28 Martie 2024, 14:36:46

Autor Subiect: Modernizarea retelei feroviare pe Coridorul IV paneuropean  (Citit de 3915 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

06 Decembrie 2009, 23:08:19

zofei.2006

  • Vizitator
                            Modernizarea retelei feroviare pe Coridorul IV paneuropean va incepe cu TRONSONUL BUCURESTI-CAMPINA




Cu tronsonul Bucuresti-Campina vor demara importante lucrari de reabilitare si modernizare pe reteaua cailor ferate romane care sa permita cresterea vitezelor de circulatie la 160 km/h, pentru trenurile de calatori.
Pana in anul 2015, pe plan european infrastructura feroviara va suferi o schimbare in termeni de exploatare, proprietate si acces. In acest sens, se vor imbunatati si se vor diversifica serviciile, transportul calatorilor acoperind un segment bine conturat al pietei de transport, iar cel de marfuri se prognozeaza ca va castiga piata pierduta atat pe distantele de peste 500 km, cat si pe cele de 200-300 km.
In Romania s-a pus la punct o strategie de reabilitare si modernizare a infrastructurii feroviare. Aceasta prevede ca prin executarea lucrarilor de reabilitare a caii si a instalatiilor aferente sa se realizeze o ameliorare a parametrilor tehnici care sa permita cresterea vitezelor de circulatie.
In perioada 2000-2015 se va urmari cu prioritate modernizarea traseelor prevazute in acordurile europene la care Romania este parte, urmarindu-se cresterea vitezei de circulatie pe anumite tronsoane la 120 km/h pentru transportul de marfa si la 160-200 km/h pentru cel de calatori.
Romania este traversata de doua ramuri ale Coridorului IV, de la vest la est – ramura nordica (Curtici–Arad–Coslariu–Brasov– Bucuresti–Constanta) si de la sud la vest – ramura sudica (Curtici–Arad–Timisoara– Craiova–Calafat).
Asa cum este prevazut in strategia comuna a Ministerului Transporturilor si a Companiei Nationale de Cai Ferate CFR – SA, prioritara este realizarea ramurii nordice a Coridorului IV, cu ruta: Curtici–Arad–Alba Iulia–Brasov–Bucuresti–Constanta, care asigura legatura feroviara de tranzit pe teritoriul Romaniei in relatia Europa Centrala si de Vest cu Europa de Sud-Est si Orientul Apropiat. La aceasta se adauga importanta portului Constanta, care este cel mai mare port la Marea Neagra si faciliteaza relatiile de transport pentru un segment important al traficului international de marfuri.
Pe ramura nordica, finalizarea lucrarilor de reabilitare este prognozata la nivelul anilor 2008-2010, fapt care va face posibila integrarea in reteaua europeana de transport.
Traseul are o lungime totala de 861 km si circa 35% din traficul de marfuri si de calatori derulat pe reteaua CFR reprezinta volumul total de transport pe aceste linii.
Datorita faptului ca acest traseu trebuie adus de urgenta la parametrii prevazuti in acordurile AGC si AGTC la care Romania a aderat, s-a obtinut finantarea, printr-un imprumut in valoare de 200 de milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii (BEI), pentru lucrarile aferente tronsonului Bucuresti-Brasov (Legea 35/1999), cu termen de finalizare in anul 2003. Demararea efectiva a lucrarilor a fost prevazuta pentru anul in curs.
Primul tronson care va fi supus lucrarilor de modernizare este Bucuresti–Campina. Urmarirea implementarii proiectului realizat de ISPCF SA este realizata de grupul TRANSURB TUC RAIL – BELGIA, care a fost selectat in urma licitatiei internationale.
Tot prin licitatie internationala urmeaza sa fie selectati antreprenorii pentru cele opt grupe de lucrari, impartite pe loturi de specialitate, care urmeaza sa se desfasoare pe linia Bucuresti–Campina.
Cele opt grupe de lucrari sunt:
- varianta traseu km 45+217-46+177 si pod peste raul Prahova, km 45+703;
- podete forate;
- infrastructura si suprastructura pentru linii curente directe si abatute din statii (doua loturi);
- poduri, podete, tuneluri si aparari de maluri;
- lucrari civile in statii (trei loturi);
- lucrari la linia de contact si protectia instalatiilor din cale si din vecinatate;
- lucrari la instalatii CED, BLA, BAT+SAT, telecomunicatii feroviare;
- energoalimentarea liniei de contact.
Caietele de sarcini pentru cele opt loturi au fost puse in vanzare in lunile august si septembrie a.c. si pana la sfarsitul anului se vor incheia contractele, unele lucrari urmand sa inceapa inca din cursul acestui an.
Asa cum am mai mentionat, toate imbunatatirile ce vor fi realizate pe tronsonul Bucuresti–Campina vor avea ca scop final cresterea vitezei maxime de circulatie de la 120 km/h la 160 km/h.
Trecerea la aceasta treapta superioara de viteza vizeaza in principal urmatoarele lucrari:
- refacerea in intregime a terasamentelor armate cu geogril si geotextil si refacerea prismului cu piatra sparta noua;
- inlocuirea suprastructurii cu sina tip UIC 60;
- introducerea prinderilor elastice pe traverse de beton armat dedicate;
- inlocuirea pe liniile directe a vechilor schimbatori cu schimbatori certificati pentru viteza de 160 km/h;
- inlocuirea podurilor actuale cu altele din beton armat precomprimat cu cuva de balast;
- schimbarea liniei de contact si montarea de stalpi metalici in profil H;
- montarea de pendule noi pentru viteza de 160 km/h;
- modernizarea tipului de alimentare pentru consumurile aferente cresterii vitezei;
- modernizarea semnalizarii;
- modernizarea si repararea cladirilor din statiile de cale ferata si refacerea tuturor instalatiilor aferente din cladirile anexe.
Toate lucrarile preconizate in cadrul acestui amplu proiect se vor realiza conform standardelor europene in domeniu la care Romania a aderat prin ratificarea normelor AGC si AGTC.
De asemenea, s-a semnat un acord de principiu intre guvernele Romaniei si Japoniei pentru finantarea cu o suma de pana la 240 de milioane USD pentru un proiect care cuprinde sectoarele Bucuresti Nord–Bucuresti Baneasa si Fetesti–Constanta. Valoarea totala estimata a lucrarilor, conform studiului de fezabilitate elaborat tot de ISPCF, este de 526,74 de milioane USD. Acordul de finantare cu JBIC (Japonese Bank of International Cooperation) va fi semnat cel mai probabil in primele luni ale anului 2001, lucrarile urmand a se derula in perioada 2002-2005.
O alta sursa potentiala de finantare a lucrarilor pe tronsonul Bucuresti–Constanta este programul Instrument for Structural Policies for Pre-Accession (ISPA) al Uniunii Europene, care se deruleaza in perioada 2000-2006 si pentru care vor fi promovate etapizat proiectele necesare. CFR – SA a promovat pentru finantare prin surse ISPA tronsonul Bucuresti Baneasa–Fetesti.
Proiectul a fost acceptat preliminar si urmeaza sa inceapa de anul viitor finantarea lucrarilor pe acest tronson, in cadrul unor transe anuale de 50-70 de milioane de euro.
In cadrul amplului program de modernizare a ramurii nordice a Coridorului IV se va finaliza in ultimul trimestru al acestui an si studiul de fezabilitate pentru tronsonul de frontiera Curtici–Arad–Deva–Simeria, pe care CFR – SA l-a comandat la ISPCF – SA.
memorat
Advertisement
Partenerii Asociatiei Ro-Trans

Parteneri "Asociatia Ro-Trans":