28 Martie 2024, 14:49:48

Autor Subiect: SOLUTII OPTIME DE REABILITARE PE TRONSONUL BUCURESTI - CAMPINA  (Citit de 3606 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

07 Decembrie 2009, 00:23:09

zofei.2006

  • Vizitator
                                                                   SOLUTII OPTIME DE REABILITARE PE TRONSONUL BUCURESTI - CAMPINA



Linia de cale ferata Bucuresti Nord - Campina este componenta a Coridorului IV paneuropean pe teritoriul Romaniei si face legatura intre Capitala si importante centre urbane, administrative si economice, cum sunt Ploiesti, Campina sau Brasov. Pe tronsonul dintre Bucuresti si Ramificatia Ploiesti Triaj, in lungime de 59 km, linia traverseaza Campia Vlasiei, iar in continuare, pe tronsonul Ramificatia Ploiesti Triaj - Campina, in lungime de 38,5 km, se inscrie pe Valea Prahovei, pana la intrarea in statia Campina. De-a lungul traseului sunt noua statii de cale ferata (puncte de sectionare), doua ramificatii in linie curenta, 39 de podete, patru poduri mari, la traversarea raurilor Colentina, Ialomita si Prahova, si sase halte (puncte de oprire) pentru calatori.


Cele zece coridoare paneuropene de transport feroviar ocupa un loc important in comertul international, in special pentru castigarea de noi piete de desfacere. Romania este strabatuta de trei dintre acestea - IV, VII si IX -, dar de un interes deosebit atat pentru noi, cat si pentru multe tari europene se bucura Coridorul IV: Berlin - Nürnberg - Praga - Budapesta - Constanta/Istanbul/Thessaloniki. Pe teritoriul tarii noastre, componenta feroviara a coridorului are traseul principal Curtici - Arad - Sighisoara - Brasov - Bucuresti - Constanta. In urma analizarii posibilitatilor de repunere in functiune a vechiului "Drum al Matasii", s-a constatat ca ruta feroviara prin Romania constituie o varianta avantajoasa din multe puncte de vedere pentru legatura Europei cu tarile din Caucaz, Asia Centrala si Orientul Indepartat, prin portul Constanta. Aceasta ruta feroviara este cea mai importanta pentru Compania Nationala de Cai Ferate CFR - SA deoarece asigura derularea unei parti importante a traficului de marfa si de calatori, intern si international.
In prezent linia dispune de cale dubla pe 98% din lungime, este electrificata in totalitate si dotata cu instalatie de bloc automat (BLA), iar statiile sunt inzestrate cu instalatii de centralizare electrodinamica (CED). Vitezele maxime de circulatie pentru trenurile de calatori sunt cuprinse intre 65 km/h si 120 km/h si pentru trenurile de marfa intre 65 km/h si 95 km/h. Prin reabilitarea tronsonului Bucuresti - Campina, vor creste confortul si siguranta circulatiei, serviciile se vor imbunatati semnificativ, cele pentru calatori acoperind un segment bine conturat al pietei de transport, in timp ce serviciile de transport de marfuri vor castiga din nou teren pe piata pierduta in traficul international, iar in ceea ce priveste traficul intern, transportul feroviar pe Coridorul IV va deveni competitiv cu cel auto, in special pe distante ce depasesc 200 km.
Decizia Companiei Nationale de Cai Ferate CFR - SA de a incepe cu acest tronson actiunea de reabilitare a infrastructurii pe Coridorul IV a avut la baza rezultatele unor studii si analize tehnico-economice, care au aratat urmatoarele:
• volumele totale de lucrari si valorile acestora fac necesara esalonarea in timp a finantarii si a executiei lor;
• este putin probabila finantarea dintr-o singura sursa a reabilitarii intregii linii Curtici - Arad - Sighisoara - Brasov - Bucuresti - Constanta (circa 880 km);
• executia lucrarilor necesita o durata de timp de mai multi ani;



• tronsonul Bucuresti Nord - Campina are valorile de trafic cele mai ridicate de pe intregul coridor, ceea ce, demonstrata fiind eficienta economica a investirii aici a unor sume importante in lucrarile de reabilitare, a condus la ideea de a se oferi acestui tronson cele mai avantajoase conditii de pe intreg coridorul;
• starea actuala a liniei constituie o prioritate pentru administratia de cale ferata; or, mentinerea circulatiei in conditii satisfacatoare de siguranta si confort necesita un efort financiar sustinut;
• resursele materiale ale Caii Ferate sunt insuficiente si se epuizeaza rapid prin efectuarea unor lucrari minime de mentinere a liniei in circulatie si prin finantarea lucrarilor de intretinere curente, aceasta diminuand considerabil posibilitatea eliminarii cauzelor mai profunde care au generat actuala stare, necorespunzatoare, a infrastructurii liniei;
• resursele financiare interne actuale si de perspectiva imediata nu sunt suficiente pentru sustinerea unor lucrari care sa aiba drept efect aducerea liniei Bucuresti Nord - Campina la parametrii tehnici corespunzatori unei linii de cale ferata parte a unui coridor feroviar international, in concordanta cu cerintele acordurilor AGC, AGTC si TER.

Profilul transversal si longitudinal al liniei

Sectiunile transversale reflecta faptul ca infrastructura caii a fost realizata pe sectoarele de rambleu cu material luat din zonele adiacente amprizei liniei cf avand aceleasi caracteristici geotehnice cu aceasta.
Traseul cuprinde toate tipurile de sectiuni transversale: de rambleu, de debleu, mixte, cu si fara lucrari de consolidare si de aparare. Dimensiunile platformei caii se situeaza, in cea mai mare parte, in jurul valorii de 2,50 m pentru semiinaltime, corespunzand normativelor din perioada de proiectare si de executie. In sectiune transversala, platforma de pamant prezinta albieri pe cea mai mare parte a tronsonului Bucuresti Nord - Ramificatia Ploiesti Triaj si usoare albieri pe o portiune a sectorului Ramificatia Ploiesti Triaj - Campina. Stratul de repartitie, de regula din balast, are grosimi ce variaza, de la profil la profil, intre 0,10 m si 1,20 m.
Pe sectoarele de traseu realizate la cote apropiate de cele ale terenului natural nu exista santuri de platforma, fie pentru ca nu au fost executate, fie pentru ca, in timp, au fost acoperite cu pamant si piatra sparta rezultate din ciuruirile de la reparatiile capitale.
Platforma de cale ferata este realizata in general la nivelul terenului, in rambleu sau debleu de pana la doi metri, cu ramblee locale de maximum noua metri si cu deblee locale cu adancimi de pana la opt metri.
In ceea ce priveste profilul longitudinal, trebuie cunoscut faptul ca in rampa linia a fost realizata cu elemente de profil lungi (L = 300 - 1000 m) si numai in zonele adiacente podurilor, cu elemente de profil mai scurte.

Principii generale pentru reabilitare

Pentru aducerea liniei la parametrii proiectati sunt necesare eliminari ale defectelor infrastructurii si ale restrictiilor de circulatie, lucrari de reabilitare la instalatiile de semnalizare (CED si BLA), la instalatiile de energoalimentare, la linia de contact si la constructiile feroviare si tehnologice.



Apoi, simultan, se trece la asigurarea conditiilor tehnice necesare circulatiei trenurilor de calatori cu viteze superioare, realizandu-se astfel incadrarea in parametrii stabiliti prin acordurile internationale mai sus amintite.
Pe intervalele de linie pe care, din cauza amplasamentului, a constructiilor si a instalatiilor din imediata apropiere, nu este posibila modificarea cu eforturi minime a geometriei caii pentru sporirea vitezelor actuale de circulatie, se are in vedere efectuarea de lucrari numai pentru aducerea liniei la nivelul corespunzator vitezelor de circulatie proiectate initial; lucrari care vizeaza atat infrastructura caii (terasamente, consolidari, aparari, poduri si podete), cat si suprastructura acesteia si instalatiile fixe de tractiune electrica si de semnalizare.
Solutiile de reabilitare au fost gandite astfel incat, o data materializate, sa corespunda exigentelor unei cai ferate moderne si sa nu mai fie nevoie in viitor de lucrari pe aceleasi tronsoane.

Pana la ora actuala, derularea lucrarilor pe tronsonul Bucuresti - Campina prevazute in plan respecta planificarea, cu mici abateri inerente, determinate de situatii neprevazute sau deosebite. Frontul de lucru cel mai apropiat de Capitala a pornit de la Chitila si avanseaza spre Bucuresti, iar lucrarile prevazute acopera toate specialitatile: linii, terasamente, instalatii de tractiune electrica, instalatii SCB si de telecomunicatii. Chiar daca se lucreaza intens pe acest traseu, nu exista probleme cu traficul deoarece foarte multe trenuri sunt deviate, iar firele I si II se inchid alternativ. In acest fel, traficul pe linia de cale ferata Bucuresti - Campina nu este intrerupt.
memorat
Advertisement