

Da, da s-o crezi tu. Maine am sa fac cateva poze sa vezi cam cum se misca muncitorii.
memorat
03 Ianuarie 2013, 20:53:21
Răspuns #38

Adrian RATB

  • Vizitator
Nustiu daca are legatura intocmai cu topicul: pasajul Mihai Bravu e suspendat?
memorat
03 Ianuarie 2013, 21:49:23
Răspuns #39

Andrei

  • Mesaje postate: 4403
  • Gen: Bărbat
Nustiu daca are legatura intocmai cu topicul: pasajul Mihai Bravu e suspendat?

Pai sa ma duc maine sa fac cateva poze si sa vedem cum reactioneaza muncitorii la vederea camerei.
memorat