28 Martie 2024, 16:54:08

Autor Subiect: Investitii Primaria Capitalei  (Citit de 27651 ori)

0 Membri şi 3 Vizitatori vizualizează acest subiect.

12 Decembrie 2011, 19:38:54

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Investițiile Primăriei Capitalei mai primesc 26 de milioane de lei VEZI CE LUCRĂRI VOR PRIMI BANII

Consiliul General al Municipiului București a votat luni amendarea bugetului propriu al Municipiului pe anul 2011. Cel mai mult au pierdut RADET și RATB – 23 milioane lei. Banii au fost repartizați la lucrările de infrastructură, printre care Bulevardul Buzești-Berzei-Uranus și Pasajul Băneasa.
Banii vor fi împărțiți astfel, pentru următoarele lucrări:

Străpungere Berzei: 9,84 milioane lei

Pasaj denivelat Băneasa: 10 milioane lei

Pasaj Mihai Bravu: 5 milioane lei

Străpungerea Grigorescu-Dudescu: 1.000 lei

Pasaj Basarab: 225.000 lei

Străpungerea 1 Mai: 1,16 milioane lei

Reabilitare Cartier Creangă Lot III: 3.000 lei

Apărătorii Patriei: 1.000 lei

Achiziții imobile: 1.000 lei

ALPAB –  hrană marinari: 30.000 lei

Spitalul OMF – paturi: 76.000 lei.

Banii au fost luaÈ›i de la  PoliÈ›ia Locală (1,34 milioane lei), din subvenÈ›iile de la RADET (20 de milioane de lei) È™i din subvenÈ›iile RATB (3 milioane lei).


http://b365.realitatea.net/news/investitiile-primariei-capitalei-mai-primesc-26-de-milioane-de-lei-vezi-ce-lucrari-vor-primi-banii/
memorat
Advertisement

02 Ianuarie 2012, 18:14:29
Răspuns #1

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Proiectele întârziate ale primarului Oprescu

02 Jan, 09:12 / Nicoleta Vieru
 ÃŽn 2011, bucureÈ™tenii ar fi trebuit să circule pe bulevardul Uranus, să se poată plimba pe toate străzile din centrul vechi È™i să își parcheze maÈ™inile în prima parcare park&ride din Capitală. Toate au fost anunÈ›ate de primarul general, Sorin Oprescu, pentru 2011, însă niciunul din proiecte nu s-a finalizat. Acestora li se adaugă pasajele de la Charles de Gaulle sau PiaÈ›a Presei Libere, la care lucrările ar fi trebuit să fie în plină desfășurare, dar al căror termen de începere rămâne necunoscut.
Anul 2011 trebuia să fie un an spectaculos pentru bucureșteni, cu trotuare rulante, un centru vechi finalizat, două pasaje subterane noi începute și parcări de tip park&ride. Locuitorii Capitalei mai au însă de așteptat cel puțin până în 2012 pentru concretizarea lor.

Pasajele subterane de la Charles de Gaulle și Piața Presei Libere, în stand-by

În luna iunie, când prezenta bilanțul celor trei ani de mandat, Sorin Oprescu anunța că în 2011 an vor începe lucrările la pasajele rutiere subterane de la Charles de Gaulle și de la Piața Presei Libere. Licitațiile au fost organizate, firmele constructoare alese, însă pe ultima sută de metri s-a realizat că cele două proiecte nu aveau Planuri Urbanistice Zonale aprobate. Mai mult, după ce contractele au fost atribuite pe baza unor anumite caiete de sarcini, PUZ-urile au modificat ambele proiecte. Astfel, pe 1 august Primăria Capitalei a atribuit contractul pentru proiectarea și execuția pasajul subteran rutier de la Piața Charles de Gaulles asocierii SC Romstrade SRL – SC Metroul SA Valoarea finală a investiției a ajuns la 178 milioane lei (42,2 milioane euro). Conform proiectului inițial, lucrarea consta în două pasaje subterane, câte unul pe fiecare sens, care ar fi fost construite de o parte şi de alta a stației și galeriei de metrou. Mai exact, intrările şi ieşirile în pasaj s-ar fi făcut din aleile aflate de o parte şi de alta a Bd. Aviatorilor. La întocmirea PUZ-ului, proiectul a suferit modificări substanțiale. Astfel, conform noului proiect, intrarea în pasaj nu se va mai face de pe bretelele laterale ale Bulevardului Aviatorilor, ci pe centru, pe câte o bandă pe sens cu o lățime de 5 metri. Contractul a fost însă deja atribuit constructorului pe baza vechiului proiect.

Situația se repetă și la Pasajul de la Piața Presei Libere. Conform caietului de sarcini întocmit pentru atribuirea contractului, pasajul face legătura între Șos. București – Ploiești și bulevardele Kiseleff și Mărăști. Se intră în pasaj de pe mijlocul Șoselei București-Ploiești, din dreptul Fântânii Miorița și se iese spre Bd. Kiseleff și spre Bd. Mărăști. Astfel, aproximativ la jumătatea pasajului, era proiectat un tunel seperat ce asigura ieșirea spre bulevardul Mărăști. Pe baza acestui proiect contractul a fost atribuit Asocierii SC Apolodor Demolari SRL-SC Eurovia Construct International – SC Tehcon Edilitare și Infrastructura SRL – SC Consitrans SRL. Valoarea finală pentru care a fost atribuit contractul este de 74,9 milioane lei (18,2 milioane euro). Proiectul se schimbă însă la întocmirea PUZ-ului. Soluția găsită este un pasaj cu intrare tot de pe Șoseaua București-Ploiești, din dreptul Fântânii Miorița, cu ieșire prin două pasaje subterane spre Bd. Kiseleff și spre Bd. Expoziției (și nu pe Mărăști). Accesul în subteran nu se va mai face prin mijlocul șoselei, ci prin lateral, pe partea dreaptă pe sensul de mers dinspre Ploiești, printr-o rampă de coborâre. Rampa de ieșire va fi plasată pe bulevardul Kiseleff tot pe partea dreaptă, pentru a nu schimba profilul actual al bulevardului. Pe bulevardul Expoziției, rampa de ieșire se va afla pe mijlocul șoselei.

Până la începerea lucrărilor, cele două proiecte mai au de trecut un hop: votul consilierilor generali. Înainte ca lucrările să înceapă, ambele PUZ-uri au nevoie de aprobarea Consiliului General al Municipiului București. Cele două PUZ-uri nu au fost finalizate însă la timp pentru a intra spre aprobare în ultima ședință CGMB din acest an, de pe 20 decembrie.

Bulevardul Uranus: S-au inaugurat doar 1.000 metri din 1.800

În 2011 ar fi trebuit finalizată prima etapă din Bulevardul Buzești – Berzei – Uranus, cuprinsă între Piața Victoriei și Vasile Pîrvan, cu o lungime de 1,8 kilometri. Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane cuprinse în această etapă. Astfel, din 6 decembrie, bucureștenii pot circula între Piața Virgiliu și strada Vasile Pârvan (400 metri), iar din 21 decembrie s-a deschis și tronsonul cuprins între Piața Victoriei și Strada Occidentului (600 metri).

Reprezentanții primăriei susțin că proiectul a fost întârziat de lucrările la rețeaua de canalizare. Astfel, în urma unei expertize a Apanova s-a decis schimbarea rețelei de canalizare, care ajunge și la o vechime de o sută de ani. În condițiile în care primul tronson ar fi trebuit finalizat în vara lui 2011, expertiza Apanova a venit abia în primăvară și a întârziat lucrările.

O altă problemă a fost Hala Matache, aflată chiar pe traseul viitorului bulevard. Primăria a vrut să demonteze și să mute clădirea monument istoric, mai în spate față de actualul amplsament. După intervenția Asociației Salvați Bucureștiul însă, s-a decis ca hala, care are statut de monument istoric, să rămână în același loc. Unul dintre canalele colectoare care trebuie schimbate se află chiar sub Hala Matache. Inspectoratul de Stat în Construcții nu a aprobat încă intervenția Primăriei în zona halei. Cu toate acestea primarul general, Sorin Oprescu, spune că va termina prima etapă în primăvara lui 2012. “Noi sperăm să ieșim la suprafață cu prima etapă, cuprinsă între Piața Victoriei și Vasile Pârvan, în luna martie”, a precizat edilul-șef. Termenul este însă extins de directorul general al Direcției de Infrastructură din Primăria Capitalei. Astfel, Mădălin Dumitru spune că prima etapă va fi terminată la 6 luni de la primirea tuturor autorizațiilor.

După prima etapă, urmează cea cuprinsă între Vasile Pârvan și Piața George Coșbuc, care include și un tunel pe sub Dealul Parlamentului, între Catedrala Neamului și Casa Poporului. Construcția tunelului va trebui însă aprobat în Parlament, În fine, ultima etapă a lucrării cuprinde segmentul cuprins între Piața George Coșbuc și Gara Progresul.

Centrul Vechi trebuia finalizat din vara anului trecut. Noul termen: primăvara lui 2012

În vara lui 2011, primarul general anunța că până la sfârșitul lunii august toate străzile din centrul vechi vor fi terminate. La sfârșitul verii însă, aveam în continuare șantier. Şi cel de-al doilea termen de 11 septembrie, în care primarul dădea asigurări că până şi Piaţa Anton din spatele Hanului lui Manuc va fi finalizată, a fost încălcat. “Lucrările de pe străzile din Centrul Vechi al Bucureştiului vor fi finalizate până la sfârşitul săptămânii”, spunea pe 6 septembrie, într-o zi de marți, primarul general al Capitalei într-o emisiune televizată. Patru zile mai târziu edilul-șef lansa un nou termen. „Lucrările la Centrul Istoric al Capitalei vor fi încheiate până la 15 octombrie, însă zona este pregătită pentru evenimentele din cadrul Zilelor Bucureştiului, programate vineri, sâmbătă şi duminică”, anunța pe 15 septembrie Sorin Oprescu, citat de agenția NewsIn. Ultimul termen a fost lansat la sfârșitul lunii octombrie. Potrivit primarului general, lucrările de reabilitare a străzilor din centrul vechi vor fi încheiate în 2012.

În acest moment avem în continuare un șantier deschis în Centrul vechi după ce au fost descoperite noi vestigii. Potrivit edilului-șef noile descoperiri vor fi păstrate și acoperite cu sticlă, urmând ca bucureștenii să se poate plimba deasupra lor.

Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați de Consiliul General al Municipiului București, pentru reabilitarea Centrului Vechi erau prevăzuți 27 milioane de euro. Din această sumă, 7 milioane de euro au fost cheltuiți de firma Sedesa, înainte ca Primăria Capitalei să rezilieze contractul cu aceasta în 2009. În aproape patru ani, societatea reabilitase doar patru străzi din cele 14 câte erau cuprinse în proiect. După rezilierea contractului cu Sedesa, în primăvara lui 2010 proiectul este preluat de firma Apolodor.

Pasajul Muncii: Costuri majorate cu 70% și termen de finalizare prelungit cu un an

În luna septembrie a anului trecut, reprezentanții primăriei spuneau, în timpul unei vizite pe șantierul de la pasajul Muncii, alături de primarul general, că lucrările de reabilitare a pasajului vor fi terminate în decembrie 2011 , fără liniile de tramvai. La sfârșitul lunii noiembrie însă, Sorin Oprescu a supus aprobării CGMB un proiect de hotărâre care prevedea majorarea indicatorilor tehnico-economici cu 70% de la de la 47,09 milioane lei, cât s-a stabilit în 2006, la 80,19 milioane lei. Proiectul a fost aprobat. În plus, termenul de finalizare a lucrării s-a prelungit cu un an.

“Datorită menținerii acceselor de metrou în actuala confiurație este necesară adaptarea proiectului inițial astfel încât să se asigure funcționalitatea integrată atât a metroului și a tramvaiului cât și a căii rutiere în condițiile actuale de trafic”, se menționa în raportul de specialitate al Direcției de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei.

Prima parcare de tip park&ride din București mai întârzie

Tot în 2011 ar fi trebuit să avem prima parcare de tip park&ride din Capitală, cea de la Băneasa. Construită la capătul liniei de tramvai 5, noua construcție va asigura aproximativ 400 locuri de parcare și va fi destinată navetiștilor. Accesul şoferilor în parcare se va face pe baza abonamentelor sau a biletelor RATB sau Metrorex. Cu o lună înainte de finalul anului, lucrările la noua parcare sunt departe de a fi terminate.

Reprezentanții Primăriei spun că parcări de acest tip vor fi construite la intrările și ieșirile din Capitală cu scopul de a decongestiona traficul din oraș. Astfel, șoferii care vin din afara Capitalei sunt încurajați să își lase mașinile în aceste parcări și să aleagă mijloacele de transport în comun pentru deplasarea prin oraș. Pe lângă cea de la Băneasa, Primăria vrea să construiască alte parcări și la Liviu Rebreanu și Pantelimon.

Probleme sunt și în cazul parcării subterane de la Piața Charles de Gaulle. Lucrările ar fi trebuit să înceapă din vara lui 2011, însă nici acum nu există un nou termen pentru demararea proiectului.

Pasajul Basarab inaugurat cu doi ani întârziere, incomplet și mai scump cu 300 milioane lei

Primarul Sorin Oprescu a finalizat în 2011 Pasajul Basarab. Lucrarea a fost însă inaugurată cu o întârziere de doi ani, fără stația intermodală cu lifturi și trotuar rulant și cu o notă de plată încărcată cu 300 milioane de lei față de bugetul alocat inițial. La contractul inițial, semnat în 2006, s-au adăugat șase acte adiționale care au scumpit proiectul, dintre care patru semnate de actualul edil-șef.

Stația intermodală cu care se lăuda primarul general nu este gata în totalitate nici la șase luni de la finalizarea lucrărilor la Pasajul Basarab, astfel că nici acum tramvaiul nu poate opri pe Pasajul Basarab, iar bucureștenii nu au acces direct la stația de metrou. La sfârșitul lunii octombrie au fost terminate lifturile și scările rulante și s-au realizat toate finisajele. Cu toate acestea, stația modernă rămâne închisă pentru că nu s-a putut monta trotuarul rulant care va face legătura cu Gara de Nord. Potrivit Primăriei Capitalei, acesta nu a putut fi montat până acum, întrucât CFR nu a semnat protocolul cu municipalitatea (n.r. Gara de Nord este în administrarea CFR).

“Montarea trotuarului rulant care facilitează accesul călătorilor din zona Pasajului Basarab către Gara de Nord presupune refacerea infrastructurii și suprastructurii peronului 1, dar și lucrari de amenajare a unei copertine de protecție a calatorilor impotriva intemperiilor”, au precizat pentru B365.ro, reprezentanții Primăriei Capitalei.

Stația intermodală de la Pasajul Basarab va reuni o linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod, linii de autobuz și troleibuz, linii de metrou, 2 gări de cale ferată la care se adaugă spații special amenajate pentru taxiuri și 2 autogări pentru transport intern și internațional. Staţia va avea două căi de acces: una pe Calea Griviţei şi una pe bulevardul Dinicu Golescu. Accesul se va face pe scări fixe şi rulante şi cu lifturi.

Lucrările la autostrada suspendată încep abia peste un an

Proaspăt întors din China, în luna martie 2011, Sorin Oprescu spunea că “primul târnacop” la autostrada suspendată se va da în toamna acestui an, iar primul tronson va fi gata într-un an și jumătate. La sfârșitul anului, Planul Urbanistic Zonal nu a fost încă aprobat de Consiliul General al Municipiului București. PUZ-ul și studiul de fezabilitate au fost aprobate doar în Comisia de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Capitalei.

“Autostrada suspendată” a primarului Oprescu va avea rolul de a închide inelul median de circulație al Capitalei și va fi construită mai mult la nivelul solului și subteran decât “suspendată”. Artera va avea 13,15 kilometri lungime și va face legătura între Colentina și Crângași. (VEZI IMAGINI 3D CU AUTOSTRADA).

În 2011, au început lucrările la Pasajul Mihai Bravu – Splaiul Unirii și Străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu. De asemenea, sunt aproape gata, dar cu întârzieri, Pasajul Pipera și lucrările din Centrul vechi. În plus, se mai lucrează la reabilitarea Bulevardului Aerogării și a pasajului suprateran Băneasa (de lângă Elvila).

Ce spun reprezentanții Primăriei

B365.ro a solicitat Primăriei Capitalei un răspuns privind cauzele exacte ale acestor întârzieri, dar și noile termene de finalizare a lucrărilor. Vă prezentăm integral răspunsul primăriei:

Pasajul rutier si parcarea subterana de la Piața Charles de Gaulle – PMB este în procedura de modificare PUZ inițial, modificare impusă de acceptul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național în ceea ce privește Pasajul Rutier Charles de Gaulle.

Pasajul de la Piața Presei Libere – A fost emis ordinul de începere pentru servicii de proiectare. A fost întocmit proiectul și PUZ-ul care se află în dezbatere publică.

Parcarea park&ride la Băneasa – lucrarile sunt in curs de executie.

Inelul median (autostrada suspendata) – Studiul de fezabilitate va fi supus spre aprobare maine (20 decembrie) Comitetului tehnic economic. PUZ-urile au aviz CTU și sunt în procedura de aprobare (n.r. în ultima ședință CGMB din acest an PUZ-ul nu s-a aflat pe ordinea de zi pentru a fi aprobat).

Statia intermodală de la Pasajul Basarab – Stația este finalizată. Enel nu a instalat încă blocul de măsură și protecție la racordul electric. De asemnea, SNCFR nu a semnat înca protocolul de colaborare în vederea realizării în comun a trotuarului rulant.

Centrul istoric- Lucrarile sunt finalizate în proporție de 96.5 la sută. Motivele pentru care nu sunt finalizate în proportie de 100 la suta sunt legate de descărcările arheologice din acea zonă.


http://b365.realitatea.net/news/promisiunile-ratate-ale-primarului-oprescu-in-2011-autostrada-suspendata-centrul-vechi-si-parcarile/
memorat
01 Februarie 2012, 12:37:48
Răspuns #2

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Ce pasaje și bulevarde se deschid în 2012, în Bucureşti FOTO

Anul 2012 este un an electoral, în care edilii se vor grăbi să termine toate proiectele începute în ultimii ani de mandat. Primarul general, Sorin Oprescu, nu face excepție de la regulă. Nu mai puțin de opt pasaje, bulevarde și parcări au ca termen de finalizare anul 2012. Alte pasaje și parcări subterane sunt programate să fie construite începând din acest an.
Prima lună din acest an s-a încheiat, iar Capitala nu are încă un buget finalizat, prin urmare nu se știe încă ce proiecte vor primi finanțare în acest an. Cel puțin în cazul proiectelor noi. “Vor avea prioritate lucrările începute deja, iar apoi în funcție de banii rămași în buget vor fi demarate și lucrări noi”, spun reprezentanții Direcției de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei.

Pasajul Pipera ar trebui finalizat în februarie

Primul pe lista inaugurărilor din acest an este Pasajul Pipera. Lucrarea ar fi trebuit finalizată încă de la sfârșitul anului trecut, însă termenul a fost amânat inițial pentru luna ianuarie, iar apoi pentru februarie. “M-am consultat cu cei de la Infrastructură și am decis să mai așteptăm o lună, o lună și ceva până să deschidem pasajul. Mai sunt de terminat localele (n.r. bretelele laterale de lângă pasaj). Și nu putem inaugura pasajul până nu vor fi gata”, spunea primarul general, Sorin Oprescu, pe 13 ianuarie.
Proiectul vizează lărgirea la șase benzi a șoselei Pipera între Calea Floreasca și calea ferată București – Constanța prin construirea unui pasaj care supratraversează bulevardul Barbu Văcărescu și Calea Floreasca. Șoferii vor avea la dispoziție câte două benzi pe sens pe pasaj și câte o bandă la sol lângă pasaj.

Proiectul Pasajului Pipera datează încă din 2006 când a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București cu un cost de 32 milioane de lei. Indicatorii tehnico-economici au fost majorați de atunci de două ori, ajungând în 2007 la 228 milioane lei. Contractul de execuție a fost atribuit în 2009 asocierii PA&CO INTERNATIONAL și F. KIRCHHOFF STRBENBAU GmbH Co KG. Valoarea contractului era de 105 milioane lei. În 2011 însă, costul lucrării a crescut printr-un act adițional cu încă 37,78 de milioane lei.

Încă 800 de metri din bd. Uranus, gata în martie

Bulevardul Buzești-Berzei-Uranus sau Diametrala Nord-Sud este o altă lucrare cu termenul de finalizare expirat. Astfel, prima etapă din lucrare, cuprinsă între Piața Victoriei și strada Vasile Pârvan, ar fi trebuit încheiată în vara lui 2011. Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane cuprinse în această etapă. Astfel, din 6 decembrie 2011, bucureștenii pot circula între Piața Virgiliu și strada Vasile Pârvan (400 metri), iar din 21 decembrie s-a deschis și tronsonul cuprins între Piața Victoriei și Strada Occidentului (600 metri).
Primarul general, Sorin Oprescu, spune că prima etapă, între Piața Victoriei și Vasile Pârvan va fi terminată în totalitate în luna martie a acestui an. Proiectul de realizare a Bulevardului Buzești-Berzei-Uranus cuprinde în total trei etape. Cea de-a doua, cuprinsă între Vasile Pârvan și Piața george Coșbuc, are prevăzut și un tunel cu o adâncime de 20 metri ce ar urma să treacă pe sub Palatul Parlamentului. Ultima etapă a lucrării este cuprinsă între Piața George Coșbuc și Gara Progresul.
Deocamdată nu se știe când vor începe lucrările nici la cea de-a doua etapă a lucrării în condițiile în care Consiliul General al Municipiului București (CGMB) nu a aprobat încă Planul Urbanistic Zonal.

La finalizarea întregii lucrări, Bulevadul Uranus va fi o arteră câte două benzi pe sens, piste pentru bicicliști și două linii de tramvai. Și acest proiect datează tot din 2006. CGMB a alocat atunci pentru proiect 62 milioane lei. Au urmat alte două hotărâri de majorare a indicatorilor tehnico-economici până la suma de 365 milioane lei. Până acum municipalitatea a cheltuit pentru prima etapă a lucrării 67 de milioane de euro, dintre care 38 milioane lucrările propriu-zise, iar 29 de milioane de euro exproprierile.

Termenul de finalizare pentru centrul vechi: primăvara lui 2012

După spusele primarului general, Sorin Oprescu, primăvara va veni în acest an cu o nouă inaugurare. Cea a centrului vechi al Capitalei. Edilul-șef spunea la începutul anului trecut că lucrările vor fi terminate în vara lui 2011. La sfârșitul anului au fost descoperite noi vestigii la intersecția străzii Franceză cu strada Șelari. După descărcarea arheologică a reieșit că vechile construcții fac parte din intrarea în vechea Curte Domnească. Astfel, noile descoperiri vor fi păstrate și acoperite cu sticlă.
Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați de Consiliul General al Municipiului București, pentru reabilitarea Centrului Vechi erau prevăzuți 27 milioane de euro. Din această sumă, 9 milioane de euro (fără TVA) au fost cheltuiți de firma Sedesa, înainte ca Primăria Capitalei să rezilieze contractul cu aceasta în 2009. În aproape patru ani, societatea reabilitase doar patru străzi din cele 16 câte erau cuprinse în proiect. După rezilierea contractului cu Sedesa, în primăvara lui 2010 proiectul a fost preluat de firma Apolodor.

Pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii ar trebui inaugurat în aprilie 2012

Pasajul suprateran Mihai Bravu-Splai Unirii va fi terminat în aprilie 2012, potrivit primarului general, Sorin Oprescu. Pasajul va face legătura între Calea Vacărești și Șoseaua Mihai Bravu, peste Splaiul Unirii și va avea câte două benzi pe fiecare sens. Lucrarea va consta de fapt din două pasaje supraterane paralele pe direcția Calea Văcărești – Mihai Bravu, câte unul pentru fiecare sens de circulație. Lungimea totală a lucrării este de 644 metri, iar primăria va plăti 28 milioane de euro pentru proiect.
Străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu ar trebui finalizată în toamna acestui an

Lucrările la Străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu au început în martie 2010, durata de execuție find de 30 luni. Noua investiție va face legătura între Vitan și Berceni. Lucrarea constă în lărgirea Bd. N. Grigorescu la trei benzi pe sens, realizarea unui scuar median de 7-12 metri și lărgirea trotuarelor la 5 metri. La intersecția bulevardului Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu va fi construit un pasaj suprateran peste râul Dâmbovița. Pasajul va avea câte două benzi pe sens și un scuar median de 12 metri. În lateralele acestui pasaj vor fi construite la nivelul solului două poduri cu câte trei benzi pe sens.

Primăria Capitalei va plăti pentru întreaga lucrare 128 milioane lei, dintre care 35,6 milioane doar pentru exproprieri.

La sfârșitul lui mai va fi gata parcarea subterană de la Universitate

La sfârșitul lui noiembrie anul trecut, primarul Sorin Oprescu anunța că lucrările la parcarea subterană vor fi finalizate până la sfârșitul lunii mai 2012. Parcarea, structurată pe trei niveluri, va avea 420 de locuri pentru autoturisme și 21 pentru motociclete, iar tariful va fi de 0,36 euro pe oră.

Lucrarea pentru parcare este realizată în parteneriat public-privat. Perioada de concesiune este de 34 de ani, perioadă în care Primăria va încasa o redevență anuală între 4% și 50% din venitul anual al firmei Interparking Spania, cea care finanțează, proiectează, construiește și va opera parcarea pe perioada contractului. Municipalitatea va primi 4% pentru încasări anuale mai mici de 470.000 de euro și 50% pentru încasări mai mari sau egale cu 1.700.000 de euro.

În primăvară, deasupra parcării vor începe și lucrările de amenajare a piațetei. “Zona pietonală va avea pavaj tratat cu o piatră nobilă, iar zona semicarosabilă va fi cu piatră cubică. În jur de 20-30% din suprafață va fi amenajată ca spațiu verde. Vor fi multe corpuri de iluminat de dimensiuni medii, așezate la mică distanță unele de altele, în zona pietonală”, susține arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Lucrările de amenajare ar urma să se încheie în luna iulie a acestui an.
Reabilitarea Bulevardului Aerogării, finalizată în 2012

Reabilitarea sistemului rutier și a liniei de tramvai de pe Bulevardul Aerogării are ca termen de finalizare anul 2012. Lucrările au fost terminate pe cea mai mare parte a bulevardului încă de anul trecut, iar momentan se lucrează la consolidarea pasajului suprateran Băneasa (de la Elvila). După finalizarea lucrărilor pe Bd. Aerogării mijloacele de transport în comun vor beneficia de o linie specială, spun reprezentanții Primăriei Capitalei. Astfel, pe linia de tramvai vor circula și autobuzele, iar circulația pentru autovehicule va fi limitată la două benzi pe sens, nemaiexistând posibilitatea de a folosi și liniile de tramvai. la capătul liniei de tramvai 5 din Băneasa va fi construită și o parcare de tip park&ride pentru navetiști cu 400 de locuri. Accesul şoferilor în parcare se va face pe baza abonamentelor sau a biletelor RATB sau Metrorex.


http://b365.realitatea.net/news/ce-pasaje-si-strazi-se-deschid-in-2012/


Vise,vise !
memorat
08 Februarie 2012, 13:26:19
Răspuns #3

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Oprescu și Udrea semnează astăzi contractul pentru restaurarea Arcului de Triumf. Urmează o serie de pasaje subterane

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, vor semna miercuri contractul de finanţare din fonduri europene pentru consolidarea, restaurarea şi conservarea Arcului de Triumf. În plus, Primăria Capitalei vrea să construiască sub monument și un sistem de pasaje subterane pietonale.
Lucrările de consolidare, restaurare şi conservare a Arcului de Triumf din Bucureşti sunt estimate la 30 milioane lei (circa 7 milioane euro. Pentru consolidarea, restaurarea şi conservarea Arcului de Triumf, cererea pentru finanțarea europeană a fost depusă în decembrie 2009, iar evaluarea a durat mai bine de un an şi şase luni. Valoarea totală a proiectului este de 30 milioane lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă este de 22 milioane lei.

Odată cu restaurarea monumentului, municipalitatea vrea să construiască și mai multe pasaje subterane pietonale. Mai exact, noua lucrare va consta din cinci pasaje pietonale de acces și un pasaj central în formă inelară. Accesul în pasaj va fi asigurat cu ajutorul a cinci lifturi și șase scări rulante.

“La Arcul de Triumf se realizează un sistem de pasaje pietonale care vor evita traversarea la nivel a bulevardelor principale Kiseleff, Prezan și Averescu. Se va traversa prin subteran, cu posibilitatea traversării prin subteran și în zona pastilei de la Arcul de Triumf. Sunt niște pasaje pietonale care vor reduce timpii de așteptare la semafor și va crește capacitatea intersecției respective”, preciza vara trecută pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcției Transporturi și Sistematizarea Circulației din cadrul Primăriei Capitalei.

Pasajul central va avea o suprafață pietonală de 3.500 metri pătrați, la care se adaugă o zonă comercială pe o suprafață de 5.700 metri pătrați.


http://b365.realitatea.net/news/oprescu-si-udrea-semneaza-astazi-constractul-de-finantare-pentru-restaurarea-arcului-de-triumf/

Asa ca sa ne "tinem bine" ca din primavara se anunta proiecte mari de incepere in capitala !
memorat
22 Februarie 2012, 20:37:58
Răspuns #4

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Cum va arăta Capitala în 2035? Primăria are planuri mari

Planul Urbanistic General (PUG) va fi discutat în CGMB în maximum două luni, după care urmează să fie aplicată Strategia Bucureşti 2035, care presupune unirea celor şapte gări din Bucureşti prin linie de metrou, dublarea spaţiilor verzi şi recuperarea identităţii urbane pentru centrul Capitalei.

Sorin Oprescu a prezentat "Conceptul Strategic Bucureşti 2035", la întâlnirea oamenilor de afaceri. Acesta a declarat că proiectul este greu de conceput cu o "legislaţie şchioapă".

Instrumentul strategic cel mai important pentru "Bucureşti 2035" este PUG, conform arhitectului şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. Primăria a finalizat lucrările importante care vor fundamenta acest plan urbanistic general. "Într-o lună sau două vom discuta în Consiliu Planul Urbanistic General", a precizat Pătraşcu.

Unul din obiectivele principale ale Planului Integral de Dezvoltare Urbană (PIDU) este recuperarea centrului istoric. De asemenea, PiaÅ£a Romană va fi legată de PiaÅ£a Rahova, se vor construi 2 poduri pietonale, circulaÅ£ia autovehiculelor va fi restrânsă, va fi reamenajat cheiul DâmboviÅ£ei ÅŸi va fi făcut un sistem integrat de parcări în centru", potrivit lui PătraÅŸcu. 

Inelul Median de circulaţie de 13,5 km urmăreşte traversarea subterană a parcului Herăstrău prin două tunele fiecare de câte doi kilometri, costurile întregului proiect ridicându-se la 1,3 miliarde de euro.

Pentru a duce la îndeplinire proiectul Bucureşti 2035, trebuie creată o formă adminstrativă la nivelul Bucureştiului şi a teritoriului acestuia de influenţă, trebuie întărit şi revitalizat sistemul de poli teritoriali, trebuie eficientizat şi dezvoltat sistemul de infrastructură şi valorificate durabil resursele de patrimoniu natural şi construit.

Premierul Răzvan Ungureanu l-a asigurat pe Sorin Oprescu de tot suportul său.

Primarul general a promis bucureştenilor că Bucureştiul anului 2035 va arăta ca un oraş civilizat, european, va avea un echilibru în ceea ce priveşte dezvoltarea şi i se va pune un accent deosebit pe partea de sud unde vor fi construite complexe comerciale, locuinţe şi locuri de agrement.

Conceptul cuprinde deasemenea finalizarea autostrăzii suspendate, închiderea celui de-al patrulea inel de circulaţie în sudul Capitalei, refacerea şi păstrarea caselor monument, programe privind spaţiul verde - acoperişuri verzi şi amenajarea Dâmboviţei.

Oprescu a vorbit chiar şi despre o zonă metropolitană, care va cuprinde judeţul Ilfov până la Ploieşti, o parte din judeţul Călăraşi şi o zonă din judeţul Giurgiu.


http://www.antena3.ro/romania/cum-va-arata-capitala-in-2035-primaria-are-planuri-mari-156495.html


Sa visam frumos...
memorat
29 Februarie 2012, 11:45:08
Răspuns #5

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Șoferi, vi se mai pregătește o taxă! “Taxa de congestie”, menită să ne facă să renunțăm la mașini

 Strategia NaÈ›ională pentru Siguranță Rutieră 2011-2020 include, între altele, planurile guvernului de a creÈ™te ponderea utilizării transportului în comun de către cetățeni È™i de a reduce utilizarea maÈ™inilor individuale. Taxele sunt una dintre metodele avute în vedere pentru motivarea cetățenilor, iar taxa pe aglomeraÈ›ie pare a fi agreată atât de autoritățile centrale, cât È™i de cele locale din BucureÈ™ti.
Strategia este elaborată de Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră și prevede, între altele, “stimularea transportului public de suprafaţă şi subteran, şi descurajarea transportului motorizat individual.” Aceasta este o direcție firească, înspre care s-au îndreptat mai toate guvernele din țările occidentale.

Pe de o parte, Strategia are în vedere creșterea atractivității transportului în comun, dar pe cealaltă are în vedere și descurajarea folosirii vehiculelor la nivel individual. În acest sens, Consiliul prevede, pe lângă extinderea sistemelor de tarifare şi de colectare a taxelor pentru parcări și încurajarea sistemului car-sharing, introducerea taxelor de congestie.

Această idee se vehiculează de ceva vreme și la nivelul municipalității București. Strategia Energetică a Capitalei prevede și ea introducerea unei taxe de aglomerație. “Risipa de energie datorată ambuteiajelor în trafic va fi redusă prin introducerea unei taxe de aglomerație, restricțiilor privind parcarea și măsurilor de control al traficului” – arăta documentul elaborat de Primăria Capitalei.

În vara anului trecut, Primăria Capitalei invoca din nou o taxă pe modelul londonez, de intrare în centrul orașului.“Dacă traficul din centru va crește peste capacitatea sistemului carosabil vom lua în considerare introducerea unei taxe de acces. Mai întâi va fi introdus însă un sistem electronic de verificare a autovehiculelor prin care vom putea face o analiză a numărului de mașini care circulă prin zona centrală. Dacă numărul mașinilor va scădea sau va rămâne același nu va fi necesară introducerea unei taxe. Scopul este acela de a prioritiza transportul public”, preciza pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcției de Transporturi și Sistematizarea Circulației, din cadrul Primăriei Capitalei.


http://b365.realitatea.net/news/guvernul-vrea-sa-ne-convinga-sa-renuntam-la-masini-prin-taxe-de-congestie/
memorat
02 Martie 2012, 11:30:02
Răspuns #6

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
“Autostrada” pietonală și reconfigurarea Bd-ului Unirii se fac anul acesta, spune Oprescu

Realizarea unui traseu pietonal din Piața Romană până în Rahova, dar și reconfigurarea Bulevardului Unirii prin transformarea zonei Fântânilor în zonă strict pietonală sunt printre prioritățile Primăriei Capitalei pentru acest an. Cele două proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltarea Urbană (PIDU), alături de alte peste 40 de proiecte. Valoarea proiectelor din PIDU este de aproximativ 200 milioane euro, bani pe care municipalitatea nu îi are. În aceste condiții, cele mai multe proiecte vor fi propuse pentru finanțare europeană.
“Planul Integrat de Dezvoltare Urbană cuprinde în jur de 40 de proiecte dintre care 12 sunt prioritare, iar unul este de primă importanță, și anume realizarea unui traseu pentru pietoni și bicicliști din Piața Romană până în Rahova”, a spus arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Primăria are acum pe hârtie un plan cu proiecte de 200 de milioane de euro, dar nu are bani ca să le execute. “Vom apela la fonduri europene. Vrem să începem anul acesta traseul pietonal de la Piața Romană în așteptarea fondurilor europene”, a spus edilul-șef, Sorin Oprescu. De altfel, acesta este cel mai puțin costisitor proiect din PIDU, pentru că presupune doar redimensionarea trotuarelor, lărgirea spațiilor destinate pietonilor. (VEZI TOATE PROIECTELE)

Primăria a stabilit deja care va fi traseul pietonal. Astfel, la finalizarea proiectului, bucureștenii și turiștii vor putea admira orașul la pas pe traseul Piața Romană – strada Mendeleev – Piața Revoluției – strada Academiei – Centrul vechi – Unirii – Biserica Antim – strada George Georgescu – Calea Rahovei – Piața de Flori și înapoi pe Uranus – Palatul Parlamentului – strada Ion Brezoianu – Calea Victoriei – strada Biserica Amzei – Piața Romană.

Tot pentru pietoni și bicicliștii în PIDU au fost propuse trei poduri. Primul dintre acestea va supratraversa Bulevardul Națiunilor Unite pentru a crea o legătură directă între Parcul Izvor și Dealul Palatului Parlamentului, în scopul facilitării accesului la Muzeul Național de Artă Contemporană. Iar pentru reconectarea zonei din partea de sud a Dâmboviței cu Centrul Istoric vor fi reconstruite două poduri care au fost dărâmate în perioada comunistă: Podul Mihai Vodă și Podul Calicilor. Primul pod pietonal va traversa Dâmbovița și Splaiul Independenței în dreptul străzii Lipscani. Podul va fi prevăzut și cu două parcări subterane, câte una pe fiecare mal al Dâmboviței, fiecare cu aproximativ 200 de locuri. Podul Calicilor va fi construit din dreptul străzii Șelari și va traversa Dâmbovița până la Palatul de Justiție.

Cele trei poduri nu se regăsesc însă în planurile municipalității pentru acest an, fiind mai costisitoare decât lărgirea trotuarelor pentru traseul pietonal.

Bulevardul Unirii va fi reconfigurat

Tot în planurile pentru 2012 a fost inclusă și modificarea Bulevardului Unirii. “Vrem să începem în august și lucrările pe Bulevardul Unirii între bd. Libertății și Piața Unirii”, a spus Sorin Oprescu. Mai exact, Primăria Capitalei vrea să “mute” Bd. Unirii de pe centru pe margine. Astfel, zona centrală, cu fântânile, unde acum circulă mașinile va deveni pietonală, iar mașinile vor circula pe laterale, unde sunt acum trotuarele.

Primarul general, Sorin Oprescu, a prezentat miercuri oamenilor de afaceri și reprezentanților Guvernului trei mari proiecte ale municipalității: Inelul median (autostrada suspendată), Planul Integrat de Dezvoltare Urbană și Conceptul Strategic București 2035. La eveniment au participat oameni de afaceri precum George Copos, Vasile Turcu sau Maria Grapini, dar și ministrul Dezvoltării Cristian Petrescu. Pentru scurt timp, la prezentare și-a făcut apariția și primul ministru Mihai Răzvan Ungureanu. “Orașul vechi este podoaba și nucleul orașului de astăzi și trebuie să fie referința orașului modern”, a spus primul ministru.


http://b365.realitatea.net/news/autostrada-pietonala-si-reconfigurarea-bulevardului-unirii-printre-prioritatile-primariei-pentru-acest-an/


Vin alegerile si trebuie promisiuni multe...De ce nu s-a facut pana acum?
memorat
08 Martie 2012, 22:06:32
Răspuns #7

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
EXCLUSIV !

Capitala are în 2012 un buget de un miliard de euro. VEZI PE CE VA FI CHELTUIT

Primăria Capitalei și instituțiile subordonate vor avea în 2012 un buget de un miliard de euro, potrivit proiectului de buget pentru acest an. Subvențiile pentru RADET și RATB se mențin aproximativ la același nivel ca anul trecut. La transporturi însă bugetul este extrem de redus pentru proiectele noi. Astfel, doar Pasajul subteran de la Charles de Gaulle și Pasajul de la Piața Sudului beneficiază de un buget suficient de mare pentru a începe efectiv și lucrările.
Municipiul București va avea în 2012 venituri de 4,64 miliarde de lei și cheltuieli de 4, 91 miliarde lei, potrivit proiectului de buget. Subvențiile la transport și căldură vor fi menținute și în acest an. Astfel, pentru RADET sunt alocați 1,83 milioane lei din care 590 milioane reprezintă subvenții. Și RATB va beneficia de un buget de 1,08 milioane lei, din care 499 milioane lei pentru subvenții. (VEZI PROIECTUL)

Criză de investiții noi în 2012

În acest an, pentru investiții au fost alocați 1,2 miliarde lei (293 milioane euro). Din acest buget, 1,02 miliarde vor fi cheltuite pentru continuarea investițiilor deja începute în anii trecuți, și doar 67,9 milioane lei vor fi orientați către demararea unor noi proiecte de investiții.

Cel mai mare buget pentru investiții a fost alocat la capitolul transporturi, respectiv 520 milioane lei, dintre care 491 milioane pentru continuarea proiectelor aflate deja în derulare. Cea mai mare sumă a primit-o un proiect aproape terminat. Astfel, pentru Pasajul Pipera au fost alocați 130 milioane lei, în condițiile în care întreaga lucrare costă 143 milioane lei. Mai mult, lucrarea trebuia înaugurată deja de la sfârșitul anului trecut. De altfel, pasajul în sine este finalizat, iar momentan se lucrează la amenajările de la sol. Primăria mai are însă de făcut plăți pentru lucrările efectuate anul trecut.
Pe locul doi se situează Bulevardul Uranus pentru care s-a alocat în acest an 116 milioane lei (26 milioane euro). Prima etapă din această lucrare, cuprinsă între Piața Victoriei și strada Vasile Pârvan, ar fi trebuit încheiată în vara lui 2011. Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului 2011 au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane, respectiv 1.000 de metri dintr-un total de 1.800 metri. Proiectul de realizare a Bulevardului Buzești-Berzei-Uranus cuprinde în total trei etape. Cea de-a doua, cuprinsă între Vasile Pârvan și Piața george Coșbuc, are prevăzut și un tunel cu o adâncime de 20 metri ce ar urma să treacă pe sub Palatul Parlamentului. Ultima etapă a lucrării este cuprinsă între Piața George Coșbuc și Gara Progresul.

Și pentru pasajul Doamna Ghica -Chișinău au fost alocați 30 milioane lei. Acest proiect ar trebui finalizat în acest an, cu o întârziere de patru ani față de termenul inițial. Lucrarea a fost abandonată când era finalizată în proporție de 60%. A urmat și un proces între Primăria Capitalei și firma constructoare, iar anul trecut a fost organizată o licitație pentru alegerea unei noi firme care să termine lucrările. Lucrările vor costa 11 milioane euro.

Au mai fost bugetate pentru acest an și Pasajul Mihai Bravu (25 milioane lei), Reabilitarea Pasajului Muncii (25 milioane lei), Reabilitarea Bulevardului Aerogării (25 milioane lei), Pasajul suprateran Băneasa (10,5 milioane lei)Străpungerea Splaiul Independenței – Ciurel – A1 (6 milioanel lei), dar și Străpungerea Nicolae Grigorescu -Splai Dudescu (3,86 milioane lei).

Proiecte noi în 2012: Pasajele subterane de la Charles de Gaulle și Piața Muncii

În proiectul de buget pentru 2012 au fost incluse mai multe proiecte noi de investiții la capitolul transporturi însă cele mai multe au alocate sume infime, insuficiente pentru demararea lor efectivă. De exemplu, pentru Pasajul de la Piața Presei Libere, care are o valoare totală de 92 milioane lei, s-au alocat în 2012 doar 100.000 lei. Aceeași situație și în cazul pasajul pietonal subteran de la Piața Romană. Proiectul, cu o valoare totală de 76 milioane lei are prevăzuți în acest an doar 100.000 lei.
Singurele proiecte pentru care s-au alocat sume mai mari sunt pasajele de la Piața Charles de Gaulle și de la Piața Sudului. Astfel, pentru Pasajul subteran Charles de Gaulle au fost prevăzuți 20 milioane lei. Pasajul va fi construit pe Bulevardului Aviatorilor. Se va intra în pasaj imediat după statuia Aviatorilor, se va trece pe sub Piata Charles de Gaulle și se va ieși la suprafață înainte de ambasada Chinei. În pasaj șoferii vor avea la dispoziție câte două benzi pe sens. La suprafață, în dreptul rampelor vor fi câte două benzi pe sens, pentru ca apoi pe deasupra pasajului să rămână trei benzi pe sens.

Pasajul de la Piața Sudului ar putea beneficia în 2012 de un buget de 4 milioane lei. Pasajul subteran se va realiza pe direcția Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile și va avea o lungime de 356 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălțimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcția strada Nițu Vasile-Calea Văcărești de o parte și de alta a pasajului rutier vor fi realizate și pasaje pietonale. În plus, va fi construit și un pasaj subteran pietonal care va face legătura între stația de metrou Piața Sudului și peroanele stației de tramvai de pe Șos. Olteniței.

Parcare cu terenuri de sport la Arena Națională

Primăria Capitalei va plăti și în acest an pentru lucrările la Arena Națională, deși lucrările s-au încheiat din vara anului trecut. Astfel, pentru Reabilitarea Stadionului Lia Manoliu au fost alocați în acest an 150 milioane lei (34 milioane euro). Tot la Arena Națională, municipalitatea a alocat 34, 8 milioane lei pentru parcarea supraetajată, cu terenuri de sport pe acoperis. Parcarea va asigura 1.300 de locuri. Parterul și etajele 1,2,3 vor fi destinate parcării și vor cuprinde locuri de parcare, rampe carosabile și 4 nuclee de circulație verticală cu scări și lifturi.

Terasa, cu o suprafață de 5.600 mp, va fi destinată terenurilor de sport. Astfel, va fi amenajat un teren de fotbal cu dimensiunile 45x90m cu suprafata de joc din gazon din iarba sintetică din polipropilenă fibrilizată, care va putea fi împărțit în 4 terenuri multifuncționale: minifotbal, handbal, basket, tenis. La acestea se adaugă alte două terenuri de baschet independente din cauciuc special poliizoprenic.

Circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei
Primăria Capitalei a alocat bani în 2012 și pentru organizarea unor concursuri de soluții pentru amenajarea Piețelor Matache și Unirii. De asmenea, pentru consolidarea și restaurarea Arcului de Triumf au fost alocați 5 milioane de lei, în timp ce pentru amenjarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei au fost prevăzuți un milion lei.

Proiectul de buget pe 2012 se află deocamdată în dezbatere publică și va trebui aprobat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Anul trecut, neînțelegerile dintre Sorin Oprescu și grupul PDL din CGMB au lăsat Capitală fără buget până în luna aprilie.


http://b365.realitatea.net/news/capitala-are-in-2012-un-buget-de-un-miliard-de-euro-vezi-pe-ce-vor-fi-cheltuiti/
memorat
24 Martie 2012, 10:05:51
Răspuns #8

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Bugetul Capitalei a fost votat la limită, în absența USL și a primarului Oprescu. VEZI PE CE VA FI CHELTUIT

Capitala are buget pe 2012 după o ședință de nouă ore a Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Sorin Oprescu a fost învins de PDL, în final fiind votat proiectul de buget propus de democrat-liberali care dețin majoritatea în CGMB, alături de PRM și PNG. După prezentarea amendamentelor PDL, primarul Sorin Oprescu și membrii USL au părăsit sala, în final bugetul fiind aprobat de doar 28 de membri din 55.
Ședință CGMB maraton, vineri seară. Consilierii generali au discutat și s-au certat timp de nouă ore, dintre care șapte ore doar pe proiectul de buget. La proiectul de buget propus de primarul Sorin Oprescu, PDL a depus 7 amendamente, toate votate de cei 28 de membri rămași în sală după plecarea primarului Oprescu și a grupului USL.

Proiectul propus de PDL și aprobat ca buget pe 2012 a luat bani de la proiecte de infrastructură, ALPAB și Poliția locală în favoarea RATB și RADET. Bugetul total a rămas același cu cel propus de primarul Oprescu, respectiv venituri de 4,64 miliarde de lei și cheltuieli de 4,91 miliarde lei, numai că banii au fost mutați între instituții și direcții.

Cine a pierdut și cine a primit în plus la buget prin amendamentele PDL:

Pasajul Basarab – a pierdut 16 milioane lei
Penetrația Splaiul Independenței – Ciurel – A1 – a primit în plus 16 milioane lei
Pasajul Pipera – a pierdut 17 milioane lei
Iluminatul public – a pierdut 41 milioane lei
Proiectul Acoperișuri verzi – a pierdut 3 milioane lei
Poliția Locală – a pierdut 11 milioane lei
Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB) – a pierdut 55 milioane lei
Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor – a primit în plus un milion lei
Administrația Spitalelor – a primit în plus 2 milioane lei
RADET – proiecte de investiții – a primit 21 milioane
RATB – investiții – a primit în plus 15 milioane lei
Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – au primit în plus 13 milioane lei
Administrația Monumentelor – a primit în plus 4 milioane lei.

Câți bani au primit proiectele de infrastructură

Pentru Bulevardul Uranus pentru s-a alocat în acest an 116 milioane lei (26 milioane euro). Și pentru pasajul Doamna Ghica -Chișinău au fost alocați 30 milioane lei. Acest proiect ar trebui finalizat în acest an, cu o întârziere de patru ani față de termenul inițial. Lucrarea a fost abandonată când era finalizată în proporție de 60%. A urmat și un proces între Primăria Capitalei și firma constructoare, iar anul trecut a fost organizată o licitație pentru alegerea unei noi firme care să termine lucrările. Lucrările vor costa 11 milioane euro.

Au mai fost bugetate pentru acest an și Pasajul Mihai Bravu (25 milioane lei), Reabilitarea Pasajului Muncii (25 milioane lei), Reabilitarea Bulevardului Aerogării (25 milioane lei), Pasajul suprateran Băneasa (10,5 milioane lei)Străpungerea Splaiul Independenței – Ciurel – A1 (6 milioanel lei), dar și Străpungerea Nicolae Grigorescu -Splai Dudescu (3,86 milioane lei).

Proiecte noi în 2012: Pasajele subterane de la Charles de Gaulle și Piața Sudului

Singurele proiecte noi pentru care s-au alocat sume mai mari în acest an sunt pasajele de la Piața Charles de Gaulle și de la Piața Sudului. Astfel, pentru Pasajul subteran Charles de Gaulle au fost prevăzuți 20 milioane lei. Pasajul va fi construit pe Bulevardului Aviatorilor. Se va intra în pasaj imediat după statuia Aviatorilor, se va trece pe sub Piata Charles de Gaulle și se va ieși la suprafață înainte de ambasada Chinei. În pasaj șoferii vor avea la dispoziție câte două benzi pe sens. La suprafață, în dreptul rampelor vor fi câte două benzi pe sens, pentru ca apoi pe deasupra pasajului să rămână trei benzi pe sens.

Pasajul de la Piața Sudului ar putea beneficia în 2012 de un buget de 4 milioane lei. Pasajul subteran se va realiza pe direcția Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile și va avea o lungime de 356 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălțimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcția strada Nițu Vasile-Calea Văcărești de o parte și de alta a pasajului rutier vor fi realizate și pasaje pietonale. În plus, va fi construit și un pasaj subteran pietonal care va face legătura între stația de metrou Piața Sudului și peroanele stației de tramvai de pe Șos. Olteniței.

Parcare cu terenuri de sport la Arena Națională

Primăria Capitalei va plăti și în acest an pentru lucrările la Arena Națională, deși lucrările s-au încheiat din vara anului trecut. Astfel, pentru Reabilitarea Stadionului Lia Manoliu au fost alocați în acest an 150 milioane lei (34 milioane euro). Tot la Arena Națională, municipalitatea a alocat 34, 8 milioane lei pentru parcarea supraetajată, cu terenuri de sport pe acoperis. Parcarea va asigura 1.300 de locuri. Parterul și etajele 1,2,3 vor fi destinate parcării și vor cuprinde locuri de parcare, rampe carosabile și 4 nuclee de circulație verticală cu scări și lifturi.

Terasa, cu o suprafață de 5.600 mp, va fi destinată terenurilor de sport. Astfel, va fi amenajat un teren de fotbal cu dimensiunile 45x90m cu suprafata de joc din gazon din iarba sintetică din polipropilenă fibrilizată, care va putea fi împărțit în 4 terenuri multifuncționale: minifotbal, handbal, basket, tenis. La acestea se adaugă alte două terenuri de baschet independente din cauciuc special poliizoprenic.

Circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei
Bugetul pe 2012 prevede bani în 2012 și pentru organizarea unor concursuri de soluții pentru amenajarea Piețelor Matache și Unirii. De asmenea, pentru consolidarea și restaurarea Arcului de Triumf au fost alocați 5 milioane de lei, în timp ce pentru amenjarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei au fost prevăzuți un milion lei.


http://b365.realitatea.net/news/bugetul-capitalei-a-fost-votat-la-limita-dupa-plecarea-usl-si-a-primarului-oprescu/
memorat
24 Martie 2012, 10:26:16
Răspuns #9

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Sorin Oprescu: ”Bugetul Capitalei este aberant”

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat vineri seara, după votarea bugetului Bucureştiului, că deşi proiectul a fost discutat o lună în prezenţa liderilor de grup din CGMB, modificările aduse în ziua votului fac ca acesta să devină aberant şi-l transforma într-unul politic.

"Au fost luaţi bani fără nicio justificare şi create o serie întreagă de secţiuni financiare fără justificare. Nu există raportul Comisiei economice a CGMB, nu îmi însuşesc acest buget şi deşi nu am posibilitatea juridică să îl atac, nu voi semna forma finală", a spus Oprescu.


Primarul Oprescu a explicat că, prin amendamentele aduse, "bugetul RATB a fost suplimentat, deşi subvenţia era acoperită, bugetul RADET a fost suplimentat, deşi subvenţia era acoperiă, fiind luaţi bani de la departamentul de mediu, de la cel pentru locuinţe sociale şi din capitolul de investiţii, prin care urma să fie continuate proiectele deja începute".


"Din punct de vedere juridic, mă voi îndrepta împotriva celor care au votat acest buget atunci când împotriva mea se vor întoarce, cum ar fi, de exemplu, cei de la iluminatul public, în baza unui contract care nici măcar nu a fost semnat de Oprescu şi pe care Oprescu l-a preluat de la primarul Băsescu.”


Consilieri generali au aprobat, vineri, după nouă ore de discuţii, bugetul Bucureştiului pe anul 2012, care va fi de 4,6 miliarde de lei. Proiectului pus în discuţie înainte de vot i s-au adus zeci de amendamente, fiind luaţi bani de la anumite instituţii şi daţi altora. Forma votată a fost cea propusă de reprezentanţi ai PRM, PDL şi PNG, cei ai USL au părăsit sala după modificările aduse proiectului de buget iniţial, informează Mediafax.


http://www.adevarul.ro/financiar/Sorin_Oprescu-_-Bugetul_Capitalei_este_aberant_0_669533055.html
memorat
26 Martie 2012, 12:18:46
Răspuns #10

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Ambuteiajele și accidentele, anunțate pe indicatoare dinamice, în Capitală

Administrația Străzilor, instituție subordonată municipalității, vrea să cheltuiască în acest an 10 milioane lei (2,3 milioane euro) pentru achiziționarea unor indicatoare dinamice care să îi informeze pe șoferi în timp real asupra problemelor ce se înregistrează în traficul bucureștean.
Semaforizarea verticală dinamică oferă șoferilor informaţii despre evenimente speciale sau neprevăzute care au loc în trafic. Astfel, indicatoarele dinamice, reprezentate prin panouri electronice, afişează şoferilor date despre zonele aglomerate din trafic, blocaje, accidente rutiere, zone carosabile aflate în lucru, limitele de viteză cu care participanţii la trafic sunt obligaţi să circule în pasajele subtereane sau rutele ocolitoare astfel încât şoferii să ştie din timp la ce să se aştepte în drumul lor spre destinaţia dorită.

Astfel, printre achizițiile Administrației Străzilor pentru acest proiect se vor număra și sisteme de detecție incidente, compus din controlor și cameră de videodetecție, dar și sistem de detecție polei.

Proiectul de semaforizare verticală dinamică a fost aprobat în Consiliul General al Municipiului București (CGMB) încă din 2010. Conform hotărârii CGMB, proiectul are o valoare de 27,7 milioane lei (6,3 milioane euro) și ar urma să fie implementat în decursul a 24 de luni.

În 2012, pentru semaforizarea verticală dinamică s-au alocat 10 milioane lei. “Deocamdată există doar un studiu de fezabilitate, urmând ca în acest an, să fie efectuat si un proiect care să stabilească zonele din Capitala în care vor fi amplasate aceste panouri şi numărul acestora”, a precizat pentru B365.ro, directorul general al Administrației Străzilor, Alina Roman.


http://b365.realitatea.net/news/soferii-bucuresteni-vor-fi-informati-in-timp-real-asupra-problemelor-din-trafic-prin-indicatoare-electronice/
memorat
17 Aprilie 2012, 13:47:40
Răspuns #11

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Topul investițiilor în infrastructură din Capitală, în 2012. VEZI PROIECTELE

Aproape jumătate din bugetul de investiții al Primăriei Capitalei va fi cheltuit în acest an pentru proiectele de infrastructură. Cele mai mari sume au fost alocate pentru proiectele aflate deja în lucru precum Pasajul Pipera sau Bulevardul Uranus. Dintre lucrările noi, pasajul subteran Charles de Gaulle a primit cei mai mulți bani în 2012.
Primăria Capitalei are în 2012 un buget de investiții de 1,27 miliarde lei, din care 505 milioane vor fi cheltuite doar pentru proiectele de infrastructură. Prioritare la finanțare sunt lucrările aflate deja în desfășurare, acestea primind un buget total de 474 milioane lei.

Pasajul Pipera – 113 milioane lei

Cea mai mare sumă a primit-o un proiect aproape terminat. Astfel, pentru Pasajul Pipera au fost alocați 113 milioane lei, în condițiile în care întreaga lucrare costă 143 milioane lei. Inițial, Sorin Oprescu ceruse pentru acest proiect 130 milioane lei, însă la aprobarea bugetului, Consiliul General al Municpiului București a redus finanțarea cu 17 milioane lei.
Lucrarea trebuia înaugurată deja de la sfârșitul anului trecut. Primarul general, Sorin Oprescu, a anunțat până acum cinci termene de finalizare a lucrării, ultimul fiind sărbatorile de Paște din acest an. Termenul nu a fost însă respectat nici de această dată. De altfel, pasajul în sine este finalizat, iar momentan se lucrează la amenajările de la sol. Reprezentanții municipalității spun că întărzierile au fost cauzate și de cei de la Enel care nu au finalizat lucrările cu rețelele electrice. Primăria mai are de făcut în 2012 plăți pentru lucrările efectuate anul trecut.

Străpungerea Buzești-Berzei-Uranus

Pentru Bulevardul Uranus s-au alocat în acest an 114 milioane lei (26 milioane euro). Prima etapă din această lucrare, cuprinsă între Piața Victoriei și strada Vasile Pârvan, ar fi trebuit încheiată în vara lui 2011. Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului 2011 au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane, respectiv 1.000 de metri dintr-un total de 1.800 metri. Proiectul de realizare a Bulevardului Buzești-Berzei-Uranus cuprinde în total trei etape. Cea de-a doua, cuprinsă între Vasile Pârvan și Piața George Coșbuc, are prevăzut și un tunel cu o adâncime de 20 metri ce ar urma să treacă pe sub Palatul Parlamentului. Ultima etapă a lucrării este cuprinsă între Piața George Coșbuc și Gara Progresul.

Pasajul Basarab mai înghite 67 milioane lei

Pasajul Basarab a fost inaugurat în iunie 2011. Primăria mai plătește însă și în 2012 pentru această lucrare. Mai exact, pentru acest proiect s-au alocat în acest an 67 milioane lei. Primăria trebuie să mai deschidă în acest an stația intermodală construită pe pasaj în dreptul stației de metrou Basarab. Stația intermodală va avea patru scări rulante, patru lifturi și un trotuar rulant bidirecțional care va face legătura cu Gara de Nord. Stația a fost deja finalizată, dar fără trotuarul rulant care va lega Pasajul de Gara de Nord. Abia acum se lucrează la montarea trotuarului rulant. Potrivit Primăriei Capitalei, acesta nu a putut fi montat până acum, întrucât CFR nu a semnat încă protocolul cu municipalitatea (n.r. Gara de Nord este în administrarea CFR).
Stația intermodală de la Pasajul Basarab va reuni o linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod, linii de autobuz și troleibuz, linii de metrou, 2 gări de cale ferată la care se adaugă spații special amenajate pentru taxiuri și 2 autogări pentru transport intern și internațional. Staţia va avea două căi de acces: una pe Calea Griviţei şi una pe bulevardul Dinicu Golescu.

Pasajul Doamna Ghica-Chișinău a primit 30 milioane lei

Pasajul Doamna Ghica-Chișinău ar trebui finalizat în acest an, cu o întârziere de patru ani față de termenul inițial. Lucrarea a fost abandonată când era finalizată în proporție de 60%. A urmat și un proces între Primăria Capitalei și firma constructoare, iar anul trecut a fost organizată o licitație pentru alegerea unei noi firme care să termine lucrările. Expertiza tehnică efectuată înainte de reînceperea proiectului reiese că pe traseul lucrărilor executate şi abandonate în 2008 s-au furat bordurile şi dalele sau au fost deterioarate, carosabilul s-a umplut de gropi periculoase pentru şoferi, iar pe teren au fost depozitate resturi menajere. Echipele care au reînceput lucrul, însă, spun că grinzile s-au degradat și nu mai pot fi folosite,

Amenajarea șoselei Doamna Ghica şi legarea acesteia de Bulevardul Chişinău, printr-un pasaj peste calea ferată, ar face legătura mai uşor între cartierele Colentina şi Pantelimon. În plus, ar dirija o parte din traficul care va intra în Capitala prin Autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti şi ar fluidiza traficul între zona de Nord şi cea de Est a municipiului. Proiectul străpungerea Doamna Ghica – Chişinău începe din capătul străzii Doamna Ghica, continuă pe terenul viran de pe malul lacului Colentina şi traversează calea ferată cu un pasaj suprateran până în spatele Pieţii Delfinului, din cartierul Pantelimon. Noua arteră de circulaţie este prevăzută cu câte două benzi pe fiecare sens de circulaţie şi are o lungime de circa doi kilometri.

Au mai fost bugetate pentru acest an și Pasajul Mihai Bravu (25 milioane lei), Reabilitarea Pasajului Muncii (25 milioane lei), Reabilitarea Bulevardului Aerogării (25 milioane lei), Străpungerea Splaiul Independenței – Ciurel – A1 (22 milioane lei), Pasajul suprateran Băneasa (10,5 milioane lei), dar și Străpungerea Nicolae Grigorescu -Splai Dudescu (3,8 milioane lei).

Proiect nou: Pasajul subteran de la Piața Charles de Gaulle a primit 22 milioane lei

Dintre proiectele noi, pasajul subteran rutier de la Piața Charles de Gaulle a primit cei mai mulți bani, respectiv 22 milioane lei. Pasajul va fi construit pe Bulevardului Aviatorilor. Se va intra în pasaj imediat după statuia Aviatorilor, se va trece pe sub Piata Charles de Gaulle și se va ieși la suprafață înainte de ambasada Chinei. În pasaj șoferii vor avea la dispoziție câte două benzi pe sens. La suprafață, în dreptul rampelor vor fi câte două benzi pe sens, pentru ca apoi pe deasupra pasajului să rămână trei benzi pe sens.
Pasajul a primit și avizul Ministerului Culturii și Cultelor. În luna iunie anul trecut, când prezenta bilanțul celor trei ani de mandat, Sorin Oprescu anunța că în 2011 an vor începe lucrările la acest pasaj. Licitația a fost organizată, firma constructoare aleasă, însă pe ultima sută de metri s-a realizat că proiectul nu avea și Plan Urbanistic Zonal. La înceoutl acestui an, PUZ-ul a fost finalizat și urmează să intre spre aprobare în Consiliul General al Municpiului București.

Pasaj subteran și la Piața Sudului

Pasajul de la Piața Sudului beneficiază în 2012 de un buget de 4 milioane lei. Pasajul subteran se va realiza pe direcția Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile și va avea o lungime de 356 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălțimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcția strada Nițu Vasile-Calea Văcărești de o parte și de alta a pasajului rutier vor fi realizate și pasaje pietonale. În plus, va fi construit și un pasaj subteran 'pietonal care va face legătura între stația de metrou Piața Sudului și peroanele stației de tramvai de pe Șos. Olteniței.

Primăria Capitalei a demarat procedurile pentru achiziția serviciilor de proiectare și asistență tehnică pentru lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere la Piața Sudului. Contractul va avea o durată de 19,5 luni, iar municipalitatea este dispusă să plătească pentru aceste servicii 5,08 milioane lei (aprox. 1,16 milioane euro). La această sumă s-ar putea adăuga alte 4,96 milioane lei pentru servicii similare celor conținute în contract.

Proiectul va avea mai multe surse de finanțare, respectiv fonduri UE nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, buget de stat și bugetul local. Reprezentanții UE au avizat deja studiul de fezabilitate al proiectului.


http://b365.realitatea.net/news/topul-investitiilor-in-infrastructura-din-2012-vezi-proiectele/



"Stația intermodală de la Pasajul Basarab va reuni o linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod..."
Intrebarea ar fi care si anume care este a treia linie de tramvai pe sub pod,ca eu personal cunosc liniile 11 si 35 care circula pe sub pod,sau gresesc?

memorat
18 Aprilie 2012, 13:57:19
Răspuns #12

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Şase şantiere, 125 de luni întârziere
Iată care e topul celor mai longevive proiecte din Capitală

Şase idei geniale, şase proiecte măreţe pentru bucureşteni. Dacă toate s-ar fi construit ca prin minune, acum viaţa noastră ar fi mai uşoară. Însă, cele mai mari şantiere aflate în execuţie în Capitală au, împreună, o întârziere de mai bine de zece ani. Aflaţi mai jos despre ce proiecte e vorba.

Centrul Istoric. Povestea lui începe în 2003, când s-a luat în discuţie modernizarea a 14 străzi, ciuruite de trecerea anilor. Reabilitarea zonei centrale a început în septembrie 2006, cu un an mai târziu decât fusese stabilit, şi trebuia finalizată în iulie 2008.

Centrul Istoric- ÃŽncepere lucrări: septembrie  2006, cu un an întârziere Termen: iulie 2008 ÃŽntârziere: 77 de luni
Nici acum, în aprilie 2012, proiectul-pilot nu e gata, deşi aici s-au cheltuit peste 30 de milioane de euro şi mai multe firme au fost schimbate pentru execuţie. Şantierul ocupă locul 1 în top cu 77 de luni de întârziere.

Străpungerea Doamna Ghica. Este, de fapt, o nouă arteră de circulaţie care leagă cartierul Colentina de cartierul Pantelimon şi zona Chişinău-Nicolae Grigorescu. Lucrările au început în octombrie 2006 şi aveau termen octombrie 2009.

Străpungerea Doamna Ghica- Începere lucrări: octombrie 2006 Termen: octombrie 2009 Întârziere: 28 de luni
S-au efectuat 50% din lucrări, iar şantierul a fost abandonat de firma constructoare. Primăria Capitalei a refăcut licitaţia la sfârşitul anului trecut şi a alocat 46 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor. Proiectul are deja 28 de luni întârziere.

Bulevardul Uranus. Diametrala nord-sud sau bulevardul Uranus este un proiect vital. Contestat asiduu de câteva organizaţii, proiectul are scopul de a asigura o alternativă de trafic la bulevardul Magheru şi la Calea Victoriei. Scandalurile şi procesele intentate l-au întârziat deja cu nouă luni.

Bulevardul Uranus- Începere lucrări: decembrie 2009 Termen: iunie 2012 Întârziere: 9 luni
Pasajul Pipera-Văcărescu. Putea fi primul proiect care se termină la timp în mandatul Oprescu, însă pasajul, care supratraversează Calea Floreasca şi Şoseaua Pipera, s-a încăpăţânat să rămână închis.

Deşi e sută la sută finalizat încă din luna decembrie a anului trecut, podul nu poate fi dat în folosinţă decât atunci când vor fi realizate şi bretelele laterale.

Parcarea Universitate- Începere lucrări: septembrie 2010, cu cinci luni întârziere Termen: aprilie 2012 Întârziere: 7 luni
Parcarea Universitate. În această primăvară trebuia să putem parca sub Piaţa Universităţii, însă edilii nu s-au ţinut de cuvânt. Lucrarea a început în septembrie 2010, cu cinci luni mai târziu decât fusese prognozat. Inaugurarea a fost fixată în aprilie 2012, însă, aceasta a fost amânată până în iunie 2012.

Pasajul Mihai Bravu- Începere lucrări: ianuarie 2011 Termen: ianuarie 2012 Întârziere: 4 luni
Pasajul Mihai Bravu. Este o investiţie propusă de primarul Sorin Oprescu. Şantierul a fost deschis în ianuarie 2011, iar lucrarea trebuia finalizată în termen de un an. În acest moment, pasajul suprateran are patru luni de întârziere, însă nu e făcut nici pe jumătate. Click! estimează că acesta va fi gata abia peste 12 luni.


http://www.click.ro/news/bucuresti/sase-santiere-luni-intarziere_0_1378662236.html
memorat
19 Aprilie 2012, 14:50:13
Răspuns #13

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Schimbarea la faţă a Capitalei: cum arată reamenajarea a trei mari bulevarde care ar transforma complet oraşul

Municipalitatea a pus în dezbatere publică unul din cele mai mari proiecte de modernizare care prevede transformarea radicală a centrului oraşului.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) se află de peste patru ani pe masa discuţiilor şi este în dezbatere publică pe siteul Primăriei Capitalei (www.pmb.ro), cu termenul limită 24 Aprilie. PIDU este o iniţiativă veche, iar proiectele propuse prin acest plan vor fi realizate din fonduri europene. Mai întâi, însă, PIDU are nevoie de aprobarea Consiliului General al municipiului Bucureşti.

Printre altele se urmăreşte reamenajarea Căii Victoriei, a bulevardelor Unirii şi Regina Elisabeta, pietonalizarea străduţelor conectate cu aceste bulevarde şi amenajarea de piste pentru biciclete. De asemenea, Primăria vrea reconfigurarea marilor pieţe publice din Bucureşti şi construirea, sub ele, a unor parcări, dar şi un sistem de management inteligent al traficului care să încurajeze circulaţia pietonală în acest areal.

Iată lista completă a proiectelor propuse prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană:

* Reabilitarea marilor bulevarde din BucureÅŸti:

- Calea Victoriei;
- Regina Elisabeta;
- Unirii, de la Piaţa Constituţiei la Piaţa Unirii;
- Calea Griviţei, între Gara de Nord şi Calea Victoriei;
- Calea Moşilor, între Strada Baraţiei şi Bulevardul Carol I;
- Str. Ion Câmpineanu, Str. Baraţiei (între Bd. Bălcescu şi str. Jean Louis Calderon), str. Jean Louis Calderon;
Reabilitarea acestor bulevarde presupune redefinirea spaţiilor pietonale, refacerea trotuarelor, a spaţiului carosabil şi înlocuirea/rearanjarea mobilierului urban.

CLICK pe poză pe unde a vedea harta proiectelor mărite!
Proiecte PIDU propuse pentru dezbatere/ sursă centralbucuresti.ro



* Construirea unei reţele de parcaje în zonele cheie din centrul oraşului:

- parcare subterană Piaţa Rahova;
- parcare subterană Sala Palatului;
- parcare subterană Piaţa Constituţiei;
- parcare supraterană în Centrul Istoric, pe str Toniza, nr. 7-9;
- parcare subterană la Palatul Justiţiei;
 -parcare subterană Grădina Icoanei;

* Reconfigurarea marilor pieţe din Bucureşti prin concurs de arhitectură:

- Piaţa Matache;
- Piaţa Universităţii;
- Piaţa Unirii;
- Piaţa Romană;
- Piaţa Revoluţiei;
- Piaţa Naţiunile Unite;
- Piaţa Gării de Nord;
- Piaţa Victoriei;
- Piaţa Constituţiei;

* Reamenajarea altor spaţii publice importante din centrul oraşului:

- modernizare Pasaj Vilacrosse;
- amenajarea Podului Calicilor (podul peste Dâmboviţa de la Piaţa Naţiunilor Unite);
- modernizare spaţiu de la Sala Palatului;
- modernizare spaţiu public zona Mânăstirii Antim;
- amenajare ÅŸi modernizare Parc Izvor;
- reconfigurarea spaţiului public Autogara Filaret;
- configurare spaţiu public de la Biblioteca Naţională;
- modernizare Piaţa de flori "George Coşbuc";

* Amenajarea unor spaţii urbane noi:

- Construirea unui pod pietonal nou peste Dâmboviţa, în zona Mihai Vodă;
- Construirea unui pod pietonal ÅŸi ciclist parcul Izvor - curtea IVlNAC;

* Punerea în valoare a patrimoniului construit:

- Restaurarea şi punerea în valoare a Palatului Voievodal "Curtea Veche";
- Restaurare catacombe Hanul Stravropoleus cu amenajare spaţiu public adiacent;
- Reabilitarea Halei Matache, iar interiorul să capete functiunea de piaţă tradiţională;

* Proiecte de infrastructura ÅŸi managementul traficului:

- nod intermodal de transport Piaţa Romană;
- reconfigurare nod intermodal de transport în comun Piaţa Rosetti;
- reconfigurare nod intermodal de transport în comun Piaţa Sf. Gheorghe;
- introducere linie tramvai pe ruta Eroii Revoluţiei - Viilor - Calea Rahovei - Str. Uranus - Str. Izvor - Vasile Pârvan - Calea Plevnei - Bd. Dinicu Golescu - Gara de Nord (Masterplan adaptat)
- Introducere linie tramvai Gara de Nord-Calea Griviţei-Str. General Budişteanu-Str. Brezoianu - Izvor - Palatul Parlamentului;
- extinderea sistemului de management al traficului pentru încă 50 de intersecţii. În acest moment funcţionează acest sistem pentru străzile de pe inelul median (Şos Mihai Bravu, Ştefan cel Mare, Iancului, Olteniţei, Pasaj Basarab, etc) şi pe principalele bulevarde din Centrul Istoric;
- implementarea unui sistem VMS prin instalarea de panouri cu mesaje variabile, în punctele cheie, conectate la infrastructura de comunicaţii dezvoltată în cadrul Sistemului de Management al Traficului şi care vor putea afişa în timp real informaţii legate de trafic, rute alternative, locuri de parcare;
- sisteme de restricţionare şi control al accesului auto în zonele prioritar pietonale;
- sisteme de management al parcărilor supraterane deschise (parcometre);
- sisteme de management al parcărilor supraterane închise.

100 de milioane de euro, founduri UE

După 24 Aprilie, PIDU va fi discutat în Consiliul General al Primăriei Capitalei, iar dacă aleşii locali vor adopta proiectul, Primăria va putea trece la întocmirea documentaţiilor pentu accesarea fondurilor europene. Proiectul a stat în dezbatere publică şi pe site-ul www.centralbucuresti.ro.

Pentru realizarea a celui mai mare plan de dezvoltare urbană din istoria modernă a Bucureştiului Muncipalitatea a organizat concurs de soluţii. Câştigătorul şi cei care au gândit proiectele enumerate mai sus este consorţiul ASUB, format din 14 companii: 9 birouri de arhitectură şi urbanism - Re-Act Now Studio, DSBA, Space Syntax, Soare&Yokina arhitecţi asociaţi, IGLOO Architecture, Studio Basar, Astil, Macarie O'looney Architects, Republic of Architects şi 5 companii de specialitate: Synergetics Corporation (finantari), DC Communication (comunicare/consultare), Polarh Design (studii istorice/restaurări), KVB Economic (mediu) şi KXL (trafic).

Proiectanţii susţin că pentru finanţarea acestui proiect se vor accesa fonduri europene de peste 100 de milioane de euro, iar valoarea de proiectare este de 6 milioane de euro, bani care vor fi plătiţi pe măsură ce se accesează finanţare pentru proiecte.


http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-stiri_din_bucuresti-primaria_capitalei-arhitecti-plan-infrastructura-investitii-euro-bani-fonduri_0_685131649.html#


Unu,doi,trei: HAHAHA...Cine crede ca asa ceva se va realiza vreodata? Vise...vise...vise...
memorat
26 Aprilie 2012, 18:04:25
Răspuns #14

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
EXCLUSIV Primaria Capitalei a investit peste zece miliarde de lei in dezvoltarea infrastructurii de transport in perioada 2000-2009. Vezi o analiza a investitiilor municipale din ultimii 20 de ani

In ultimii 20 de ani, cele mai mari investitii facute de Primaria Capitalei au fost pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Doar in perioada 2000-2009, institutia a cheltuit pentru acest segment circa 10 miliarde de lei, potrivit auditului dezvoltarii urbane in Bucuresti, un studiu comandat de municipalitate. Elaboratorii auditului sustin ca investitiile “nu nu au fost corelate printr-o politica urbana coerenta si comprehensiva”, ele raspunzand in majoritatea cazurilor unei nevoi de moment.

 â€œMajoritatea investitiilor Primariei Capitalei a fost dedicata, in ultimii 20 de ani, infrastructurii de transport, atat prin reabilitarea fondului stradal, cat si prin innoirea parcului de vehicule pentru transportul in comun. Dupa 1995, s-a inceput reabilitarea si modernizarea unui numar mare de artere din Capitala, la finalul lucrarilor municipalitatea incheind contracte de gestiune si intretinere pentru aceste strazi”, se arata in audit.
Daca la inceputul anilor 90, primariile investeau mai multi bani in dezvoltarea retelelor edilitare, dupa anul 2000, desi orasul a crescut foarte mult, aparand cartiere noi, investitiile in acest segment au scazut. “Incepind cu anul 2006, investitiile in dezvoltarea infrastructurii de transport incep sa le devanseze cu mult pe cele din domeniul serviciilor si dezvoltarii publice, in 2006 fiind de trei ori mai mici, iar in 2008 de 9,6 ori mai mici”, spune studiul.
 In 1990, in Bucuresti, erau 1.698 de km de conducte de canalizare, iar in 2007 – 1.874. In 1990, lungimea conductelor de gaz era de 1.720 km, iar in 2007 - 1.926 km.

 Si investitiile iin sectorul de locuinte sociale au scazut semnificativ din 1990 pana in prezent, inregistrandu-se o usoara crestere in 2000, 2005 si 2007. “Cu toate acestea, nivelul din 2007 era de 5 ori mai scazut decat cel din 1995 si de 12 ori decat cel din 1990. Aceasta scadere a investitiilor publice in locuinte sociale a coincis cu cresterea nevoii pentru acestea, datorate pauperizarii unui numar crescand de locuitori. Municipiul Bucuresti este capitala europeana cu cea mai mica proportie de locuinte sociale”, se arata in audit.
Analiza investitiilor publice
Elaboratorii studiului sustin ca investitiile din ultimii ani au fost facute la intamplare fara sa urmareasca o strategie: “Practicile operationale ale administratiei publice locale nu s-au bazat pe politici urbane si programe coerente. Investitiile publice reprezinta rezolvari punctuale ale anumitor probleme (ex: canalizare, asfaltare etc.), cu siguranta necesare, dar necorelate. Din perspectiva dezvoltarii urbane, lipsa politicilor este substituita, mai ales la nivel de sectoare, de interventii strict formale, concretizate prin fenomenul „infrumusetarii” prin plantari de panselute si mobilier urban costisitor”, se arata in studiu.

 Un obstacol in stabilirea unor politici urbane coerente o constituie delegarea competentelor de urbanism catre sectoare, sustin elaboratorii auditului. Mai mult, acestia sustin ca administratiile locale incalca chiar propriile planuri anuale de coordonare a lucrarilor de infrastructura.

 â€œUn raport al Directiei Generale de Infrastructura si Servicii Publice a Primariei Capitalei releva ca nu se coordoneaza llucrarile de infrastructura cu cele utilitare fapt care duce la irosirea fondurilor si la blocaje in dezvoltarea orasului. De exemplu, in zona Colentina, in 2008, se demara o lucrare de inlocuire a retelei de gaze naturale, pe o lungime de 10 km, in conditiile in care infrastructura stradala fusese finalizata cu 3 luni in urma. In acelasi an, imediat dupa receptia lucrarii de refacere a Bd. Ferdinand, RADET a solicitat interventia pentru reabilitarea sistemului de distributie a agentului termic pe o lungime de 3,8 kilometri", se exemplifica in audit.
Eloboratorii “Auditului dezvoltarii urbanii” au analizat si amenajarile facute de primarii pe spatiul public, cunoscute de cititori drept afacere panseluta sau bancuta.

 â€œInterventiile in domeniul public s-au axat in ultimele decenii pe lucrari punctuale, nu pe strategii integrate, relevand o preferinta pentru interventiile „vizibile”, realizate in parcuri si locuri de joaca pentru copii. In ceea ce priveste spatiul public, investitiile au vizat reabilitarea multor strazi si bulevarde, insa fara preocupari in ceea ce priveste spatiul rezervat pietonilor sau designul urban”, se arata in audit.

 Daca la inceputul anilor 90, administratia locala a acordat mai multa atentie centrului, dupa 2000 cartierele de locuinte au primit intaietate. “La nivel spatial, se observa o diferentiere a tratarii domeniului public din cartiere si centru. Astfel, in anii 1990, accentul cade pe zona centrala, cand au loc lucrari in domeniul public din zona Centrului Civic, precum si refacerea infrastructurii stradale de promenada pe Bulevardul Elisabeta. Incepand cu anul 2000 in schimb, o data cu investirea primariilor de sector cu un nou rol in domeniul urbanistic, zona centrala este neglijata”, afirma elaboratorii.

 Auditul critica si calitatea indoielnica a amenajorilor facute pe domeniul public: “Mobilier urban neadecvat caracterului urban si amplasat fara o preocupare clara asupra modului de utilizare de catre cetateni, locuri de joaca identice la fiecare scara de bloc, solutii tehnice defectoase (scurgerea apelor nu este asigurata, accesul persoanelor cu dizabilitati sau a mamelor cu copii in carut este aproape imposibil). Chiar si in cadrul marilor ansamburi se remarca o predilectie a amenajarilor aflate “la vedere” astfel incat majoritatea locurilor de joaca se afla in imediata vecinatate a strazilor cu trafic foarte intens, fapt care prezinta atat pericol de accidentare a copiilor, cat si lipsa oricarei consideratii privind sanatatea acestora. In consecinta, majoritatea acestor spatii sunt neutilizate”, se arata in audit. 

 O alta problema ridicata de studiu este ca aceste spatii sunt proiectate si amenajate de catre nespecialisti si nu nu au avizele legale (Ministerul Mediului, Ministerul Culturii). “In acest sens un exemplu negativ il constituie mutilarea Gradinii Kiseleff, prima gradina publica bucuresteana proiectata in stil romantic, caracterul acesteia fiind total distrus in urma ultimelor interventii (neavizate), desi gradina este clasata in Lista monumentelor istorice. Exemple similare sunt Parcul Ioanid, scuarul Pache Protopopescu si toate Interventiile de-a lungul bulevardelor capitalei sau din centrul istoric”, arata elaboratorii auditului.

 Studiul "Audit al dezvoltarii urbane in Bucuresti, 1990-2010 - Definirea unor directii de dezvoltare din perspectiva medierii interesului public cu cel privat", fost realizat de asocierea ATU – Asociatia pentru Tranzitia Urbana si Quattro Design SRL. Pentru desemnarea elaboratorilor, Primaria Capitalei a facut licitatie. Contractul a fost atribuit pentru suma de aproximativ 65.000 de euro. Marti, HotNews.ro a prezentat analiza investitiilor private realizate in ultimii 20 de ani in Capitala.


http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-12098556-exclusiv-primaria-capitalei-investit-peste-zece-miliarde-lei-dezvoltarea-infrastructurii-transport-perioada-2000-2009-vezi-analiza-investitiilor-municipale-din-ultimii-20-ani.htm
memorat
23 Mai 2012, 19:20:54
Răspuns #15

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Cele mai nocive trei proiecte pentru București: penetrația Splai – A1, pasajul de la Piața Presei și autostrada suspendată – interviu cu Nicușor Dan

Este matematician, ONG-ist și dusman de temut al actualei conduceri de la Primăria Capitalei după numeroase procese intentate municipalității pentru activități ilegale. Nicușor Dan vrea acum să schimbe modul de administrare al orașului din interior, în calitate de primar general. Prioritățile sale sunt reorganizarea Primăriei Capitalei, oprirea proiectelor nocive pentru oraș și crearea unui mediu pozitiv pentru investiții. Nicușor Dan candidează atât la funcția de primar general, cât și la cea de consilier general.
B365.ro: Care sunt, în opinia dvs, cele mai mari trei probleme ale Capitalei și ce solutii propuneți pentru rezolvarea lor?
Nicușor Dan: În primul rând nu există o viziune de dezvoltare, nu există o direcție economică pentru oraș și chestia asta este legată strict de lipsa locurilor de muncă pentru tineri și de plecarea tinerilor din oraș. Soluția este pe de o parte curățarea mediului economic, adică licitații adevărate, oprirea scurgerilor de bani publici, transparență totală în tot ce ține de activitatea primăriei și de contracte. Pe de altă parte, o politică previzibilă de achiziții a primăriei ar duce la crearea unor segmente de piață. Adică nu e posibil să imporți de la semafoare până la băncuțe și panseluțe. Acestea se pot produce aici și pot genera dezvoltare economică. Proiectul mare pentru rezolvarea acestei probleme este Dâmbovița – axa creativă a orașului care să grupeze industria IT și industriile creative împreună cu universitățile de-a lungul Dâmboviței. De la zona de lângă Lacul Morii, zona Semănătoarea, Grozăvești, Dâmbovița Center, Zona Esplanada și zona Lacului Văcărești. Prin regulament de urbanism se va prevedea că numai funcțiunile acestea pot să existe pe aceste terenuri, iar prin parteneriat public-privat se va încuraja construirea de spații private pentru business. Prin bani europeni și bani publici ai primăriei trebuie să se mai construiască funcțiuni universitare și campusuri.

O a doua problemă în București este viața de zi cu zi a cetățeanului. Nu întâmplător am spus atuncă când mi-am lansat candidatura că trebuie să investim în oameni nu în betoane, pentru că sunt lucruri de bun simț care au fost complet ignorate. Faptul că nu s-a asigurat încă numărul necesar de locuri în creșe și grădinițe, faptul că nu ai ce să faci cu copilul atunci când iese de la școală, faptul că nu mai găsești țărani în piețe își lasă amprenta asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Trebuie ca primăria să investească în lucrurile astea și nu doar în mari lucrări de innfrastructură. Dacă vorbim de piețe trebuie să reobținem piețele așa cum erau ele în 1990. Acum mare parte dintre ele au fost fie vândute, fie concensionate, iar atunci a crescut foarte mult prețul de tarabă. Primăria trebuie să ajungă din nou în posesia lor, prețul de tarabă să fie mic, iar cu ajutorul poliției locale să înlăturăm intermediarii.

A treia problemă este funcționarea instituției. Adică nu știi niciodată când ceri o autorizație, când o vei obține, este o lipsă de transparență, iar legea nu se respectă. Pentru că este inadmisibil să ai taximetriști care te escrochează la aeroport sau parcagi care îți zgârie mașina dacă nu le dai bani. Toate acestea se pot rezolva printr-un management de calitate al funcționarilor, cu sarcini și responsabilități precise și cu o reorganizare a aparatului, iar chestiunea cu respectarea legii se poate rezolva cu funcționarea poliției locale. Pentru că este o instituție care de departe nu funcționează.

Proiectele care distrug Bucureștiul

B365.ro: Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat in ultimii ani indicatorii tehnico-economici pentru numeroase proiecte de infrastructura. Unele au fost incepute, altele asteapta finanțare. Daca veti fi ales primar la care dintre acestea proiecte veti renunta pentru ca sunt nefezabile sau creeaza noi probleme?

Nicușor Dan: Aici este în primul rând o problemă tehnică. Nu poți să aprobi indicatorii de cost înainte să ai proiectul, cum este practica Consiliului General. Trebuie să vii mai întâi cu soluția de urbanism și abia apoi, după ce aceasta a fost consolidată și discutată de urbaniști, să aprobi indicatorii de cost. Pentru că altfel, dacă i-ai aprobat investitorului indicatorii tehnico-economici el nu mai ascultă de nicio autoritate. I-ai dat practic mână liberă.

În opinia mea, proiectele cele mai nocive pentru București sunt trei. Primul este așa-numita penetrație Splaiul Independenței – Ciurel – A1, care ar transforma Dâmbovița de la Semănătoarea până la Piața Unirii într-o șosea de mare viteză și va bloca practic Piața Unirii. Și proiectele pasajelor subterane de la Charles de Gaulle și de la Piața Presei Libere care ar transforma bulevardele Kiseleff și Aviatorilor în șosele de mare viteză și ar duce traficul către Piața Victoriei, unde chiar că nu mai este nicio soluție.

Un alt proiect cu probleme este cel al inelului median (n.r. autostrada suspendată), un proiect care în teorie este unul util, însă costul de 1,5 miliarde de euro este total aberant. Nu poți să dai 1,5 miliarde pe 12 kilometri de șosea. Cu acești bani faci patru linii de metrou și rezolvi traficul din București. Un alt proiect este pasajul de la Mihai Bravu, care nu face nici rău, nici bine, este o cheltuială inutilă, la care aș renunța. Și podul Basarab este bun pentru că închide inelul principal de circulație însă soluția găsită este halucinantă. E halucinant să pui structură cu hobane ca să traversezi zece linii de cale ferată. E îndeajuns să ne uităm la podul Grant care traversează calea ferată și nu are nevoie de nicio hobană. Mai e și Pasajul Pipera care încalcă un principiu de trafic conform căruia nu trebuie să încurajezi mașinile să meargă transversal către centrul orașului, ci trebuie să le încurajezi să meargă pe inele.

B365.ro În calitate de reprezentant al Asociatiei Salvati Bucurestiul ati luptat pentru renunțarea la realizarea Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus. Ati obținut păstrarea Halei Matache pe amplasamentul actual. Ce veti face cu acest proiect daca veti fi ales primar? Ce se intampla cu segmentul in care este cuprinsa Hala Matache, la care inca nu se lucreaza? Dar cu celelalte doua tronsoane ale bulevardului?

Nicușor Dan: În momentul în care noi am început procesele cu Primăria nu se demolase nicio clădire. Numai un primar megaloman și inconștient a putut să înceapă procesele știind că va pierde procesele. Pentru că era clar că le va pierde întrucât nu avea avizele de la Ministerul Culturii, de la Ministerul Dezvoltării. Dacă ei ar fi mers la toate comisiile astea, s-ar fi găsit o soluție pentru aceleași două benzi pe sens dar fără demolări. Pe direcția Piața Victoriei – Calea Plevnei s-ar fi mers pe traseul actual, iar pe direcția opusă s-ar fi mers pe străduțele din spatele Halei Matache. Numai încăpățânarea lor a făcut să se facă dezastrul care s-a făcut. Noi am oprit lucrările în instanță pe 2 iunie 2011. Au fost niște negocieri în care noi am fost extrem de cooperanți și care s-au terminat pe 15 iulie 2011. Iar de pe 15 iulie 2011, Primăria a avut liber să construiască pe direcția Nord-Sud cu singura constrângere de a ocoli Hala Matache. Deci numai incapacitatea lor de a avea bani pentru lucrări a făcut ca oamenii de acolo să stea în șantier ca vai de ei din vara lui 2011 până astăzi. S-au apucat să demoleze fără să aibă bani să construiască. Asta e inconștiență.

Tunelul pe sub Casa Poporului, o aberație

B365.ro: Și cei veți face cu lucrările?
Nicușor Dan: În primul rând trebuie terminată construcția șoselei și a liniei de tramvai pe axa Nord-Sud, iar pe terenurile libere din stânga Halei Matache trebuie instalat un podium, o structură ușoară de lemn în care să organizeze diverse evenimente culturale și să restabilești încrederea oamenilor în cartierul respectiv. Și, atât pe axul Nord-Sud cât și pe prelungirea către Gara de Nord trebuie făcut un concurs de urbanism care să prevadă ce se va construi pe marginea acestei șosele. Sunt partizanul, pe segmentul dintre Gara de Nord și Hala Matche al unei străduțe pietonale cu comerț care să aducă din nou bani la buget așa cum este peste tot în Europa.

Cât privește celelalte tronsoane, sunt o aberație. Un tunel pe sub Casa Poporului e o aberație. Să presupunem că ar fi așa simplu să faci un tunel, de ce nu ai făcut un tunel pe sub casele oamenilor? De ce ai scos din case o mie de oameni care stăteau acolo de o viață și i-ai demolat pe ei și nu poți să faci o șosea la suprafață prin curtea Palatului Parlamentului ca să nu deranjezi 500 de oameni care lucrează acolo? În principiu este o cheltuială inutilă.

B365.ro: Majoritatea proiectelor care au fost realizate in Bucuresti in ultimii ani s-au facut cu bani de la bugetul local? Cum va ganditi sa atrageti mai multe fonduri europene? Si pentru ce proiecte?
Nicușor Dan: Sunt două proiecte mari pentru care aș dori să atragem finanțare europeană. Unul este partea de spații universitare și campusuri și celălalt este construirea de CET-uri moderne, pentru ca Bucureștiul să aibă independența energiei termice. Acum încă nu s-au încheiat discuțiile pe cum vor fi fondurile europene, deci nu știm încă care va fi politica fondurilor europene în anii următori.

B365.ro: Traficul este una dintre cele mai mari probleme reclamate de bucureșteni. Ce propuneri aveți pentru soluționarea ei?
Nicușor Dan: În primul rând, șoseaua de centură pentru că 30% din trafic este unul de tranzit. Și apoi, în interiorul orașului trebuie sa avem un transport public pe care să te poți baza. El trebuie să aibă un orar pe care să îl și respecte și fie că ești angajat sau om de afaceri să poți să știi, dacă ai o întâlnire, în cat timp ajungi dintr-o parte în alta a orașului. Și măsura care este foarte dureroasă, dar unica posibilă, este linia unică pentru autobuze sau troleibuze. Nu se poate altfel.

Arhitectul-șef al Capitalei va fi schimbat fără discuție

B365.ro V-ati gandit ce veti face cu personalul din primarie, mai exact cu directorii? Veti schimba arhitectul-șef? Pe cine propuneți în locul actualului arhitect-șef?

Nicușor Dan: Mulți din directori trebuie să plece. Pentru înlocuirea lor voi organiza concursuri. Sunt oameni potriviți pe care îi știu pentru tot felul de posturi importante. Dar chiar va fi un concurs pentru care voi transmite mesaje atât către mediul de business cât și către grupul tineri specializați în administrație publică în străinătate, unii cu Bursa Guvernului României. Cu mediul de business, mulți spun că astfel de oameni nu vor veni de la un salariu mare la unul mic. Eu spun însă că îi putem stimula. Putem să le oferim o locuință pe perioadă exercitării funcției. Pe de altă parte cred că o funcție de director în Primăria Municipiului București pe care ți-ai scris-o într-un Cv înseamnă foarte mult. Nu trebuie să desconsiderăm funcția publică.

B365.ro: Ce se va întâmpla cu arhitectul-șef?
Nicușor Dan: Îl înlocuiesc fără discuție. M-am gândit la un arhitect-șef străin care să îl înlocuiască. Am profilul lui. Un om care are 40-45 și care a performat într-o mare companie de arhitectură din lume, pentru el, să devină arhitectul -șef al Bucureștiului este un mare pas în carieră.

B365.ro: Să înțelegem că la noi în țară nu se găsesc specialiști?
Nicușor Dan: Urbaniști buni în România sunt câțiva pentru că de fapt nouă urbaniști ne trebuie nu arhitecți. Arhitecți buni avem mulți. Dar să aduci un arhitect-șef străin este și un mare semnal pozitiv pentru investitori.

B365.ro Candidati si la Consiliul General al Municipiului Bucuresti? Ce planuiti sa faceti pentru Bucuresti din aceasta postura?
Nicușor Dan: Din această postură poți să faci două lucruri. În primul rând poți să te exprimi, ceea ce ar fi o noutate pentru mine. Mi s-au aprobat 3 minute în 6 sau 7 ședințe. Și ce e mai important ai acces la documentele Primăriei. Momentan noi le obținem prin instanță și la două ani după, când subiectul nu mai e de actualitate.

B365.ro: Ce părere aveti de faptul că Sorin Oprescu evită confruntările directe cu dvs. și Silviu Prigoană?
Nicușor Dan: E jalnic. Ce este mai grav este că Sorin Oprescu nu are un program electoral. Mi se pare halucinant ca un candidat să nu aibă program, să nu vrea să apară în dezbateri și totuși să stea atât de bine în sondaje. Dar aici sunt două cauze grave. Unul este faptul că în presă nu a avut nicio opoziție, nicio critică timp de patru ani și nici de la așa-zișii rivali politici. Și a doua chestiune gravă este modificarea legii electorale conform căreia primarii sunt aleși din primul tur. În felul acesta 90-95% din actualii primari vor fi realeși, dar ei sunt și încurajați să nu vină la dezbateri pentru că ei pornesc cu un avantaj în competiția electorală, cu notorietate și proiectele pe care cât de cât le-au făcut. Și atunci nu este în avantajul lor să se prezinte la niște dezbateri în urma cărora contracandidații lor ar putea ieși mai bine.

B365.ro: Ce veti face dacă nu câștigați aceste alegeri?
Nicușor Dan: Ce am făcut și până acum. Voi continua cu Asociația Salvați Bucureștiul. În vara asta avem deja trei termene în procesele intentate primăriilor de sector și Primăriei Capitalei pentru autorizații de demolare sau desființare ilegale.


http://b365.realitatea.net/news/interviu-nicusor-dan/
memorat
24 Mai 2012, 16:05:06
Răspuns #16

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Platforma Sorin Oprescu



http://sorinoprescu.ro/wp-content/uploads/2012/05/PlatformaSorinOprescu.pdf



Personal zic ca sunt proiecte destul de interesante cele propuse de actualul primar general.
memorat
24 Mai 2012, 16:08:12
Răspuns #17

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Oprescu vrea să facă sat olimpic la Mogoșoaia și Polivalentă ca Opera din Sidney, la Esplanada, în locul căprioarelor

Primarul general al Capitalei și-a prezentat astăzi platforma sub care va candida la alegerile locale din 10 iunie.
Între viitoarele investiții pe care ar vrea să le demareze pentru Capitală, Sorin Oprescu a menționat la conferința de presă de joi și construirea unui sat olimpic, în zona Mogoșoaia. Primarul general susține că a discutat deja cu primarul din Mogoșoaia, dar pentru a demara investiția din partea Primăriei Municipiului București trebuie întâi adoptată legea referitoare la Zona Metropolitană București.

De asemeni, primarul spune că va construi o Sală Polivalentă în zona Esplanada, acolo unde în urmă cu patru ani promitea că va înființa un parc cu căprioare. La patru ani de la anunț, pe terenul de 10 hectare de lângă Biblioteca Națională, rămas viran, bucureștenii pot admira doar câini vagabonzi.

Polivalenta ar urma să semene, la formă, cu Opera din Sidney, Australia, spune Oprescu. Guvernul Boc anunța, anul trecut, că Esplanada, complexul de clădiri de birouri, centre comerciale, hoteluri și blocuri de locuințe, va fi construit în parteneriat public privat. Anterior, proiectul fusese estimat la aproape un miliard de euro, dar premierul Boc l-a prezentat anul trecut ca ridicându-se la 800-900 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Primăria Capitalei are deja aprobat un proiect de sală polivalentă în Parcul Tineretului.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat încă din 2006 proiectul Arena Bucureștilor. Sorin Oprescu l-a preluat după alegerea sa în funcția de primar general, iar în urmă cu câțiva ani anunța chiar că îl va termina în 2012. Până acum însă, proiectul a rămas doar pe hârtie. În propunerea de buget pentru acest an însă, Primăria Capitalei a alocat un milion de lei pentru “Consultanță și studii Arena Bucureștilor”. Proiectul ar urma să valoreze 50 milioane euro.

“Anul acesta vom face studiile pentru acest proiect. De asemenea, vom căuta și un partener privat împreună cu care să putem construi Arena”, a precizat pentru B365.ro, Bogdan Hreapcă, directorul general al Direcției de Investiții din cadrul Primăriei Capitalei.

Platforma program a lui Sorin Oprescu poate fi consultată aici.


http://b365.realitatea.net/news/oprescu-vrea-sa-faca-sat-olimpic-la-mogosoaia-si-polivalenta-ca-opera-din-sidney-la-esplanada-in-locul-caprioarelor/
memorat
27 Mai 2012, 21:04:25
Răspuns #18

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Bucureştenii acuză corupţia administraţiei. Vezi cum a evoluat Capitala în ultimii 12 ani!

Institutul pentru Politici Publice a lansat ieri un studiu care analizează evoluţia oraşul în ultimii 12 ani şi punctează nemulţumirile locuitorilor metropolei. Studiul „Pledoarie pentru Bucureşti” arată cum s-a dezvoltat Capitala în mandatele primarilor generali Traian Băsescu, Adrian Videanu şi Sorin Oprescu.

Studiul „Pledoarie pentru Bucureşti” făcut public ieri de Institutul de Politici Publice (IPP) arată cum s-a dezvoltat Capitala în ultimii 12 ani în mandatele primarilor generali Traian Băsescu, Adriean Videanu şi Sorin Oprescu.

Astfel, cercetarea arată că proiectele majore ale Capitalei au fost gândite punctual, strategia unitară la nivelul oraşului lipsind cu desăvârşire. Realizarea proiectelor mari, de anvergură, de tipul Pasajul Basarab sau Arena Naţională necesită cel puţin nouă ani, timp care depăşeşte perioada unui mandat.

Bucureştenii pun degetul pe rană

Potrivit aceleiaşi surse, bucureştenii participanţi la studiu consideră că principalele probleme pe care le are Bucureştiul sunt corupţia de la nivelul administraţiei, faptul că se face prea multă politică şi prea puţină gospodărie. De aesemenea, lipseşte viziunea de ansamblu asupra Capitalei ca şi suportul Consiliului General pentru punerea în practică a unor proiecte majore.

PreÅŸedintele executiv al AsociaÅ£iei de Asistenţă ÅŸi Programe pentru Dezvoltare Durabilă Agenda 21, Nina Cugler, confirmă ierarhia problemelor din studiu, cu menÅ£iunea că „cetăţenii sunt mai interesaÅ£i de problema  lor punctuală ÅŸi de rezolvarea ei”. ÃŽn privinÅ£a corupÅ£iei, ea a adăugat că: „Există ÅŸi oameni extraordinari, care vor să facă schimbări, dar influenÅ£a politicului face să apară, frecvent, cazuri de corupÅ£ie”.

Pe de altă parte, principalele realizări pentru oraş şi imaginea sa, după cum au fost percepute de populaţie sunt Pasajul Basarab, Centrul Vechi şi Stadionul Naţional. Aceste proiecte nu sunt incluse în strategiile din mandatele studiate.

Însă aceste strategii sunt axate pe transportul urban, infrasctructura de locuinţe, reabilitarea drumurilor, protecţia mediului şi turism, întrucât aceste lipsuri au fost identificate ca atare de bucureşteni.

De unde vin ÅŸi unde se duc banii?

Cercetarea mai arată că fondurile europene sunt folosite mult mai puţin pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare decât creditele bancare. În condiţiile în care bugetul Capitalei în 2011 a fost de 995 milioane euro, aproape jumătate din cel avut cu doi ani înainte, doar 7,7 milioane euro au provenit din fonduri europene, faţă de peste 18 milioane euro obţinute în sectorul 2. Se putea şi mai rău însă, cum este cazul sectorului 5, unde nu s-au accesat deloc fonduri europene, în aceeaşi perioadă de raportare.

Lipsa strategiei ne costă

„Bucureştiul nu are nevoie de bani, ci de o strategie din care să facă bani”, a declarat Adrian Moraru, director adjunct al IPP. „Dezvoltare fără bani nu există, iar bani să începem dezvoltarea ar fi, este nevoie să se găsească o sursă foarte clară şi explicită de creat bani”, a explicat el.

Pe de altă parte, bucureşteanul nu ştie prea bine unde se duc banii, mecanismul de finaţare este alambicat. Primăria Generală este abia pe locul 3 la venituri pe cap de locuitor, aproape la jumătate faţă de sectorul 1, şi comparabil cu sectorul 2. De aceea, interesul pentru proiectele municipalităţii este scăzut.

Condiţii pentru dezvoltare, într-o strategie pe termen lung

O strategie transparentă de comunicare este prima recomandare a studiului în urma analizei, pentru toate etapele proiectelor iniţiate, precum şi alegerea Consilierilor Generali prin vot uninominal.

Crearea unui brand al Bucureştiului, printr-un concept unic, generator de venituri este, de asemenea o necesitate rezultată din analiză.

„Viitoarea administraţie a Bucureştiului ar trebui să găsească acel „ceva” care să definească Bucureştiul”, a declarat şi Elena Iorga, director de programe la IPP. O organizare administrativă cu putere de decizie mai mare pentru Primăria Municipiului Bucureşti, un buget unic şi rol executiv pe sectoare este o altă posibilă formă de organizare identificată.

„Bucureştiul nu are nevoie de ambiţii şi de orgolii politice, are nevoie de disciplină şi continuitate”, a conchis Elena Iorga.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 1.060 de persoane, în perioada 2-12 aprilie 2012 şi este reprezentativ la nivelul Capitalei.

Topul proiectelor apreciate de bucureÅŸteni:

Pasajul Basarab
Centrul Vechi
Stadionul Arena Naţională
Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei
Refacerea Grădinii Zoologice Băneasa
Refacerea Spitalului Colţea
Staţia de epurare Glina
Linia de metrou uÅŸor 41
Refacerea Teatrului Naţional
Biblioteca Metropolitană
Net City – Oraşul fără cabluri
Parcarea subterană Universitate 


http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-stiri_din_bucuresti-studiu-primari_bucuresti-basescu-videanu-oprescu-locuitori-pledoarie_pentru_bucuresti_0_704929564.html
memorat
30 Mai 2012, 18:37:46
Răspuns #19

lusica

  • COLABORATORI FORUM RO-TRANS
  • *
  • Mesaje postate: 4027
  • Gen: Bărbat
Bulevardul Unirii devine pietonal din acest an

Bulevardul Unirii va deveni zonă de promenadă pentru bucureșteni. Este vorba despre segmentul cuprins între Piața Unirii și Piața Constituției. Proiectul va fi implementat din acest an, a declarat marți primarul general, Sorin Oprescu. Tot printre prioritățile edilului-șef au fost incluse și lărgirea podului Hasdeu și reabilitarea râului Dâmbovița.
“După alegerile din 10 iunie, vom face o rectificare bugetară și ne vom apuca de transformarea Bulevardului Unirii în zonă pietonală. Vor fi și magazine și unități economice pe margine”, a declarat marți, primarul general, Sorin Oprescu.

Mai exact, Primăria Capitalei vrea să “mute” Bd. Unirii de pe centru pe margine. Astfel, zona centrală, cu fântânile, unde acum circulă mașinile va deveni pietonală, iar mașinile vor circula pe laterale, unde sunt acum trotuarele. Transformarea va cuprinde zona de bulevard cuprinsă între Piața Unirii și Piața Constituției.

Ulterior, primăria va transforma și Piața Constituției în spațiu pentru evenimente și spectacole. Sub piață va fi construită și o parcare subterană.

“Tot pe lista priorităților este și reabilitarea râului Dâmbovița, lărgirea podului Hasdeu, Podul Izvor”, a mai spus edilul-șef. Astfel, malurile Dâmboviței vor fi transformate în zonă de promenadă. Râul va fi curățat, vor fi amenajate zone verzi, dar și alei pe margine pentru promenadă.

Toate aceste proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. Realizarea PIDU a revenit, în urma unui concurs de soluții, Asociației ASUB, un consorțiu format din 14 companii. Cele peste 30 de proiecte incluse în PIDU vor fi realizate cu fonduri europene și cu bani de la bugetul local.


http://b365.realitatea.net/news/bulevardul-unirii-devine-pietonal-din-acest-an/
memorat