Tronsonul Bucuresti - Campina, pe... gustul calatorului
27 Iunie 2019, 00:57:27

Autor Subiect: Tronsonul Bucuresti - Campina, pe... gustul calatorului  (Citit de 1146 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

07 Decembrie 2009, 04:01:17

zofei.2006

  • Vizitator
                                                                                         Tronsonul Bucuresti - Campina, pe... gustul calatorului


Programul de reabilitare si modernizare a tronsonului Bucuresti - Campina, demarat de Compania Nationala de Cai Ferate "CFR" SA in 2001, reprezinta pentru feroviari materializarea unui foarte important obiectiv al strategiei de integrare europeana - asigurarea interoperabilitatii drumului de fier din Romania cu reteaua feroviara continentala.

Coridoarele paneuropene de transport feroviar ocupa un loc important in comertul international, motiv pentru care in acest sector se manifesta o permanenta preocupare pentru castigarea de noi piete de desfacere. Este cunoscut faptul ca, prin asezarea sa geografica, Romania reprezinta o zona de intersectie a magistralelor internationale de transport pe calea ferata. Pentru a valorifica in tot mai mare masura acest avantaj, CFR urmareste intensificarea preocuparilor in ceea ce priveste imbunatatirea infrastructurii feroviare, in vederea cresterii calitatii transportului de calatori si de marfa prin trecerea la circulatia cu mare viteza, care se extinde in prezent din vestul Europei catre estul si sud-estul continentului.
De un deosebit interes pentru multe tari europene se dovedeste a fi Coridorul IV paneuropean, care strabate si teritoriul Romaniei - porneste de la Curtici, trece prin Arad, Sighisoara, Brasov si Bucuresti si ajunge la Constanta. Iata de ce, urmand exemplul altor tari, in ultimii ani Romania a devenit tot mai activa pe plan extern, implicandu-se in constituirea si functionarea cadrului de cooperare internationala intre statele situate in lungul Coridorului IV si reusind atragerea unor importante finantari internationale pentru modernizarea acestui traseu.
Decizia Companiei Nationale de Cai Ferate "CFR" SA de a incepe actiunea de reabilitare a infrastructurii Coridorului IV cu tronsonul Bucuresti - Campina a avut la baza rezultatele unor studii si analize tehnico-economice. Pe portiunea aceasta, volumul mare de lucrari si valorile acestora fac necesara esalonarea in timp a finantarii si a executarii lor. Data fiind necesitatea demonstrarii eficientei economice a investirii unor sume importante in lucrarile de reabilitare, comparativ cu celelalte tronsoane ale coridorului, faptul ca respectivul tronson are valorile de trafic cele mai ridicate de pe intregul coridor ofera acestuia cele mai avantajoase conditii. Ceea ce impune insa, pentru mentinerea circulatiei in parametri satisfacatori de siguranta si confort, un efort financiar suplimentar.
Intrucat conditiile tehnice necorespunzatoare ale liniei de cale ferata existente, determinate de starea precara a constructiilor si a instalatiilor feroviare, impuneau restrictii ale vitezelor de circulatie pe anumite sectoare, a devenit imperios necesara demararea programului de reabilitare si modernizare a infrastructurii pentru a se asigura circulatia trenurilor de calatori cu viteze maxime de 160 km/h si a trenurilor de marfa cu 120 km/h.

Caracteristicile tehnice ale liniei Bucuresti - Campina

Din punct de vedere tehnic si al conditiilor de exploatare, acest traseu, in lungime de 91,795 km, poate fi impartit in doua tronsoane distincte: Bucuresti Nord - PM Ramificatia  Ploiesti Triaj (56,035 km) si PM Ramificatia Ploiesti Triaj - Campina (35,786 km).



Linia de cale ferata Bucuresti Nord - PM Ramificatia Ploiesti Triaj, amplasata in Campia Vlasiei, este orientata de la sud la nord si este intersectata de trei cursuri de apa importante: raurile Colentina, Ialomita si Prahova. Toate punctele de sectionare (sase la numar) si ramificatiile (in numar de doua) in linie curenta sunt dotate cu instalatii CED, de-a lungul lor existand si cinci halte: Carpati, Bucuresti Triaj, Depoul Bucuresti Triaj, Darza si Scrovistea.
Traseul are portiuni lungi de aliniament si curbe cu raze in general mai mari de 1.488 m; raza minima a traseului este de 859 m, in zona km 47+500. Un lucru important de mentionat este faptul ca diferenta de nivel intre Bucuresti (cota 82,7 m) si Ploiesti (cota 148,5 m) este de 65,8 m, pantele si rampele liniei fiind determinate doar de necesitatea unei mai bune inscrieri la teren si de asigurarea trecerilor cursurilor de apa la un nivel superior cotei de inundatii.

Linia de cale ferata  PM Ramificatia Ploiesti Triaj - Campina are o lungime de 35,786 km si este amplasata in cea mai mare parte in Campia Targovistei, dupa care intra in regiunea subcarpatica a raului Prahova. Portiunile de traseu aflate in campie au aliniamente lungi, precum intervalele Ploiesti Vest - Buda si Buda - Floresti Prahova, iar portiunea care intra in zona de deal prezinta curbe singulare sau succesiuni de curbe cu diferite raze.



Diferenta de nivel intre PM Ramificatia Ploiesti Triaj (cota 148,43 m) si intrarea in statia Campina (cota 400,56) este de 352,13 m, pantele si rampele liniei fiind determinate de o cat mai buna inscriere la teren si de atingerea unor puncte obligate. Linia are trei puncte de sectionare intermediare, dotate cu instalatii CED, precum si o halta - Bobolia.
Este cunoscut faptul ca intregul program de reabilitare a acestui tronson a fost impartit in opt loturi de lucrari, aflate in prezent in stadii diferite de realizare. "S-a muncit foarte mult, indiferent de conditiile meteorologice, si cred ca vom reusi sa ne incadram in termenele stabilite la demararea lucrarilor", este de parere domnul Ion Mihaila, director al Regionalei CF Bucuresti. Tot de la domnia-sa am aflat si care este situatia actuala pe loturi:

lotul 1    - lucrari pe varianta de traseu peste raul Prahova: finalizate;
lotul 2     - podete executate prin metoda forarii orizontale: au fost terminate 12 dintre cele 15 podete. Firma constructoare a solicitat receptionarea a noua podete de pe tronsoanele Floresti - Campina si Peris - Crivina. In prezent, se executa lucrari.



lotul 3    - lucrari la infrastructura si suprastructura cf: la ora actuala, sunt gata tronsoanele Bucuresti Nord - Chitila, liniile I+II; Buciumeni - Peris, liniile I+II; Peris - Crivina, linia I; Crivina - Brazi, liniile I+II; Brazi - Ploiesti Vest, linia III. In lucru se afla acum portiunile Chitila - Buciumeni, varianta Crivina - Brazi (intre km 43+600 - 47+639), si liniile 3-5 din Statia CF Ploiesti Vest. De mentionat aici ca, o data cu finalizarea lucrarilor pe fiecare tronson, comisiile tehnice procedeaza la verificarea calitatii si a parametrilor tehnici impusi prin caietele de sarcini in vederea preluarii si a efectuarii receptiilor lucrarilor. Pana la aceasta data, au fost receptionate tronsoanele Bucuresti Nord - Chitila si Buftea - Peris, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa mai fie receptionate inca doua intervale de statie;
lotul 4  - cuprinde lucrari la poduri si podete. Au mai ramas de executat finisarile la podul peste raul Ialomita de la km 38+069, linia II, precum si la podul de la km 89+140, linia II;
lotul 5  - lucrari civile in statii: sunt executate in proportie de 50%, in prezent fiind in lucru peroanele statiilor Chitila, Peris, Scrovistea, Crivina, Prahova, Brazi, Ploiesti Vest si Floresti Prahova;
lotul 6    - linie de contact si lucrari de protectie: finalizate in proportie de 95%. Acum sunt in plina desfasurare cele din zonele unde se construiesc variante noi, respectiv Chitila - Buciumeni, Crivina - Brazi si statia Ploiesti Vest;
lotul 7 - lucrarile de modernizare a instalatiilor CED, BLA si TTR, executate de IMSAT SA Bucuresti, sunt realizate in proportie de 70%;
lotul 8 - lucrari de energoalimentare a liniei de contact. Acum se executa modificarile din substatia Chitila, precum si construirea noii substatii Ploiesti Vest.

Reabilitarea Coridorului IV paneuropean, care, dupa spusele domnului director regional, se apropie de finalizare, va conduce, deopotriva, la o crestere a vitezei tehnice a trenurilor si la o reducere a duratei de parcurs intre Curtici si Constanta. Pe de alta parte, in viitorul apropiat, pe acest coridor urmeaza a se derula componenta feroviara a transportului combinat, o forma  moderna de transport ce se impune tot mai mult in taficul international.



Gratie lucrarilor de reabilitare, vitezele maxime de circulatie a trenurilor de calatori pe linia Bucuresti Nord - PM Ramificatia Ploiesti Triaj - Campina vor fi:
- 140 km/h intre Bucuresti Nord si Chitila;
- 160 km/h pe tronsonul Chitila - Brazi;
- 120 km/h intre Brazi si PM Ramificatia Ploiesti Triaj;
- 90 km/h intre PM Ramificatia Ploiesti Triaj si Ploiesti Vest;
- 160 km/h Ploiesti Vest - Floresti Prahova;
- 110 km/h Floresti Prahova - Campina.
Important este faptul ca solutiile tehnice au fost alese astfel incat, o data materializate, sa fie corespunzatoare variantei modernizate a liniei de cale ferata, evitandu-se astfel necesitatea de a se efectua in viitor alte lucrari pe aceleasi tronsoane de linie. Solutiile constau in rectificari locale ale curbelor in plan ale traseului, realizarea de variante de traseu de lungime mica, rectificari de niveleta, reabilitarea terasamentelor in zona platformei caii la adancimi cuprinse intre 0,5-
1,2 m, inlocuirea suprastructurii existente cu sina si aparate de cale de tip UIC 60, utilizarea prinderii elastice pe liniile curente si directe din statii, refacerea infrastructurii podurilor, inlocuirea suprastructurilor metalice ale podurilor cu unele din beton sau din otel beton, care permit realizarea liniei pe cuva de balast, introducerea semnalizarii cu trepte multiple de viteza, realizarea unei catenare complet compensate si inlocuirea actualilor stalpi de sustinere a liniei de contact cu stalpi metalici, refacerea circuitelor primare si secundare la substatiile de tractiune, sistematizari de linii in statii prin renuntarea la bretele si duble jonctiuni, inlocuindu-le cu diagonale duble in capetele statiilor, si crearea de spatii intre linii pentru amplasarea de peroane late si tuneluri pietonale.



De asemenea, se are in vedere, pe anumite intervale de linie, asigurarea unor parametri tehnici care sa permita ridicarea vitezelor actuale de circulatie a trenurilor la valori de 110 km/h, 120 km/h si 140 km/h. Pe sectoarele de linie pe care, din cauza amplasamentului acesteia sau al constructiilor si instalatiilor din imediata vecinatate, nu este posibila modificarea geometriei pentru sporirea vitezelor actuale de circulatie cu eforturi de investitie minime, se vor face doar lucrari de reabilitare pentru aducerea lor la vitezele de circulatie proiectate initial. Aceste lucrari vizeaza atat infrastructura si suprastructura liniei (terasamente, consolidari, aparari, poduri, podete), cat si instalatiile fixe de tractiune electrica si de semnalizare.
In final, din cei 91,7 km cat are linia Bucuresti Nord - Campina, pe o lungime de 60,6 km (adica pe 66% din intregul traseu) se va putea circula cu viteza maxima de 160 km/h. Pe de alta parte, prin reabilitarea liniei, confortul si siguranta circulatiei vor creste, iar calitatea serviciilor oferite calatorilor se va imbunatati semnificativ, in timp ce transportul de marfa va putea sa recastige din piata pierduta in traficul international. De asemenea, in traficul intern, pe distante de peste 200 km transportul feroviar pe Coridorul IV paneuropean va deveni competitiv cu cel auto.
memorat
Advertisement
Partenerii Asociatiei Ro-Trans

Parteneri "Asociatia Ro-Trans":