DUPA 140 DE ANI, PE TRASEUL CERNAVODA-CONSTANTALa inceputul lunii octombrie (2000) , ceferistii au aniversat 140 de ani de cand a fost inaugurata prima cale ferata dobrogeana, Constanta Port-Cernavoda. Acest important eveniment a fost sarbatorit de numerosi feroviari si de personalitati marcante ale "drumului de fier": domnisoara Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, domnul Mihai Necolaiciuc, director general al Companiei Nationale de Cai Ferate CFR – SA, domnul Valentin Bota, director general al Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori, domnul George Buruiana, director general al Societatii Nationale de Transport Feroviar de Marfa, domnul Ioan Simion, director al Regionalei CF Constanta, directori din cadrul CFR – SA, prefecti, primari, viceprimari si consilieri locali. Acestia au reusit, fiecare in felul lui, printr-o salba de cuvinte alese, sa elogieze cele mai importante momente din istoria acestei linii de cale ferata.
O intoarcere in timpIn anul 1853, interesele Angliei s-au indreptat spre zona balcanica. Dupa Razboiul Crimeii, Anglia devenise cea mai influenta putere din Balcani. In timp, si-a adus flota pe Marea Neagra, ba chiar si pe Dunare, iar in schimbul a diferite servicii aduse Imperiului Otoman la Constantinopol englezii primesc pe gratis, in anul 1858, de la sultanul Abdul Medjid, o fasie lunga de 62 de kilometri, lemnul necesar din padurile Dobrogei si carierele din zona Constantei. Firmanul original, aflat astazi la Muzeul Cailor Ferate din Bucuresti, mai permitea englezilor sa foloseasca forta de munca dobrogeana pentru construirea caii ferate Cernavoda-Constanta, prima de acest fel din vestul Imperiului Otoman.
Lucrarile s-au desfasurat in conditii foarte grele, dobrogenii de toate natiile reusind sa finalizeze constructia in doar doi ani. La 4 octombrie 1860, primul tren a plecat din Cernavoda spre Constanta, iar primul pasager a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza, caruia Barkley, seful englez al companiei feroviare, i-a pus la dispozitie vagonul sultanului. Din Constanta, domnitorul s-a deplasat la Constantinopol, pentru a discuta recunoasterea Unirii de catre sultan. In primavara anului 1861, apa acumulata in gropile sapate pentru obtinerea pamantului necesar executarii terasamentului caii ferate se transformase in balti pline cu tantari, care au condus la izbucnirea unei epidemii ce a ucis in cateva luni mii de localnici.
In anul 1877, Dobrogea si locuitorii ei revin in patria lui Mircea cel Batran. Abia la 10 decembrie 1882 statul roman reuseste sa cumpere de la englezi, contra sumei de 300.000 de lire sterline, aceasta cale ferata, impreuna cu opt locomotive, 30 de vagoane de calatori si aproximativ 100 de vagoane de marfa.
Astazi, parcurgand acest traseu, constatam ca generatiile de feroviari l-au reconstruit, in timp, din temelii. Nu s-au mai pastrat nici macar intrarile din Cernavoda si din Constanta. Initiativa ceferistilor de a omagia istoricul eveniment atesta respectul pentru acea generatie, pentru ca ea a fost cea care a pus piatra de temelie a "drumului de fier" in Romania.
Abia in 1869 romanii construiau, tot cu ajutorul englezilor lui Barkley, calea ferata Bucuresti-Giurgiu. Spun acest lucru pentru a putea face legatura cu faptul ca intre domnitorul Alexandru Ioan Cuza si Barkley se legase o relatie speciala. Englezul nu numai ca l-a asteptat pe domnitor – cu prilejul vizitei la Constantinopol – in statia Cernavoda, dar, dupa cum am specificat in randurile anterioare, i-a pus la dispozitie chiar vagonul sultanului. Se pare insa ca in timpul calatoriei, care a durat doua ore si 45 de minute, cei doi au pus la cale construirea caii ferate de la Bucuresti la Giurgiu.
Moment aniversarDin Bucuresti s-a plecat cu un tren special, iar ceremoniile au inceput in gara Cernavoda Pod.
Dupa intonarea Imnului National, domnisoara ministru si directorul Companiei Nationale de Cai Ferate CFR – SA au dezvelit placa comemorativa amplasata pe zidul de caramida rosie de Ciurea, prin care se marcau cei 140 de ani de la darea in folosinta a primei cai ferate dobrogene. A urmat slujba de sfintire a placii, dar si a garii, care nu a mai fost udata cu apa sfintita timp de 105 ani; practic, de la construirea ei de catre celebrul Anghel Saligny, la mai putin de 200 de metri de podul care-i poarta numele.
Pe fundalul unui mars interpretat de aceeasi fanfara care a insotit delegatia pe tot parcursul, si in aplauzele entuziaste ale celor prezenti in gara, la peron, tras de o locomotiva cu aburi construita la Malaxa acum 60 de ani, a garat un tren de epoca compus din cinci vagoane care candva, atunci cand Orient-Express circula regulat pe ruta Constanta-Paris, erau atasate faimosului tren. Pastrat si intretinut in cadrul Regionalei CF Iasi, trenul de epoca a trezit in sufletele noastre un sentiment aparte. Pot spune ca pentru mine, probabil si pentru toti cei prezenti, a fost un privilegiu sa calatorim cu acea bijuterie pana la Constanta. Probabil ca localnicii ramasi pe peron il priveau cu nostalgie, dar si cu parere de rau ca nu pot urca in acel tren. Dupa cateva "fluieraturi" ne-am pus incet-incet in miscare. Pana la Medgidia ne-am deplasat cu o viteza de 30 km/h, ceea ce ne-a permis sa admiram printre altele si canalul Dunare-Marea Neagra, unde alte generatii de oameni ne-au lasat istoria muncii lor.
In statia Medgidia a urmat acelasi ceremonial: o noua placa comemorativa dezvelita, purtand acelasi mesaj, cateva discursuri si un public mai numeros si mai entuziasmat. Dupa o alta ora de calatorie pe reteaua feroviara am ajuns la Constanta, locul unde s-au desfasurat festivitatile finale ale marelui eveniment. Pe peronul garii delegatia a fost intampinata de prefectul judetului, acestuia alaturandu-i-se seful Statului Major al Marinei, viceamiralul Atanasiu, si colonelul Cantemir Beteanu, comandant in cadrul Ministerului Apararii Nationale.
Inainte de a ne desparti de orasul Constanta, punctul de destinatie, domnisoara Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, asa cum a obisnuit la fiecare oprire, a adresat cateva cuvinte celor prezenti: "As dori sa mentionez ca pentru mine acest moment are o dubla valoare emotionala: implinirea celor 140 de ani de la inaugurarea primei cai ferate dobrogene si faptul ca punctul terminal este la Constanta, oras in care imi am originile. Este o onoare sa fiu alaturi de lucratorii din sistemul feroviar, oameni pe care ii stimam cu totii si a caror activitate o apreciem tocmai datorita importantei pe care o are in sistemul de transport national. Parcursul pana aici a fost incarcat de emotie. Am retrait momente istorice, am trecut prin locuri pe unde cu ani in urma au calatorit personalitati marcante ale vietii spirituale, culturale si politice romanesti.
Astazi stim cu totii ca reteaua feroviara trece printr-un amplu proces de restructurare si modernizare. Rezultatele finale vor fi observate peste alti zeci de ani, cand trenul cu care am sosit astazi aici, si care are in componenta vagoane construite in epoci diferite, poate nici nu va mai exista, iar trenurile pe care le folosim astazi vor fi cele ce vor face senzatie.
In incheiere vreau sa le spun gazdelor ca anul viitor gara Constanta va intra intr-un complex program de modernizare si ii asigur ca vor avea o gara moderna, la standardele europene.â€
…Si acum trebuie sa ne gandim cu admiratie si respect la cei care au pus pietrele la temelia drumului de fier din Romania.
, www.logooff.net
